
Tensiunea arteriala este unul dintre cei mai importanti indicatori ai sanatatii cardiovasculare. Ea reflecta forta cu care sangele circula prin vasele de sange si asigura transportul oxigenului si al nutrientilor catre organe.
In timpul efortului fizic, tensiunea arteriala nu ramane constanta, ci se modifica pentru a raspunde nevoilor crescute ale organismului. Aceste variatii sunt, in mod normal, adaptative si benefice, dar in anumite situatii pot semnala probleme de sanatate.
Ce este tensiunea arteriala si care sunt valorile normale?
„Tensiunea arteriala reprezinta presiunea exercitata de sange asupra peretilor arterelor. Aceasta depinde de doua elemente principale: cat de mult sange pompeaza inima si cat de rezistente sunt vasele de sange la curgerea acestuia”, ne spune dr. Iasmina Wadi, medic rezident medicina de familie.
Tensiunea arteriala are doua componente esentiale:
-
tensiunea sistolica – valoarea mai mare, care apare atunci cand inima se contracta si pompeaza sangele in artere;
-
tensiunea diastolica – valoarea mai mica, care apare atunci cand inima se relaxeaza intre batai.
Valorile normale pentru un adult sanatos sunt:
-
tensiune sistolica: aproximativ 90–120 mmHg;
-
tensiune diastolica: aproximativ 60–80 mmHg.
Aceste valori pot varia in functie de varsta, nivel de activitate si stare de sanatate, insa intervalele mentionate sunt considerate standard.
Care sunt valorile normale pentru tensiunea arteriala la efort?
„In timpul efortului fizic, tensiunea arteriala creste in mod fiziologic. Acest lucru se intampla deoarece organismul are nevoie de mai mult oxigen si energie, iar inima trebuie sa pompeze sangele mai rapid si mai eficient. Valorile normale pentru tensiunea arteriala la efort sunt altele decat cele ale tensiunii arteriale in repaus”, ne spune dr. Iasmina Wadi.
Studiile arata ca, in timpul exercitiilor, tensiunea sistolica creste progresiv odata cu intensitatea efortului. Aceasta crestere este determinata de cresterea debitului cardiac, adica volumul de sange pompat de inima intr-un minut. In acelasi timp, sistemul nervos simpatic devine mai activ, stimuland inima si vasele de sange. Implicit, valorile normale pentru tensiunea arteriala la efort vor creste, fara a indica vreo patologie.
Pe de alta parte, tensiunea diastolica ramane, de obicei, stabila sau poate scadea usor. Acest lucru se explica prin faptul ca vasele de sange din muschi se dilata pentru a permite un flux mai mare de sange, reducand rezistenta periferica. Conteaza mai mult valoarea sistolica atunci cand se inregistreaza tensiunea arteriala la efort.
„In mod normal, tensiunea sistolica poate ajunge la valori normale de 160–200 mmHg in timpul efortului intens la persoanele sanatoase. Tensiunea arteriala la efort creste progresiv cu intensitatea exercitiului. Ritmul cardiac si debitul cardiac cresc, de asemenea, pentru a asigura livrarea eficienta a oxigenului catre tesuturi”, ne explica dr. Iasmina Wadi.
Mecanismele care fac ca tensiunea arteriala la efort sa creasca includ activarea sistemului nervos simpatic si reducerea influentei sistemului parasimpatic. Aceste modificari permit organismului sa faca fata cerintelor crescute ale efortului.
„In timpul exercitiilor de forta foarte intense, in special la sarcini maxime, de exemplu ridicarea unor greutati foarte mari de catre halterofilii de performanta, tensiunea arteriala la efort poate creste semnificativ, ajungand chiar la valori de aproximativ 320 mmHg pentru tensiunea sistolica si 250 mmHg pentru cea diastolica. Aceasta crestere este, de obicei, temporara si apare din cauza presiunii crescute din vasele de sange, a contractiilor musculare puternice si, uneori, a tinerii respiratiei in timpul efortului. Dupa incheierea exercitiului, tensiunea arteriala revine treptat la valorile normale”, ne spune dr. Iasmina Wadi.
Care sunt valorile anormale pentru tensiunea arteriala la efort?
Cu toate ca valorile normale pentru tensiunea arteriala la efort sunt crescute, exista situatii in care acestea cresc exagerat sau, dimpotriva, chiar scad. Astfel de raspunsuri anormale pot indica un risc cardiovascular crescut.
„Tensiunea arteriala la efort este considerata anormala atunci cand depaseste anumite praguri. La barbati, valori sistolice de peste 210–225 mmHg sunt considerate excesive, iar la femei, pragul este de aproximativ 190–200 mmHg. Acest tip de raspuns este cunoscut ca hipertensiune indusa de efort si poate fi asociat cu rigiditatea vaselor de sange sau cu un risc crescut de boli cardiovasculare”, ne explica dr. Iasmina Wadi.
Exista si situatii in care tensiunea arteriala la efort nu creste suficient. Daca tensiunea sistolica nu creste cu cel putin 20 mmHg fata de valoarea de repaus sau daca scade in timpul efortului, acest lucru poate indica o problema serioasa, cum ar fi o afectare a functiei cardiace. Valorile normale pentru tensiunea arteriala la efort ar trebui sa fie crescute, nicidecum aceleasi cu valorile normale din repaus.
Tensiunea diastolica, in mod normal stabila, devine ingrijoratoare daca depaseste 110 mmHg sau daca creste cu mai mult de 10 mmHg in timpul efortului. Acest lucru poate semnala o rezistenta crescuta a curgerii sangelui in vasele de sange.
„In timpul exercitiului, exista si situatii in care este necesara oprirea imediata a activitatii. Acestea includ scaderea tensiunii sistolice cu mai mult de 10 mmHg in ciuda cresterii efortului, cresterea excesiva a tensiunii peste 250 mmHg, valori diastolice peste 115 mmHg sau aparitia unor simptome precum durere toracica, ameteala sau dificultati severe de respiratie”, ne explica dr. Iasmina Wadi.
Dupa terminarea efortului, tensiunea arteriala ar trebui sa scada relativ rapid, dar progresiv. Daca aceasta ramane crescuta peste 140/90 mmHg timp de mai mult de doua ore, este considerata o recuperare anormala si necesita evaluare medicala.
Cand se recomanda consultul medical?
Este important sa solicitati evaluare medicala in urmatoarele situatii:
-
tensiunea arteriala la efort creste excesiv si disproportionat fata de dificultatea efortului;
-
apare simptome precum ameteala, lesin sau durere in piept la efort sau dupa terminarea acestuia;
-
observati faptul ca tensiunea arteriala la efort scade, nu creste, in timpul activitatii fizice;
-
tensiunea ramane crescuta mult timp dupa terminarea efortului.
-
aveti antecedente de boli cardiovasculare sau hipertensiune, iar tensiunea arteriala la efort are valori crescute.

Intrebari frecvente:
De ce scade tensiunea arteriala la efort?
Scaderea tensiunii arteriale in timpul efortului (sau imediat dupa acesta) poate indica o problema in reglarea circulatiei. Acest fenomen, numit „hipotensiune indusa de exercitiul fizic”, definit ca o scadere de cel putin 10 mmHg a tensiunii sistolice in timpul exercitiului, poate fi asociat cu o afectiune numita insuficienta a sistemului nervos autonom. Acest sistem controleaza automat functii precum ritmul cardiac si tensiunea arteriala. Cand nu functioneaza corect, organismul nu reuseste sa mentina tensiunea adecvata in timpul efortului.
Ce poate indica tensiunea mare la efort mic?
O crestere exagerata a tensiunii chiar la eforturi usoare poate sugera existenta unei hipertensiuni nediagnosticate sau a unei rigiditati crescute a vaselor de sange. Aceasta poate fi un semn precoce al riscului cardiovascular si necesita investigatii suplimentare.
Cat este tensiunea arteriala in timpul mersului?
In timpul mersului normal, tensiunea arteriala creste moderat. De obicei, valoarea tensiunii sistolice poate ajunge la 120–140 mmHg, in functie de ritmul mersului si de conditia fizica a persoanei. Tensiunea diastolica ramane, in general, stabila.
Dupa cat timp de la intreruperea efortului isi revine tensiunea arteriala la normal?
Tensiunea arteriala revine, in mod normal, la valorile de repaus intr-un interval de aproximativ 20–120 de minute dupa terminarea efortului fizic. Desi tensiunea sistolica poate incepe sa scada chiar in primele 5–6 minute dupa oprirea exercitiului, revenirea completa la valorile initiale poate dura mai mult, in functie de intensitatea efortului si de nivelul de conditie fizica al persoanei. Din acest motiv, se recomanda sa asteptati cel putin 30 de minute dupa efort inainte de a masura tensiunea arteriala, pentru a obtine o valoare cat mai corecta si relevanta.
Bibliografie:
Dubach P, Froelicher VF, Klein J, Oakes D, Grover-McKay M, Friis R. Exercise-induced hypotension in a male population. Criteria, causes, and prognosis. Circulation. 1988 Dec;78(6):1380-7. doi: 10.1161/01.cir.78.6.1380. PMID: 3191592. Link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/3191592/
Edwards JJ, Coleman DA, Ritti-Dias RM, Farah BQ, Stensel DJ, Lucas SJE, Millar PJ, Gordon BDH, Cornelissen V, Smart NA, Carlson DJ, McGowan C, Swaine I, Pescatello LS, Howden R, Bruce-Low S, Farmer CKT, Leeson P, Sharma R, O'Driscoll JM. Isometric Exercise Training and Arterial Hypertension: An Updated Review. Sports Med. 2024 Jun;54(6):1459-1497. doi: 10.1007/s40279-024-02036-x. Epub 2024 May 19. PMID: 38762832; PMCID: PMC11239608. Link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38762832/
MacDougall JD, Tuxen D, Sale DG, Moroz JR, Sutton JR. Arterial blood pressure response to heavy resistance exercise. J Appl Physiol (1985). 1985 Mar;58(3):785-90. doi: 10.1152/jappl.1985.58.3.785. PMID: 3980383. Link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/3980383/
Mohammed LLM, Dhavale M, Abdelaal MK, Alam ABMN, Blazin T, Prajapati D, Mostafa JA. Exercise-Induced Hypertension in Healthy Individuals and Athletes: Is it an Alarming Sign? Cureus. 2020 Dec 9;12(12):e11988. doi: 10.7759/cureus.11988. PMID: 33437543; PMCID: PMC7793423. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7793423/
Pesova P, Jiravska Godula B, Jiravsky O, Jelinek L, Sovova M, Moravcova K, Ozana J, Gajdusek L, Miklik R, Sknouril L, Neuwirth R, Sovova E. Exercise-Induced Blood Pressure Dynamics: Insights from the General Population and the Athletic Cohort. J Cardiovasc Dev Dis. 2023 Nov 29;10(12):480. doi: 10.3390/jcdd10120480. PMID: 38132648; PMCID: PMC10743421. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10743421/