
Pitiriazisul lichenoid cronic este o afectiune inflamatorie rara a pielii, cu evolutie indelungata, caracterizata prin aparitia repetata a unor papule mici, rosiatic–maronii, acoperite de scuame fine.
Desi aspectul leziunilor poate ingrijora pacientul, boala are de obicei evolutie benigna, cu perioade de agravare si remisie. Tratamentul urmareste reducerea inflamatiei, controlul mancarimii, grabirea vindecarii leziunilor si limitarea recaderilor.
Ce este pitiriazisul lichenoid cronic si cum apare?
Pitiriazisul lichenoid cronic, prescurtat PLC, face parte din spectrul pitiriazisului lichenoid, alaturi de forma acuta numita PLEVA (boala Mucha-Habermann). Cele doua forme pot avea manifestari care se suprapun, insa pitiriazisul lichenoid cronic evolueaza mai lent, cu leziuni mai putin agresive, fara necroze extinse, vezicule sau cruste importante.
„Afectiunea se localizeaza mai ales pe trunchi, fese, brate si coapse, iar fata, scalpul, palmele si talpile sunt afectate mai rar. Leziunile apar in pusee, adica in «valuri», astfel incat pe piele pot exista simultan papule noi, leziuni scuamoase si pete reziduale mai deschise sau mai inchise la culoare”, ne explica dr. Ioana Scripca, medic rezident microbiologie medicala.
Mecanismul exact care duce la pitiriazis lichenoid cronic nu este pe deplin clarificat, dar literatura medicala descrie mai multe ipoteze importante:
- raspuns imun exagerat: pielea reactioneaza anormal la un antigen, frecvent dupa o infectie virala sau bacteriana;
- inflamatie mediata de limfocite T: celulele imune se acumuleaza in piele si intretin procesul inflamator;
- proces limfoproliferativ benign: unele studii au identificat clonabilitatea celulelor T, motiv pentru care boala este uneori privita ca parte a unui spectru inflamator–limfoproliferativ;
- reactie de hipersensibilitate vasculara: complexele imune pot produce inflamatie la nivelul vaselor mici din piele.
Pitiriazisul lichenoid cronic nu apare din cauza lipsei igienei si nu este o boala contagioasa. Este mai degraba rezultatul unei reactii imune cutanate dereglate, declansate la persoane predispuse.
Care sunt cauzele si factorii de risc pentru pitiriazisul lichenoid cronic?
Cauza exacta ramane necunoscuta. Totusi, in multe cazuri se discuta despre o reactie de hipersensibilitate aparuta dupa contactul organismului cu un factor declansator. Factorii de risc asociati cu pitiriazisul lichenoid cronic includ:
- infectii virale – Epstein-Barr, citomegalovirus, HIV, parvovirus B19;
- infectii bacteriene – Staphylococcus, Streptococcus;
- Toxoplasma gondii – mentionata in unele cazuri ca posibil declansator;
- dereglari imune – inflamatie intretinuta de limfocite T;
- medicamente – unele reactii au fost descrise dupa administrarea de statine, antidepresive sau substanta de contrast radiologic, fara ca relatia cauzala sa fie intotdeauna certa;
- varsta – apare mai frecvent la copii, adolescenti si adulti tineri (sub 30 de ani);
- sezonul rece – puseele pot fi mai frecvente toamna si iarna.
De asemenea, este descrisa o usoara predominanta la persoanele de sex masculin.
Care sunt simptomele in pitiriazisul lichenoid cronic?
Pitiriazisul lichenoid cronic incepe de obicei prin aparitia unor papule mici, roz sau rosiatice, care evolueaza lent spre leziuni brun–roscate, plate, acoperite de o scuama fina. Aspectul clasic este descris ca o scuama lucioasa, subtire, asemanatoare micai (mineral silicat).
Manifestarile tipice in pitiriazisul licheoid cronic sunt:
- papule mici, de aproximativ 5–15 milimetri;
- culoare roz, rosu–bruna sau maronie;
- scuama fina centrala, uneori albicioasa sau argintie;
- leziuni in mai multe stadii, prezente simultan;
- mancarime absenta, usoara sau moderata;
- vindecare lenta, in saptamani sau luni;
- pete reziduale hiperpigmentate sau hipopigmentate;
- recaderi repetate, care pot continua luni sau ani.
„Spre deosebire de PLEVA, pitiriazisul lichenoid cronic produce rar vezicule, ulceratii, cruste groase sau leziuni necrotice. Din acest motiv, evolutia este mai putin dramatica, dar mai persistenta”, mai adauga dr. Ioana Scripca.
Cum se diferentiaza pitiriazisul lichenoid cronic de alte eruptii cutanate?
Pitiriazisul lichenoid cronic poate semana cu alte boli dermatologice, iar diagnosticul diferential este esential. Uneori, diferenta se stabileste clinic, dar in cazurile neclare este necesara biopsia cutanata.
|
Afectiune |
Caracteristici sugestive |
Diferente fata de pitiriazisul lichenoid cronic |
|
Psoriazis gutat |
Papule rosii cu scuame alb–sidefii |
Scuamele sunt mai groase, iar punctele vasculare sunt mai difuze |
|
Pitiriazis rozat |
„Placa mama”, apoi eruptie extinsa |
Scuama este in colereta, nu centrala si micacee |
|
Sifilis secundar |
Papule rosu–maronii generalizate |
Afecteaza frecvent palmele si talpile; se confirma serologic |
|
Lichen plan |
Papule violacee, pruriginoase, poligonale |
Are aspect mai lucios si poate afecta mucoasele |
|
Micozis fungoid incipient |
Placi persistente, uneori asemanatoare eczemei |
Poate necesita biopsii repetate pentru confirmare |
|
PLEVA |
Leziuni acute, cruste, necroza, vezicule |
Evolutie mai rapida si mai inflamatorie decat PLC |
„Micozisul fungoid merita atentie speciala, deoarece este un limfom cutanat cu celule T care poate imita uneori pitiriazisul lichenoid cronic. De aceea, leziunile persistente, atipice sau rezistente la tratament trebuie reevaluate dermatologic”, mentioneaza dr. Ioana Scripca.

Cum se diagnosticheaza pitiriazisul lichenoid cronic?
Diagnosticul de pitiriazis lichenoid cronic este stabilit de medicul dermatolog prin corelarea aspectului clinic cu evolutia bolii. In cazurile tipice, examinarea pielii orienteaza foarte rapid si fidel diagnosticul. Investigatiile pot include:
- examen dermatologic complet;
- dermatoscopie;
- biopsie cutanata cu examen histopatologic;
- analize de sange daca se suspecteaza infectii sau alte cauze;
- teste serologice pentru sifilis, atunci cand aspectul clinic impune excluderea acestuia.
Biopsia este importanta cand diagnosticul nu este clar, cand leziunile persista neobisnuit de mult sau cand exista suspiciunea unei afectiuni limfoproliferative cutanate.
Care sunt optiunile de tratament pentru pitiriazisul lichenoid cronic?
Nu exista un protocol unic aprobat de tratament pentru pitiriazisul lichenoid cronic. Optiunile se individualizeaza in functie de caz si pot include:
Fototerapia UVB cu banda ingusta
Fototerapia UVB cu banda ingusta este considerata una dintre cele mai eficiente optiuni pentru pitiriazisul lichenoid cronic, mai ales in formele extinse sau persistente. Se efectueaza controlat, in cabinet dermatologic, de obicei in mai multe sedinte pe saptamana. Beneficiile includ:
- reducerea inflamatiei cutanate;
- accelerarea remisiunii;
- scaderea numarului de leziuni noi;
- rezultate bune in cazurile cronice.
Antibiotice orale cu efect antiinflamator
Doxiciclina, eritromicina sau azitromicina sunt utilizate in special pentru efectul lor antiinflamator, nu strict antibacterian. Curele pentru pitiriazisul lichenoid cronic pot dura cateva saptamani sau pana la aproximativ 3 luni, in functie de caz si de recomandarea medicului.
Corticosteroizi topici
Cremele sau unguentele cu corticosteroizi reduc mancarimea si inflamatia locala, dar nu vindeca pitiriazisul lichenoid cronic. Sunt utile pe zone limitate, pentru perioade scurte, cu atentie la efectele adverse.
Tratamente pentru forme severe sau rezistente
In cazurile extinse, persistente sau refractare de pitiriazis lichenoid cronic, dermatologul poate lua in calcul:
- metotrexat in doze mici;
- retinoizi sistemici;
- imunomodulatoare;
- terapii biologice sau tintite, in cazuri selectate si atent monitorizate.
Aceste tratamente necesita evaluare riguroasa, analize periodice si urmarire medicala. „Terapia biologica are potentialul chiar de a vindeca, nu doar tine sub control, pitiriazisul lichenoid cronic”, adauga dr. Ioana Scripca.
Prognosticul, complicatiile si riscurile in pitiriazisul lichenoid cronic
Prognosticul este in general bun. Pitiriazisul lichenoid cronic este o boala benigna, dar imprevizibila: unele cazuri se remit in cateva luni, in timp ce altele recidiveaza ani la rand. Complicatiile posibile la pacientul cu pitiriazis lichenoid cronic includ:
- pete hiperpigmentate dupa vindecare;
- pete hipopigmentate, mai vizibile pe pielea inchisa la culoare;
- cicatrici fine, rare;
- impact emotional prin aspectul persistent al eruptiei;
- progresie, desi rar, spre PLEVA;
- suspiciune rara de asociere sau evolutie spre limfom cutanat cu celule T, mai ales la adulti.
„Desi rara, PLEVA poate evolua catre varianta potential letala, boala Mucha-Habermann ulcero-necrotica febrila. De asemenea, au existat raportari de PLEVA asociate cu limfomul cutanat cu celule T”, mai adauga dr. Ioana Scripca.
Semnele care impun reevaluare la pacientul cu pitiriazis lichenoid cronic sunt:
- leziuni ulcerate;
- febra;
- agravarea rapida a simptomelor;
- afectarea extinsa a pielii;
- lipsa raspunsului la tratament;
- aparitia unor placi persistente, infiltrate.
Sfaturi pentru pacientii cu pitiriazis lichenoid cronic
Ingrijirea pielii are un rol foarte important in pitiriazisul lichenoid cronic, chiar daca nu inlocuieste tratamentul dermatologic. Recomandari utile in acest sens sunt urmatoarele:
- folositi geluri de curatare special destinate pielii sensibile, fara parfum, cu „eticheta curata”;
- aplicati zilnic creme emoliente;
- evitati dusurile fierbinti si frecarea agresiva a pielii;
- purtati haine lejere, din materiale moi;
- nu rupeti scuamele si nu scarpinati leziunile;
- evitati automedicatia cu corticosteroizi puternici;
- mergeti la controale periodice daca boala recidiveaza;
- fotografiati puseele pentru a urmari evolutia;
- anuntati medicul daca apar leziuni dureroase, cruste groase, ulceratii sau febra.
„Pitiriazisul lichenoid cronic este o afectiune care, intr-adevar, necesita rabdare, monitorizare si tratament adaptat. Desi evolutia poate fi lunga, majoritatea pacientilor pot controla destul de eficient boala prin fototerapie, tratament antiinflamator si prin ingrijirea adecvata a pielii. Insa, fiind o boala cronica, afectiunea va tine intreaga viata, chiar daca poate fi gestionata”, adauga dr. Ioana Scripca.
Bibliografie:
Alba-Rojas E, Guerra-Garza AS, Ocampo-Candiani J. Diagnostic Dermoscopy in Pityriasis Lichenoides Chronica and Pityriasis Lichenoides et Varioliformis Acuta: A Case Series. Dermatol Pract Concept. 2025 Apr 1;15(2):5078. doi: 10.5826/dpc.1502a5078. PMID: 40401893; PMCID: PMC12090908. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12090908/
Durusu IN, Gurel G, Tokyol C. [Translated article] A Case of Pityriasis Lichenoides Chronica in a Patient With COVID-19 Infection. Actas Dermosifiliogr. 2022 Dec;113:TS18–9. doi: 10.1016/j.ad.2022.10.025. Epub 2022 Oct 10. PMCID: PMC9549708. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9549708/
Magro CM, Crowson AN, Morrison C, Li J. Pityriasis lichenoides chronica: stratification by molecular and phenotypic profile. Hum Pathol. 2007 Mar;38(3):479-90. doi: 10.1016/j.humpath.2006.09.013. Epub 2007 Jan 19. PMID: 17239929. Link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/17239929/
Noble OR, Cohen DJ, Cooper L. A Case of Pityriasis Lichenoides Chronica Successfully Treated With Upadacitinib. Case Rep Dermatol Med. 2026 Apr 6;2026:1118647. doi: 10.1155/crdm/1118647. PMID: 41952769; PMCID: PMC13053653. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC13053653/
Pityriasis lichenoides. Link: https://dermnetnz.org/topics/pityriasis-lichenoides
S. Kundak and Y. Çakır, “Epidemiological, Clinical, and Histopathological Features of Pediatric Pityriasis Lichenoides: A Retrospective Cohort With Long-Term Follow-Up”. Pediatric Dermatology (2026): 1–8. Link: https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/pde.70273
Teklehaimanot F, Gade A, Rubenstein R. Pityriasis Lichenoides Et Varioliformis Acuta (PLEVA) [Updated 2023 Jan 2]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK585135/
