
Gripa este o infectie respiratorie acuta, cauzata de virusurile gripale care circula in toate partile lumii, pe tot parcursul anului, cu variatii sezoniere in functie de regiune. Reprezinta o adevarata povara pentru persoana infectata, de cele mai multe ori din cauza simptomelor care se manifesta brusc si cu o oarecare severitate. Desi variaza de la pacient la pacient, unele cazuri de gripa de tip A pot duce la spitalizare si chiar deces, in special in randul categoriilor cu risc ridicat. Acestea includ copiii mici, varstnicii, femeile insarcinate, persoanele cu afectiuni cronice sau imunitate compromisa. Personalul medical prezinta, de asemenea, un risc de expunere la virusurile gripale.
Tipuri de gripa, pe scurt
Exista 4 tipuri de virusuri gripale sezoniere – tip A, tip B, tip C si tip D. Virusurile gripale tip A si tip B circula si provoaca epidemii sezoniere. Virusurile gripale de tip D afecteaza in principal bovinele si nu sunt cunoscute ca provocand imbolnaviri la oameni.
1. Gripa tip A
Virusurile gripale A se clasifica in subtipuri in functie de combinatiile dintre hemaglutinina (HA) si neuraminidaza (NA) – adica proteinele ce se afla pe suprafata virusului. In prezent, la om circula virusurile gripale de subtip A(H1N1) si A(H3N2).
Gripa tip A (H1N1), asociata virusului pandemic A(H1N1)pdm09 si cunoscuta in contextul pandemiei din 2009 drept „gripa porcina”, gripa mexicana sau nord-americana, este o boala provocata de virusul gripal A subtip H1N1, ce a izbucnit in Mexic, in aprilie 2009, si a evoluat rapid in intreaga lume, ca o pandemie. De la momentul declansarii sale si pana in august 2010 – momentul in care a fost declarata incheiata de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) – pandemia de gripa tip A (H1N1) a provocat intre 150.000 si 575.000 de decese respiratorii si cardiovasculare asociate pandemiei la nivel mondial in primul an.
Si despre pandemia de gripa din 1918 se stie ca a fost cauzata si de un virus gripal A (H1N1).
2. Gripa tip B
3. Gripa tip C
Virusul gripal C este detectat mai rar si provoca, de obicei, infectii usoare comparativ cu gripa tip A sau tip B. Nu este asociat, in mod obisnuit, cu epidemii sezoniere de amploare si nu reprezinta o cauza majora de imbolnavire la nivelul sanatatii publice.
Gripa de tip A – cum se transmite
Gripa tip A se transmite de la persoana la persoana. Cei mai multi experti sunt de parere ca virusurile gripale se raspandesc in principal prin picaturile produse atunci cand persoanele cu gripa tip A tusesc, stranuta sau doar vorbesc. Aceste particule pot fi inhalate de persoanele aflate in apropiere sau pot ajunge pe mucoasele nasului si gurii. Riscul de transmitere este, in general, mai mare in apropierea persoanei infectate, in special in spatiile inchise si slab ventilate.
-
Cand sunt contagioase persoanele cu gripa?
Virusul gripei tip A poate fi detectat la majoritatea persoanelor infectate cu o zi inainte de primele simptome si timp de pana la 5-7 zile dupa imbolnavire. Persoanele cu gripa tip A sunt cele mai contagioase in primele 3 pana la 4 zile dupa debutul bolii. Cu toate acestea, sugarii si persoanele cu sistem imunitar slabit, infectate cu virusuri gripale, pot fi contagioase mai mult de 7 zile.
Tulpinile virusului gripal de tip A
Gripa tip A este provocata de singurele virusuri gripale despre care se stie ca provoaca pandemii de gripa. Se intampla atunci cand apare un virus gripal tip A nou si diferit, ce infecteaza populatia si in fata caruia oamenii nu au deloc imunitate sau sistemul imunitar este deficitar, daca virusul dobandeste si capacitatea de a se transmite eficient si sustinut de la om la om.
Virusurile gripale tip A sunt impartite in subtipuri pe baza a doua proteine de la suprafața virusului: hemaglutinina (H) si neuraminidaza (N). Sunt cunoscute 18 subtipuri diferite de hemaglutinina si 11 subtipuri diferite de neuraminidaza (H1 pana la H18 si, respectiv, N1 pana la N11).
In natura au fost identificate numeroase combinatii ale unor subtipuri de gripa tip A. In principal de la pasari salbatice, exista un potential mult mai mare de subtipuri, avand in vedere tendinta de „reasortare” a virusului (procesul prin care virusurile gripale isi modifica segmente de gene, adica momentul in care doua virusuri gripale infecteaza o gazda in acelasi timp si fac schimb de informatii genetice). Numarul combinatiilor cunoscute se poate modifica pe masura ce supravegherea epidemiologica si caracterizarea virusurilor avanseaza.
Actualele subtipuri de virusuri de gripa tip A care circula in mod obisnuit la oameni sunt A(H1N1) si A(H3N2).
Gripa tip A – cauze, factori de risc
Virusurile gripale infecteaza nasul, gatul si plamanii si se raspandesc rapid cand persoanele infectate tusesc, stranuta sau vorbesc, eliminand particule respiratorii care contin virusuri si care pot fi inhalate de persoanele din apropiere. De asemenea, transmiterea poate avea loc prin intermediul mainilor contaminate cu secretii respiratorii, urmata de atingerea ochilor, nasului sau gurii, desi transmiterea prin particulele respiratorii reprezinta principala cale de raspandire.
Pe langa faptul ca se poate raspandi inainte de a sti concret ca cineva are gripa tip A, incepand cu o zi inainte de aparitia simptomelor si timp de pana la 5-7 zile dupa imbolnavirea propriu-zisa, gripa poate fi foarte grava pentru persoanele care sufera de:
- boli pulmonare cronice (astm, BPOC, bronsiectazia sau fibroza chistica);
- boli de inima;
- afectiuni renale cronice;
- diabet zaharat sau alte tulburari metabolice cronice;
- obezitate severa, in special obezitate morbida;
- anemie severa si alte afectiuni hematologice;
- HIV, SIDA (sau alte afectiuni care compromit sistemul imunitar);
- tulburari hepatice cronice etc.;
- afectiuni neurologice sau neuromusculare si alte boli cronice grave;
- alte situatii de imunodepresie, inclusiv cele asociate tratamentelor imunosupresoare.
Gripa tip A – simptome si semne
Gripa tip A se caracterizeaza printr-un debut brusc de febra, tuse (de regula uscata), dureri de cap, dureri musculare si articulare, stare de rau severa, dureri in gat si rinoree (curgerea nasului). Febra nu este prezenta obligatoriu in toate cazurile, in special la varstnici sau persoane cu anumite afectiuni. Tusea se poate manifesta sever, pe perioada indelungata (timp de cel putin 2 saptamani). In majoritatea cazurilor, febra dispare in decurs de o saptamana. Cu toate acestea, gripa tip A poate provoca boli severe sau deces, in special la persoanele cu risc crescut.
Cifrele de la nivel mondial estimeaza ca epidemiile anuale cauzate de gripa tip A duc la aproximativ 3-5 milioane de cazuri de imbolnaviri severe si provoaca intre 290.000 si 650.000 de decese.
Diagnosticul de gripa de tip A
Complicatiile gripei de tip A
Majoritatea pacientilor cu gripa tip A se vor recupera in cateva zile sau mai putin de 2 saptamani. Exista insa si persoane care pot dezvolta complicatii ce le pot pune viata in pericol, printre care:
- infectii ale sinusurilor si ale urechii;
- pneumonie;
- inflamatia inimii (miocardita);
- inflamatia creierului (encefalita);
- inflamatia tesuturilor musculare (miozita, rabdomioliza);
- insuficienta multiorganica (insuficienta respiratorie, renala);
- sepsis etc.
Totodata, gripa tip A poate agrava si afectiunile cronice deja existente, cum ar fi manifestarile astmului bronsic sau ale bolilor cronice de inima. De asemenea, poate determina decompensarea diabetului zaharat si agravarea altor afectiuni cronice preexistente. Pneumonia poate fi produsa direct de virusul gripal sau poate aparea ca urmare a unei suprainfectii bacteriene.
Sfaturi pentru preventie
Cea mai importanta masura pentru prevenirea gripei tip A si reducerea riscului de complicatii este vaccinarea antigripala anuala. Vaccinul sezonier este actualizat periodic pentru a oferi protectie impotriva virusurilor gripale considerate cele mai susceptibile sa circule in sezonul respectiv.
Gripa tip A se poate preveni si prin:
-
spalarea mainilor in mod regulat;
-
acoperirea gurii si a nasului cu un servetel atunci cand tusim sau stranutam si eliminarea corespunzatoare a acestuia;
-
evitarea contactului apropiat cu persoanele bolnave si ventilarea corespunzatoare a spatiilor inchise;
-
evitarea deplasarilor in perioada in care exista febra si simptome acute.
Surse:

