Osteom: ce este, cauze si factori de risc, tablou clinic, tratament

Despre osteom se stie destul de putin la nivelul publicului larg, dar este bine sa fim informati in legatura cu aceasta afectiune care apare din ce in ce mai frecvent in practica medicala din Romania. Osteomul este in general descoperit intamplator, in timpul unor investigatii imagistice efectuate pentru alte afectiuni, dar este important ca odata ce auzim termenul de osteom sa nu ne speriem, deoarece in majoritatea cazurilor nu este vorba de un risc real pentru sanatate. 

Ce este osteomul?

Osteomul este o formatiune osoasa non-canceroasa sau benigna care se formeaza in general la nivelul oaselor craniene si faciale, dar exista situatii in care poate aparea si in alte zone ale corpului. Este o tumora formata din tesut osos matur, dezvoltata intr-o perioada mai lunga de timp si este localizata, neexistand posibilitatea extinderii.
In majoritatea cazurilor 80-90% (in functie de tipul de osteom) osteomul nu este insotit de simptome si este identificat in cadrul unor investigatii efectuate pentru alte afectiuni. In restul cazurilor osteomul poate provoca durere, presiune sau deformare, in special daca afecteaza sinusurile, canalul auditiv extern sau oasele fetei.

Tipuri de osteom

Tipurile de osteom sunt clasificate in functie de localizare, compozitie si evoluta cresterii. In practica medicala vorbim frecvent de:

Osteom osteoid: este un tip de osteom de dimensiuni mici, cu un diametru de 1,5 cm. Acesta se dezvolta preponderent la nivelul oaselor lungi precum tibia sau femurul. Este benign, dar poate provoca durere intensa in special pe parcursul noptii. Pacientii cu osteom osteoid pot lua antiinflamatoare, pentru reducerea durerii.

Osteoblastom: este un tip de osteom mai rar intalnit, are o dezvoltare mai rapida si poate afecta coloana vertebrala, pelvisul si oasele lungi. Este benign, dar in unele cazuri poate fi invaziv la nivel local. In cazul in care afecteaza maduva spinarii poate duce la complicatii neurologice.

Osteom tipic: este tipul de osteom intalnit in majoritatea cazurilor. Are o dezvoltare lenta si este localizat predominanta la nivel cranian: la nivelul sinusurilor frontale, in canalul auditiv extern.

Osteom, cauze si factori de risc

Cauza exacta care sta la baza dezvoltarii osteomului nu este cunoscuta, dar se suspecteaza mai multe mecanisme si factori de risc:

• Factorii genetici: daca exista cazuri de osteom in istoricul medical familial, atunci riscul de a dezvolta osteom creste;
• Traumatismele osoase: loviturile repetate la nivelul capului/ fetei pot declansa formarea unui osteom;
• Infectiile cronice: inflamatiile persistente ale sinusurilor sau de la nivelul urechii favorizeaza dezvoltarea osteomului, in aceste zone;
• Anomaliile congenitale: unii copii se nasc cu osteom sau pot dezvolta pe parcursul copilariei;
• Sindroamele genetice rare: sindromul Gardner este o afectiune caracterizata prin prezenta mai multor osteoame, polipi intestinali si alte tumori benigne.

Osteom, tablou clinic (simptome si manifestari)

Dupa cum spuneam in majoritatea cazurilor osteomul este asimptomatic, dar in functie de zona in care se dezvolta si in functie de dimensiune poate genera diferite simptome:

• Durere localizata intalnita in cazul osteomului osteoid;
• Presiune/ stare de disconfort- daca osteomul e la nivelul sinusurilor sau in proximitatea ochilor;
• Obstructie nazala- daca osteomul blocheaza cavitatile sinusale;
• Durerile de cap sunt intalnite in cazul osteoamelor craniene;
• Tulburari de vedere sau de auz pot sa apara daca osteomul comprima nervii optici sau structurile urechii interne;
• Deformari la nivelul fetei daca osteomul are dimensiuni mai mari;
• Infectiile recurente ale sinusurilor sau urechii.

Osteom, metode de diagnostic

In functie de simptomele pe care le prezinta in cadrul anamnezei pacientul, medicul poate recomanda o serie de investigatii:

• Radiografie- pentru a avea o imagine generala asupra formatiunii osoase;
• Tomografie computerizata (CT)- se recomanda pentru evaluarea dimensiunii osteomului si pentru localizarea lui;
• Rezonanta magnetica (RMN)- este recomandata in cazul osteoamelor de la nivelul nervilor sau din apropierea creierului;
• Examen histopatologic- daca exista incertitudine se va face o biopsie pentru a se stabili natura benigna a formatiunii osoase.

Tratament osteom

tratamentul osteomului variaza de la o simpla monitorizare la indepartarea chirurgicala, dar alegerea tratamentului depinde de localizare, marime si simptome.

Tratament medicamentos

Alegerea unui tratament medicamentos are in vedere reducerea simptomelor asociate osteomului si nu eliminarea acestuia.
Daca osteomul este insotit de durere (osteomul osteoid) se pot administra:

• Antiinflamatoare nesteroidiene (ex. ibuprofen, naproxen) pentru calmarea durerii;
• Analgezice- pentru controlul simptomelor, daca interventia chirurgicala se va face dupa o perioada mai lunga de timp.

Interventie chirurgicala

Interventia chirurgicala presupune excizia completa a osteomului si este recomandata in urmatoarele situatii:
- osteomul provoaca simptome semnificative precum durere, tulburari de vedere sau de auz, obstructie;
- exista risc de complicatii precum afectarea nervilor sau prezenta infectiilor recurente;
- motive estetice- osteomul produce deformari la nivelul fetei.

Prognostic si complicatii

Prognosticul unui osteom este foarte bun, avand in vedere ca este o formatiune benigna. Are o crestere lenta sau poate ramane stabil ani de zile, iar recidivarea dupa operatie este foarte rar intalnita (rata de recidiva este sub 1-2%).

In cazul in care osteomul nu este monitorizat si nu este tratat pot sa apara complicatii precum:

• Compresia nervilor- ceea ce poate duce la pierderea vederii sau a auzului. Compresia nervilor este asociata si cu durere cronica;
• Infectii recurente;
• Deformari fizice care afecteaza aspectul si increderea in sine.

Osteom- intrebari si raspunsuri

1. Osteomul poate deveni cancer?
   Osteomul este o tumora benigna care nu are potentialul de transformare maligna, deci nu, nu poate deveni cancer. Osteomul est complet diferit de tumorile canceroase ale osului.
2. Ce se intampla daca lasam netratat osteomul?
   Daca osteomul este lasat netratat si nu se monitorizeaza poate creste in dimensiuni ceea ce va conduce la aparitia complicatiilor precizate mai sus.
3. Se poate preveni aparitia osteomului?
   In prezent nu sunt cunoscute metode de prevenire a osteomului, deoarece nu sunt cunoscute in primul rand cauzele ce duc la formarea lui. O recomandare pentru prevenire ar fi mentinerea unei stari generale bune de sanatate si bineinteles evitarea traumatismelor repetate.
4. Durerea este un simptom asociat osteomului intotdeauna?
   Majoritatea pacientilor cu osteom nu prezinta durere, exceptie facand pacientii cu osteom osteoid care este asociat frecvent cu durere intensa, in special pe perioada noptii.

5. Daca este indepartat chirurgical osteomul, care este perioada de recuperare?
   Recuperarea dupa interventia chirurgicala pentru indepartarea totala a osteomului variaza in functie de urmatorii factori:
   - localizarea osteomului;
   - dimensiunea osteomului;
   - tipul de interventie chirurgicala- clasica sau minim invaziva;
   - prezenta altor boli.

Astfel in cazul osteoamelor cranio- faciale spitalizarea dureaza intre o zi si trei zile, iar pacientii pot relua activitatile usoare in 7-10 zile, iar activitatea normala poate fi reluata in 2- 3 saptamani.

In cazul in care osteomul este format la nivelul coloanei sau la nivelul oaselor lungi perioada de spitalizare variaza intre trei si sapte zile, iar revenirea la activitatile normale se face intre 4 si 8 saptamani in functie de zona afectata si de vindecarea osoasa.