Sindromul Asperger este o tulburare care face parte din spectrul autist si nu mai este considerat un diagnostic independent. Impartaseste multe caracteristici cu alte tipuri de autism, cum ar fi nevoia de a avea o rutina.
Sindromul Asperger era o tulburare de sine statatoare, insa in 2013, Asociatia Americana de Psihiatrie a lansat Manualul de Diagnostic si Statistica al Tulburarilor Mintale 5 (DSM-5) si a inclus-o ca parte a tulburarilor din spectrul autismului (ASD).
Sindromul Asperger apartine unui grup de afectiuni de neurodezvoltare cunoscute sub numele de tulburari din spectrul autist.
Persoanele cu sindrom Asperger prezinta de obicei urmatoarele semne:
Unele persoane diagnosticate cu autism au o forma care poarta denumirea de autism de inalta functionare. “Functionare inalta” nu este de fapt un diagnostic separat, ci indica faptul ca aceste persoane au nevoie de mai putin sprijin din exterior decat alte persoane cu tulburari din spectrul autist. In aceasta categorie intra si persoanele cu sindrom Asperger.
Sindromul Asperger nu este caracterizat de intarzieri in abilitatile lingvistice sau in dezvoltarea cognitiva, motiv pentru care persoanele cu Asperger isi pot gestiona singure activitatile de zi cu zi. In general, aceste persoane pot face parte dintr-o clasa obisnuita de scoala sau pot sa aiba un loc de munca, printre altele.
Psihologul clinician Ligia Moise tine sa mentioneze ca lucrurile s-au schimbat in ultimii ani in ceea ce priveste aceasta forma de autism. “Sindromul Asperger nu mai este considerat o afectiune separata, ci este inclus de cativa ani in spectrul tulburarilor autiste. Mai nou, sindromul Asperger este aproximativ echivalentul tulburarii de spectru autist (TSA) de nivel 1. Persoanele cu aceasta forma de tulburare de spectru autist duc in general o viata independenta si au o inteligenta medie sau peste medie.”
Sindromul Asperger nu mai este un diagnostic de sine statator in Manualul de Diagnostic si Statistica al Tulburarilor Mintale, editia a 5-a (DSM-5). Incepand cu noua editie, publicata in 2013, sindromul Asperger a fost inclus in lista tulburarilor de spectru autist.
Detaliul major care diferentiaza sindromul Asperger de restul tulburarilor de spectru autist este ca persoanele cu Asperger:
Aceste persoane au, de obicei, nevoie de foarte putin sprijin in desfasurarea activitatilor zilnice si, in general, sunt diagnosticate mai tarziu in viata.
Sindromul Aspeger are la baza modificari la nivelul creierului. Cu toate acestea, medicii nu au determinat inca exact care sunt cauzele acestor modificari.
Expertii au identificat cativa factori potentiali care ar putea contribui la dezvoltarea autismului, printre care genetica si expunerea la toxinele din mediul inconjurator, cum ar fi substantele chimice sau virusurile.
Baietii au un risc mai mare de a fi diagnosticati cu sindrom Asperger. Potrivit unor cercetari din 2017, multe fete cu autism nu primesc niciodata diagnosticul corect.
Persoanele cu autism intampina dificultati in a intelege semnalele sociale, iar acest lucru le poate ingreuna comunicarea si interactiunea cu ceilalti. Aceste dificultati pot provoca anxietate si depresie.
Nu se stie exact cati oameni traiesc cu sindrom Asperger. Unele estimari mentioneaza ca 1 din 250 de oameni au aceasta tulburare. Nu exista o statistica exacta in mare parte din cauza lipsei de studii privind prevalenta si a noii clasificari a sindromului in categoria spectrului autist.
Aproximativ 1 din 44 de persoane traiesc cu autism. In plus, numarul de baieti diagnosticati cu sindrom Asperger este mult mai mare decat cel al fetelor, iar motivele sunt multe.
Printre semnele sindromului Asperger se numara:
Multe persoane cu sindrom Asperger se concentreaza extrem pe un subiect restrans de interes. Copiii, de exemplu, pot fi extrem de interesati de lucruri precum orarele trenurilor sau dinozaurii. Acest interes poate alimenta conversatii unilaterale cu colegii si adultii.
De multe ori, persoanele cu sindrom Asperger nu realizeaza ca subiectul conversatiei s-a schimbat, iar acesta poate fi unul dintre motivele pentru care au dificultati in a interactiona cu ceilalti oameni. De asemenea, aceste persoane nu stiu ca trebuie sa-si coboare vocea in anumite situatii si locuri.
Multor persoane cu autism le este greu sa recunoasca si sa inteleaga sentimentele altora. Aceste persoane au probleme in a interpreta limbajul corpului si, in plus, au tendinta sa evite contactul vizual, sa vorbeasca pe un ton monoton si sa arate putine expresii faciale.
Unii copii cu sindrom Asperger au probleme in a alerga sau merge pe jos. De asemenea, multora le lipseste coordonarea si au probleme in a desfasura diverse activitati, cum ar fi mersul pe bicicleta.
Doamna psiholog clinician Ligia Moise sustine ca “persoanele cu sindrom Asperger prezinta o hipersensibilitate la stimuli senzoriali, cum ar fi lumini, sunete, mirosuri, atingeri sau texturi. Factorii emotionali se numara, de asemenea, printre declansatori.”
Niciun test nu poate indica daca o persoana are o tulburare din spectrul autist. Cu toate acestea, daca o persoana observa semne ale sindromului Asperger, un specialist in sanatate mintala poate evalua anumite componente cheie, cum ar fi:
Unele persoane care au o tulburare din spectrul autist sunt diagnosticate initial cu tulburare de hiperactivitate si deficit de atentie (ADHD) sau alte conditii de neurodezvoltare. Persoanele care cred ca au primit un diagnostic nepotrivit pot apela la parerea unui alt specialist sau profesionist din domeniul sanatatii.
Multe persoane cu autism, inclusiv cele cu sindrom Asperger, nu considera ca acestea reprezinta dizabilitati sau tulburari. Cu alte cuvinte, Asperger, ca si autismul, nu este o afectiune care necesita tratament.
O persoana diagnosticata cu Asperger are la dispozitie mai multe tipuri de terapii si suport social. Nu exista tratament care sa vindece sindromul Asperger, insa exista metode prin care o persoana cu Asperger poate invata sa-si gestioneze felul in care gandeste, percepe lumea exterioara si interactioneaza cu ceilalti.
Un copil diagnosticat cu sindrom Asperger poate beneficia de sprijin educational. Mai exact, poate invata cum sa-si gestioneze obiectivele privind temele si notele si cum sa abordeze nevoile specifice de invatare.
Persoanele cu Asperger pot invata cum sa-si imbunatateasca felul in care interactioneaza cu ceilalti, de exemplu, invatand cum sa perceapa si sa raspunda la indiciile sociale.
Terapia specializata de vorbire si limbaj ii poate ajuta pe cei cu Asperger sa invete cum sa inceapa si sa mentina o conversatie, de exemplu. Mai exact, acestia invata ce ton sa foloseasca atunci cand pun intrebari si cand raspund si afla cum sa interpreteze indiciile verbale si nonverbale.
Persoanele cu Asperger invata sa-si controleze emotiile si sa-si reduca interesele obsesive si rutinele repetitive. “Terapia cognitiv-comportamentala poate da rezultate bune, insa cu adevarat important este ca pacientul sa gaseasca un specialist care stie ce inseamna si intelege tulburarile de spectru autist. In acelasi timp, terapia cognitiv-comportamentala nu este neaparat eficienta in cazul persoanelor cu tulburari de spectru autist, deoarece incercarea de a-si schimba convingerile si de a veni cu noi comportamente poate fi cu adevarat imposibila pentru persoanele cu aceste afectiuni”, declara doamna psiholog clinician Ligia Moise.
Acestea presupun strategii de sustinere a comportamentului pozitiv si de reducere a comportamentului ineficient. Analiza comportamentala aplicata este o stiinta dedicata intelegerii si imbunatatirii comportamentului uman.
Aceste terapii ii pot ajuta pe cei cu probleme de integrare senzoriala sau cu o slaba coordonare motorie.
Nu exista medicamente care trateaza sindromul Asperger, insa o persoana cu Asperger poate folosi medicamente pentru a trata simptome precum anxietatea.
Potrivit unei analize din 2015, terapia prin muzica, terapia de integrare senzoriala, acupunctura si masajul pot, de asemenea, sa fie de ajutor.
Cu toate acestea, autorii analizei au ajuns la concluzia ca nicio dovada nu sustine pe deplin eficacitatea medicamentelor alternative sau complementare in abordarea tulburarilor din spectrul autist.
Parintii si alti ingrijitori pot invata unele strategii care ii ajuta sa inteleaga mai profund sindromul Asperger. Invatand aceste strategii, ei le pot oferi un sprijin mai bun persoanelor dragi care se confrunta cu acest sindrom, ajutandu-le sa nu se simta izolate.
Referinte:
https://www.healthline.com/health/asperger-syndrome
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/6436-asperger-syndrome
https://www.everydayhealth.com/aspergers/what-are-signs-symptoms-disorder/
DESCOPERA PRODUSE
CONTACT
CELE MAI NOI ARTICOLE
www.catena.ro - copyright 2025,
Toate drepturile rezervate
CATENA PHARMA SRL
Nr. Registrul Comerţului: J03/2710/2023
CUI: RO 3008793
Adresă sediu social: judetul Argeş, municipiul Piteşti, strada Banat nr.2
Distribuie pe WhatsApp
Distribuie pe Facebook