Cancer gastric - factori de risc, manifestari clinice, tratament si preventie

Cancer gastric - factori de risc, manifestari clinice, tratament si preventie Cancer gastric - factori de risc, manifestari clinice, tratament si preventie

Ultima actualizare: 16 aprilie 2024

Prin cancer gastric se intelege cancerul care se dezvolta la nivelul stomacului, organul muscular localizat in partea superioara stanga a abdomenului, sub coaste. Conform statisticilor, acest tip de cancer este al cincilea cel mai frecvent diagnosticat si a treia cauza de deces, prin cancer, la nivel mondial. Procesul care duce la aparitia unui cancer gastric este complex, si in foarte multe cazuri include expunerea la factori de risc si o predispozitie genetica. S-a observat ca riscul de cancer gastric creste progresiv cu inaintarea in varsta, iar varsta medie de diagnosticare este de aproximativ 70 de ani, 10% dintre carcinoamele gastrice fiind detectate sub varsta de 45 de ani.

De obicei, un cancer gastric apare dupa 20-30 de ani de expunere la agenti cancerigeni nocivi, iar in cazul de fata putem vorbi despre comportamentele alimentare, fumatul, consumul cronic de alcool. Un astfel de cancer este deosebit de agresiv, iar localizarea il face sa fie foarte dificil de tratat. Mai mult decat atat, foarte multe persoane cu cancer gastric se prezinta la medic atunci cand acesta se afla deja in stadii avansate. Odata cu progresia tumorii si modificarile la nivelul stomacului, afectiunea devine mai dificil de tratat, iar prognosticul scade. Din acest motiv, este estimat ca perioada medie de supravietuire, in cancerele avansate, este mai mica de 12 luni.


Cancer gastric - generalitati

Ca orice alt tip de cancer, cancerul gastric are la baza mutatii la nivelul ADN-ului celulelor care captusesc stomacul. Aceste modificari se manifesta prin proliferarea excesiva a celulelor, ceea ce duce la formarea unei tumori, putandu-se ajunge la invazia altor structuri vecine si, in stadii avansate, diseminarea celulelor canceroase, prin intermediul fluxului sanguin, spre alte organe. Cel mai frecvent tip de cancer gastric este adenocarcinomul care isi are originea in celulele din stomac producatoare de mucus. Aproximativ 90-95% din totalul cazurilor de cancer gastric, la nivel mondial, sunt de acest tip. La randul sau, acesta poate fi de doua tipuri, si anume:

  • Cancer gastric de tip intestinal: se numeste asa deoarece seamana morfologic cu alte tipuri de adenocarcinoame care apar in tractul gastrointestinal, frecvent in randul barbatilor si risc crescut de metastazare hepatica;
  • Cancer gastric de tip difuz: mai putin intalnit, risc crescut de metastazare peritoneala, fiind mai des intalnit in randul femeilor.

Exista si o forma mostenita numita cancer gastric ereditar difuz, datorata unei mutatii care duce la functionarea deficitara a unei proteine implicate in adeziunea celular. Varsta media a aparitiei acestui tip de cancer gastric este de 38 de ani, iar prognosticul asociat este nefavorabil. Procesul malign are la baza inflamatia cronica, care duce la metaplazie, displazie si, eventual, la aparitia adenocarcinomului. S-a estimat ca 1 din 39 de persoane cu metaplazie intestinala, precum si 1 din 19 persoane cu displazie intestinala, ar dezvolta cancer gastric in urmatorii 20 de ani. Acest risc este in stransa asociere si cu expunerea la factorii de mediu predispozanti.

Cancer gastric - cauze si factori de risc

Nu se cunosc intocmai cauzele care ar duce la cancer gastric, dar se presupune ca ar fi vorba in esenta despre combinatia intre expunerea la factorii de mediu cu risc si predispozitia genetica:

  • Infectia cu Helicobacter pylori, cu modificarile ulterioare (gastrita, ulcer si altele) ar putea fi responsabila de cel putin 75% din cazurile de cancer gastric, deoarece bacteria elibereaza proteine patogene care s-a dovedit ca au rol major in carcinogeneza gastrica indusa ulterior;
  • Infectiile cu virusul Epstein-Barr si consumul de alimente si cereale infectate cu specii cum ar fi Aspergillus flavus si Aspergillus parasiticus, care produc substante numite aflatoxine;
  • Factori dietetici: aportul scazut de fructe si legume proaspete (fibre vegetale), consumul de alcool, fumatul, consumul excesiv de sare, alimente afumate si deficitul anumitor tipuri de vitamine (A, C), tocoferoli, consumul de apa din surse insalubre;
  • Expunerea la praf, oxid de azot, radiatii, nitrozamide si nitrozamine;
  • Obezitatea si dieta hipercalorica;
  • Afectiuni gastrice inflamatorii subiacente, cum ar fi refluxul gastroesofagian, gastrita, insa si prezenta polipilor gastrici, ulcerele gastrice benigne, gastropatia hipertrofica;
  • Interventiile chirurgicale gastrice pot creste riscul de cancer gastric;
  • Anemia pernicioasa (deficitul de vitamina B12 creste de pana la 6 ori riscul de cancer gastric de tip intestinal);
  • Se observa cu aproximativ 20% mai multe cazuri de cancer gastric in randul celor cu grupa sanguina A, spre deosebire de cei cu grupa O, B sau AB (in special cancer gastric tip difuz).

Desi majoritatea cazurilor de cancer gastric sunt sporadice, aproximativ in 5-10% dintre cazuri exista antecedente familiale de cancer gastric. Cancerul gastric ereditar difuz, adenocarcinomul gastric si polipoza proximala a stomacului, cancerul gastric intestinal familial sunt principalele trei sindroame, reprezentand 3-5% din totalul cazurilor de cancer gastric familial. Pentru a duce la scaderea incidentei acestui tip de cancer, Organizatia Mondiala a Sanatatii clasifica bacteria Helicobacter pylori drept „cancerigen gastric”. S-a ajuns la o asociere pozitiva intre consumul de carne procesata si riscul crescut de a dezvolta, in timp, cancer gastric.  

Cancer gastric - manifestari clinice

De cele mai multe ori, simptomele de cancer gastric devin evidente doar atunci cand patologia a ajuns intr-un stadiu avansat. Cele mai frecvente simptome pe care o persoana cu cancer gastric le prezinta sunt:

  • Pierderea nespecifica in greutate, pe fondul unui apetit normal, anorexia;
  • Disfagie (senzatia de oprire a alimentelor in gat, dificultati la inghitire);
  • Varsatura cu sange;
  • Greata persistenta;
  • Durere abdominala persistenta in partea superioara stanga;
  • Senzatia de plenitudine gastrica, dupa consumul unei cantitati relativ mici de mancare;
  • Arsuri gastrice persistente;
  • Simptome de indigestie (balonare, flatulenta, eructatii);
  • Oboseala generalizata.

In mod obisnuit, astfel de simptome se asociaza si cu alte afectiuni gastrointestinale. Totusi, un semn foarte important poate fi varsatura cu sange, indicand o sangerare la nivelul stomacal. Cu un astfel de simptom, oricare ar fi cauza de baza, este necesar controlul medical de urgenta. In egala masura, ar trebui cunoscut care este riscul ca o boala gastrointestinala diagnosticata, cum ar fi gastrita si refluxul gastroesofagian, sa evolueze nefavorabil spre cancerul de stomac.

Diagnosticul de cancer gastric

Persoanele care se prezinta cu simptome ce ar ridica suspiciunea unui astfel de tip de cancer ar trebui sa fie supuse unei endoscopii digestive superioare. Aceasta tehnica, desi este invaziva si neplacuta, permite vizualizarea leziunilor esofagiene, gastrice sau duodenale, asadar evaluarea caracteristicilor de histologie ale stomacului. De asemenea, permite si prelevarea biopsiei. Este recomandata prelevarea mai multor probe de biopsie, nu doar a unei singure probe. Exista mai multe date care sugereaza ca diagnosticul a fost pus cu o mai mare acuratete in cazul prelevarii mai multor probe (1 proba - sensibilitate de 70% si 7 probe - sensibilitate de 98% a testului).

Tratament cancer gastric

In caz de cancer gastric, optiunile de tratament se individualizeaza in functie de diferite criterii, cum ar fi stadiul, starea generala a pacientului, prognosticul asociat (in stransa dependenta mai ales de extinderea tumorii). Tratamentul chirurgical are valenta terapeutica mai mare decat alte alternative terapeutice.

Tratament chirurgical

  • Gastrectomie partiala sau totala (indepartarea unei parti sau a intregului stomac);
  • Rezectia endoscopica a tumorilor de la nivelul mucoasei gastrice.

Rezectia chirurgicala este potential curativa, dar numai in stadiile incipiente ale cancerului. Asa cum se observa, rata de supravietuire pe termen lung este de aproximativ 5 ani. Totusi, aceasta scade de la 75% pentru stadiul I, la 35% pentru stadiul II si 25% (sau mai putin) pentru stadiul III al cancerului.

Alte alternative de tratament

  • Radioterapia;
  • Chimioterapia;
  • Terapia tintita.

Deseori, aceste alternative se recomanda dupa interventia de rezectie chirurgicala.

Sfaturi pentru preventie

Strategiile de preventie si reducere a riscului de a dezvolta cancer gastric se bazeaza, in primul rand, pe tratarea infectiei cu Helicobacter pylori, existand o asociere puternica intre infectie si dezvoltarea ulterioara a cancerului. Alte recomandari de preventie includ:

  • Asigurarea unui aport adecvat de fructe, legume, fibre vegetale;
  • Evitarea consumului excesiv de sare, alimente afumate si procesate, conservate;
  • Asigurarea unui nivel optim de vitamina A, vitamina E, vitamina C, vitamina B12;
  • Limitarea consumului de alcool, evitarea fumatului;
  • Limitarea riscului profesional de expunere la radiatii si alti compusi posibil cancerigeni;
  • Consumul de apa doar din surse sigure si de alimente corespunzator spalate, dar si evitarea consumului de cereale si nuci care prezinta urme de contaminare cu mucegaiuri;
  • Mentinerea greutatii in limite normale;
  • Investigatii periodice la medicul specialist, in cazul diagnosticarii unei afectiuni gastrice de natura inflamatorie (gastrita) si agravarii simptomelor asociate.

 

Surse:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK459142/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3995345/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7491774/

https://sci-hub.se/https://doi.org/10.1016/S0140-6736(20)31288-5

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5808709/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7680370/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7312039/