Motivul pentru care femeile au nevoie de mai mult somn decat barbatii

Somnul este unul dintre pilonii fundamentali ai sanatatii, la fel de important ca alimentatia si miscarea. In timpul somnului, creierul isi consolideaza memoria, sistemul nervos se reechilibreaza, hormonii se regleaza, iar organismul se reface dupa efortul fizic si psihic al zilei. Cu toate acestea, nu toate persoanele au aceleasi nevoi de somn, iar diferentele dintre femei si barbati sunt reale si sustinute de date stiintifice.

In practica medicala, femeile raporteaza mult mai frecvent oboseala persistenta, somn neodihnitor, dificultati de adormire sau treziri nocturne repetate, chiar si atunci cand durata totala a somnului pare suficienta. Acest lucru nu tine doar de stilul de viata, ci are legatura directa cu particularitati biologice, hormonale si neurofiziologice.

Dr. Adelina Rosca, medic primar pneumolog, cu competente in somnologie, explica:
„La femei, arhitectura somnului este mai sensibila la fluctuatii hormonale si la stres, ceea ce duce frecvent la somn fragmentat. Chiar daca durata este aparent normala, eficienta somnului poate fi mai scazuta, iar senzatia de refacere incompleta.”

In cele ce urmeaza, veti intelege de ce, in medie, femeile au nevoie de un somn mai lung sau mai profund decat barbatii, care este rolul hormonilor, al creierului si al stresului, dar si ce riscuri apar atunci cand aceasta nevoie nu este respectata.

Exista diferente reale intre nevoia de somn a femeilor si a barbatilor?

Studiile de somnologie arata ca, desi durata medie recomandata de somn este similara pentru ambele sexe, femeile prezinta mai frecvent un somn fragmentat si o calitate mai scazuta a etapelor profunde de somn. Acest lucru inseamna ca, pentru a obtine acelasi nivel de refacere cognitiva si fizica, organismul feminin poate avea nevoie fie de mai mult timp petrecut dormind, fie de un somn mult mai bine consolidat.

Somnul este structurat in cicluri care includ somn superficial, somn profund si somn REM. Somnul profund este esential pentru refacerea fizica, iar somnul REM pentru reglarea emotionala si memorie. La femei, pragul de trezire este adesea mai scazut, ceea ce inseamna ca zgomotele, disconfortul termic sau stresul pot intrerupe mai usor aceste faze.

Dr. Adelina Rosca subliniaza:
„Femeile prezinta o susceptibilitate crescuta la microtreziri nocturne, influentata de variatiile estrogenului si progesteronului. Aceste intreruperi reduc continuitatea somnului profund si explica de ce, functional, nevoia de odihna pare mai mare.”

In plus, femeile au o prevalenta mai ridicata a insomniei cronice, a sindromului picioarelor nelinistite si a tulburarilor afective asociate cu somnul. Toate acestea contribuie la un dezechilibru intre durata si calitatea somnului, motiv pentru care multe femei se trezesc obosite chiar si dupa 7–8 ore de somn.

Rolul hormonilor in nevoia crescuta de somn la femei

Hormonii sexuali feminini au un impact direct asupra sistemului nervos central si asupra mecanismelor care regleaza ciclul somn–veghe. Estrogenul influenteaza sinteza serotoninei si a melatoninei, doi mediatori esentiali pentru instalarea si mentinerea somnului, in timp ce progesteronul are un efect sedativ usor, dar creste temperatura corporala bazala, ceea ce poate perturba somnul profund.

De-a lungul ciclului menstrual, aceste variatii pot duce la modificari ale duratei somnului, ale timpului de adormire si ale numarului de treziri nocturne. In faza premenstruala, multe femei experimenteaza insomnie, somn superficial si vise agitate. In sarcina, modificarile hormonale se asociaza cu somnolenta crescuta, dar si cu fragmentarea somnului prin reflux, nevoia frecventa de urinare si disconfort fizic. La menopauza, scaderea estrogenului este corelata cu bufeuri, transpiratii nocturne si instabilitate termica, toate fiind cauze majore de treziri nocturne.

Dr. Adelina Rosca explica:
„Modificarile hormonale influenteaza termoreglarea, respiratia in somn si pragul de trezire. De aceea, in perioade precum sindromul premenstrual, sarcina sau perimenopauza, femeile au frecvent un somn mai superficial si o nevoie crescuta de refacere.”

Aceste fluctuatii fac ca necesarul real de somn sa varieze nu doar de la o persoana la alta, ci si de la o luna la alta, in cadrul aceleiasi persoane.

Creierul feminin functioneaza diferit in timpul zilei

Din punct de vedere neurofiziologic, creierul feminin prezinta un grad mai ridicat de conectivitate intre emisferele cerebrale, precum si o activare mai intensa a ariilor implicate in procesarea emotionala, empatie si multitasking. Acest tip de functionare presupune un consum energetic crescut si o incarcare cognitiva mai mare pe parcursul zilei.

Gestionarea simultana a mai multor sarcini, planificarea, reglarea emotionala si vigilenta permanenta fata de mediul social si familial genereaza o solicitare constanta a sistemului nervos. In lipsa unui somn suficient de profund, aceste retele neuronale nu se pot „reseta” corespunzator, ceea ce duce la oboseala mentala, iritabilitate si scaderea capacitatii de concentrare.

Somnul, in special faza REM, are rolul de a procesa emotiile si de a regla raspunsul la stres. Cand aceasta faza este redusa prin treziri frecvente, creierul ramane intr-o stare de hiperactivare.

Dr. Adelina Rosca precizeaza:
„Somnul fragmentat afecteaza in special componentele de reglare emotionala si atentie sustinuta. La femei, aceasta disfunctie se traduce printr-o nevoie mai mare de somn pentru a atinge acelasi nivel de performanta cognitiva si stabilitate afectiva.”

Stresul emotional si incarcarea psihica

Stresul psihic cronic este unul dintre cei mai importanti factori care afecteaza calitatea somnului la femei. Dincolo de solicitarea profesionala, multe femei gestioneaza simultan responsabilitati familiale, sociale si emotionale, ceea ce mentine sistemul nervos intr-o stare de hiperactivare chiar si seara, cand organismul ar trebui sa intre in repaus.

Aceasta activare este mediata de cortizol, hormonul stresului, care in mod normal ar trebui sa scada progresiv dupa apus. Cand nivelul lui ramane crescut, apare dificultatea de adormire, somnul superficial si tendinta de trezire in a doua parte a noptii, in special in intervalul 3:00–5:00.

Dr. Adelina Rosca explica: “La multe paciente observam o activare persistenta a axei hipotalamo–hipofizo–adrenale, cu secretie inadecvata de cortizol seara. Aceasta hiperalerta biologica mentine creierul intr-o stare de veghe, chiar daca exista oboseala fizica.”

Pe termen lung, stresul emotional nerezolvat favorizeaza insomnia cronica, somnul neodihnitor si o

De ce femeile fac mai frecvent insomnie

Epidemiologic, insomnia este de aproape doua ori mai frecventa la femei decat la barbati. Aceasta diferenta este explicata prin interactiunea dintre hormonii sexuali, sistemul de raspuns la stres si prevalenta mai mare a tulburarilor anxioase si depresive.

Femeile prezinta mai des:

• dificultati de adormire,
• treziri nocturne repetate,
• somn superficial,
• trezire precoce.

Dr. Adelina Rosca subliniaza: „Fluctuatiile estrogenului si progesteronului modifica stabilitatea ciclurilor de somn si pragul de trezire. Asocierea cu hipervigilenta emotionala explica incidenta crescuta a insomniei de intretinere la femei.”

In plus, anumite tulburari de somn sunt subdiagnosticate la sexul feminin, in special apneea de somn, care la femei se manifesta mai frecvent prin oboseala cronica, insomnie si cefalee matinala, nu prin

Cate ore de somn sunt recomandate femeilor, in functie de varsta

Necesarul de somn variaza pe parcursul vietii:

• Adolescente: 8–10 ore
• Femei adulte: 7–9 ore
• Sarcina: adesea 8–10 ore, cu somn fragmentat
• Perimenopauza si menopauza: durata poate ramane 7–8 ore, dar calitatea scade
• In perioadele de dezechilibru hormonal, durata optima creste, iar organismul solicita mai mult timp de refacere.

„In practica, femeile care dorm sub 7 ore in mod constant prezinta mai frecvent tulburari de dispozitie, crestere ponderala si dereglari metabolice”, arata dr. Adelina Rosca.

Ce se intampla cand femeile dorm constant prea putin

Privarea cronica de somn determina:

• cresterea cortizolului si a rezistentei la insulina,
• perturbarea secretiei de leptina si grelina,
• cresterea riscului de obezitate si sindrom metabolic,
• scaderea imunitatii,
• tulburari de dispozitie,
• risc cardiovascular crescut.

Somnul insuficient afecteaza si axa reproductiva. „Somnul scurtat cronic interfereaza cu secretia hormonilor gonadotropi si poate contribui la cicluri neregulate, disfunctii ovulatorii si scaderea fertilitatii”, precizeaza dr. Adelina Rosca.

Cum pot femeile sa isi imbunatateasca somnul

Masurile cu eficienta dovedita includ:

• ora constanta de culcare si trezire,
• reducerea expunerii la lumina albastra seara,
• limitarea cofeinei dupa ora 14,
• activitate fizica regulata, dar nu seara tarziu,
• camera racoroasa, intunecata si silentioasa,
• tehnici de reducere a hiperarousalului (respiratie lenta, mindfulness, relaxare musculara),
• evaluare medicala cand oboseala persista.

Intrebari frecvente

Dr. Adelina Rosca, medic primar pneumolog, competente in somnologie

Chiar au femeile nevoie de mai mult somn decat barbatii?

„Diferentele ca durata sunt reduse, dar femeile prezinta mai frecvent somn fragmentat si eficienta scazuta a somnului profund, ceea ce determina o nevoie functionala crescuta de odihna.”

De ce insomnia este mai frecventa la femei?

„Interactiunea dintre fluctuatiile hormonale, hiperactivarea axei stres–cortizol si prevalenta crescuta a anxietatii favorizeaza instabilitatea somnului si insomnia cronica.”

Cum influenteaza hormonii calitatea somnului?

„Estrogenul si progesteronul moduleaza termoreglarea, respiratia in somn si neurotransmitatorii implicati in relaxare, influentand direct arhitectura somnului.”

Somnul insuficient afecteaza fertilitatea?

„Privarea cronica de somn poate perturba axa hipotalamo-hipofizo-ovariana si ovulatia, in special in context de stres asociat.”

 Ce semnale arata ca oboseala nu mai este normala?

„Somnolenta diurna persistenta, cefaleea matinala, tulburarile de concentrare si somnul neodihnitor impun evaluare somnologica pentru excluderea insomniei, apneei sau altor tulburari de somn.”

 Concluzie

Femeile au o arhitectura a somnului mai sensibila la fluctuatii hormonale si stres, un prag de trezire mai scazut si o prevalenta mai mare a tulburarilor de somn. Din acest motiv, nevoia reala de odihna este adesea mai mare decat la barbati, iar somnul insuficient se traduce mai rapid prin oboseala, dezechilibre hormonale si afectare emotionala.

Respectarea ritmului biologic, protejarea somnului si evaluarea medicala atunci cand apar simptome persistente sunt esentiale pentru mentinerea sanatatii feminine pe termen lung.

In practica, diferenta poate fi mica (de ordinul a zeci de minute), dar impactul devine mare cand somnul este oricum limitat de program, copii, stres sau probleme hormonale. Mai important, femeile raporteaza mai frecvent somn neodihnitor, adormire dificila si treziri nocturne, adica o calitate mai slaba a somnului. Asta inseamna ca, uneori, nu aveti nevoie „neaparat” de mai multe ore, ci de un somn mai stabil si mai profund.

Un alt aspect esential este ca necesarul de somn este individual. Unele persoane functioneaza bine cu 7 ore, altele au nevoie de 8-9 ore pentru aceeasi claritate mentala. In medie, femeile tind sa fie mai vulnerabile la fragmentarea somnului, iar fragmentarea scade eficienta odihnei. Daca va treziti de mai multe ori pe noapte (chiar si scurt), creierul nu mai parcurge la fel de bine etapele de somn profund si REM, care sunt critice pentru refacere emotionala si cognitiva.

Surse:

https://www.healthline.com/health/healthy-sleep/stages-of-sleep

https://www.medicalnewstoday.com/articles/sleep-cycle-stages

https://www.sleepfoundation.org/stages-of-sleep

https://www.verywellhealth.com/the-four-stages-of-sleep-2795920

https://my.clevelandclinic.org/health/body/12148-sleep-basics

https://www.cdc.gov/sleep/about/index.html

https://www.sleepfoundation.org/how-sleep-works/benefits-of-sleep

https://www.vogue.com/article/do-women-need-more-sleep-than-men