Anevrismul aortic abdominal

2015-03-11 18:24:07 2021-06-23 10:55:55 Anevrismul aortic abdominal

Catena

Ultima actualizare: 23 iunie 2021

Anevrismul aortic abdominal reprezinta o dilatatie (protuberanta) a aortei, la nivelul abdomenului. Aorta este cea mai mare artera a corpului uman. Ea duce sangele de la inima catre toate organele, trecand prin piept si abdomen. Anevrismul aortic abdominal este o boala grava, cu o rata ridicata a mortalitatii, dar cu sanse mari de vindecare daca este diagnosticata din timp. Aprox. 4% din populatie sufera de anevrism aortic, iar, la persoanele de peste 60 de ani, procentul se ridica la 6%. Afectiunea apare, in cazuri izolate, si in randul tinerilor.

CAUZE

Datele statistice arata ca anevrismul aortic abdominal este cauzat, in principal, de ateroscleroza, afectiune care se caracterizeaza prin dezvoltarea unor placi de grasime pe artere. Daca nu este tratat, anevrismul creste, facand peretii arterei din ce in ce mai fragili, pana cand se rup. Ruptura unui anevrism al aortei abdominale poate duce la deces.

FACTORI DE RISC

Factorii de risc in ce priveste dezvoltarea anevrismului aortic abdominal includ varsta inaintata, de peste 60 de ani, fumatul, hipertensiunea, un nivel inalt al colesterolului, sexul masculin (boala apare mai rar la femei) si istoricul familial de anevrism aortic abdominal.

SIMPTOME

Anevrismele se dezvolta lent, in general de-a lungul mai multor ani, iar peste jumatate din bolnavi nu prezinta simptome. Persoanele diagnosticate cu anevrism aortic abdominal au raportat pulsatii abdominale sau durere in regiunea lombara. Decesul se produce din cauza unei rupturi care apare in peretele aortei abdominale, cu hemoragie intensa, de multe ori pacientul nemaiavand timp sa ajunga la spital. Este problema vasculara cu cel mai mare nivel de mortalitate (peste 90%).

AJUTOR MEDICAL

Cel mai bun tratament este, evident, preventia, asa ca persoanele care prezinta unul sau mai multi factori de risc trebuie sa caute din timp ajutorul unui medic generalist sau al unui medic chirurg cardiovascular. Pregatirea dinainte de consultatie poate facilita stabilirea diagnosticului; e bine sa se prezinte doctorului o lista cu toate simptomele si de cata vreme au aparut, un istoric medical, inclusiv alte afectiuni pe care pacientul le are si medicamentele si suplimentele pe care le ia in mod regulat. Medicul va pune o serie de intrebari, printre care:

- cand au aparut simptomele?

- simptomele sunt ocazionale sau frecvente?

- care este intensitatea simptomelor?

- in cazul in care pacientul simte dureri, care este intensitatea acestora?

Diagnosticul se stabileste, deci, prin examinare clinica si, in cazuri mai grave, prin ultrasonografie Doppler si/sau angiotomografie a abdomenului si/sau pelvisului, RMN.

TRATAMENT

Exista doua tipuri de tratament: medical, atunci cand anevrismul este fusiform minor (ambii pereti ai aortei sunt dilatati), care presupune controlul factorilor de risc urmand ca, la 6 sau 12 luni, medicul sa evalueze starea pacientului, si chirurgical, atunci cand anevrismul este fusiform major, cu dimensiuni considerate periculoase. In astfel de cazuri, interventia chirurgicala se poate efectua in doua moduri: prin metoda conventionala, cu deschiderea cavitatii abdominale, sau prin metoda minim invaziva, numita endovasculara: accesul se face prin arterele femurale, prin implantarea unei endoproteze. Aceasta ultima metoda prezinta mari avanataje, cum ar fi diminuarea timpului de internare si o incidenta mai mica de risc de complicatii in primele 30 de zile. Este o tehnica care revolutioneaza tratamentul anevrismului aortic abdominal.

Stefan Ciolaneanu

(sursa: www.minhavida.com.br)