
Artroza genunchiului, cunoscuta in literatura medicala sub denumirea de gonartroza, reprezinta una dintre cele mai frecvente si debilitante forme de osteoartrita. Desi, preponderent, afecteaza populatia varstnica, incidenta este in crestere si la adultii tineri, in special pe fondul cresterii si agravarii cazurilor de obezitate si al modificarilor stilului de viata. Artroza genunchiului este o afectiune cronica, degenerativa si progresiva a articulatiei genunchiului, caracterizata in special prin degradarea cartilajului articular, remodelare osoasa subcondrala, inflamatie sinoviala si, in multe cazuri, formarea osteofitelor („pinteni ososi”) la marginea articulatiei genunchiului.
Despre articulatia genunchiului
Articulatia genunchiului este cea mai mare articulatie sinoviala a scheletului uman si, de altfel, una dintre cele mai complexe din punct de vedere biomecanic. Este o articulatie compusa, asa-zis tricompartimentata, formata din trei oase principale:
· partea distala a femurului;
· partea proximala a tibiei;
· rotula (patela).
De fapt, articulatia genunchiului include doua articulatii functionale: femurotibiala (mediala si laterala) si femuropatelara. Suprafetele articulare sunt acoperite de un strat de cartilaj hialin ce permite alunecarea neteda si reduce frecarea dintre oase in timpul miscarilor. Meniscurile de la nivelul articulatiei – medial si lateral – sunt formatiuni fibrocartilaginoase cu forma semilunara care joaca rol important in amortizarea socurilor, cresterea congruentei dintre suprafetele care formeaza articulatia si distribuirea adecvata a fortelor de compresie ce apar in timpul miscarii. Stabilitatea articulatiei genunchiului este asigurata de un complex ligmentar specific:
· ligamentul colateral medial (LCM);
· ligamentul colateral lateral (LCL);
· ligamentul incrucisat anterior (LIA);
· ligamentul incrucisat posterior (LIP).
De asemenea, exista si o capsula articulara robusta care inconjoara articulatia. Bursa sinoviala si pliurile sinoviale sunt implicate in lubrifierea articulatiei si in facilitarea miscarii. Pe de alta parte, musculatura periarticulara, in special cvadricepsul si ischiogambierii, contribuie in mod evident la asigurarea mobilizarii active a articulatiei, cat si la stabilizarea dinamica a acesteia.
Artroza genunchiului – ce este si cum apare?
Artroza genunchiului este o afectiune articulara degenerativa, caracterizata printr-o distrugere progresiva a cartilajului articular, concomitent cu remodelarea osului subcondral. Procesul, de cele mai multe ori, este insotit de hipertrofie osoasa (formarea de osteofite), de sinovita reactiva (inflamarea membranei sinoviale care tapeteaza articulatia), scleroza subcondrala si, progresiv, deteriorarea meniscurilor si ligamentelor articulare. Este important de retinut ca aceasta forma de artroza nu afecteaza exclusiv cartilajul articular – ea este o afectiune a intregii articulatii, cu afectarea membranei sinoviale, osului subcondral, aparatului ligamentar si chiar musculaturii.
La nivel histologic, artroza genunchiului implica pierderea continutului de proteoglicani, insa si de colagen de tip II din matricea extracelulara a cartilajului. Micromediul biochimic asociat articulatiei afectate implica si cresterea expresiei enzimelor catabolice, cum ar fi aggrecanazele si metaloproteinazele, activarea cailor proinflamatorii (IL-1β, TNF-α) si sustinerea acestora. In general, progresia artrozei este autoamplificata de un cerc vicios intre degradarea progresiva si constanta a cartilajului, inflamatia sinoviala sustinuta si instabilitatea biomecanica a articulatiei afectate. Artroza genunchiului nu este o consecinta inevitabila a inaintarii in varsta.
Farmacistii Catena recomanda ArtroSuport gel emulsionat, un produs topic ce reduce durerea si rigiditatea musculara, destinde musculatura incordata si contractata, calmeaza durerea acuta de origine reumatica, prin producerea unui efect intens de incalzire la nivelul zonei afectate.
Artroza genunchiului – cauze si factori de risc
Clinic, artroza genunchiului poate fi clasificata, in functie de etiologie, intr-o forma primara si una secundara. Gonartroza primara se datoreaza modificarilor degenerative asociate inaintarii in varsta si uzurii cartilajului articular. Gonartroza secundara, pe de alta parte, include aceleasi modificari patologice, dar acestea nu sunt puse pe seama modificarilor care apar pe masura ce o persoana imbatraneste. Principalele cauze patologice – altele decat modificarile degenerative – ce cresc riscul ca o persoana sa se confunte cu artroza genunchiului sunt:
· malformatii congenitale ale membrelor, deviatii axiale ale genunchilor (genu valgum, genu varum);
· scolioza;
· rahitismul;
· condrocalcinoza, ocronoza;
· guta si pseudoguta;
· hemocromatoza;
· necroza avasculara;
· tulburari endocrine (acromegalie, pieruricemie, hiperparatiroidism);
· boala Wilson;
· boala Paget;
· artrita (reumatoida, psoriazica, infectioasa);
· anemia falciforma (drepanocitoza);
· hemofilia.
Principalii factori de risc asociati sunt varsta inaintata (peste 55 de ani), sexul feminin (se poate observa o incidenta aproape dubla in randul femeilor aflate la postmenopauza), sedentarismul, activitatile care presupun miscari repetitive si solicitarea excesiva a genunchilor. De asemenea, slabiciunea musculara, care asigura o consolidare deficitara a articulatiei, exacerbeaza procesul de degenerare articulara si conduce, in timp, la artroza genunchiului. Obezitatea este un factor de risc extrem de important, mai ales in randul tinerilor adulti.
Artroza genunchiului – simptome si manifestari
Manifestarile clinice specifice in artroza genunchiului sunt in general insidioase, progresive si corelate cu gradul de afectare articulara. Durerea articulara este simptomul cardinal, accentuata de activitate fizica si ameliorata de repaus. Pe masura ce artroza genunchiului avanseaza, poate deveni continua, inclusiv nocturna. Rigiditatea matinala sau dupa perioade de inactivitate este frecvent raportata, de obicei de scurta durata (sub 30 de minute). Alte simptome includ, printre altele, limitarea mobilitatii, crepitatii la miscare, edem moderat, instabilitate articulara. In mod obisnuit genunchiul afectat pare umflat. In stadii avansate pot aparea deformari articulare clare.
Farmacistii Catena recomanda ArtroSuport gel rece, un produs topic, benefic in ameliorarea durerilor musculare si articulare si reducerea inflamatiei din entorse, luxatii sau alte traumatisme minore, febra musculara sau episoade acute ale afectiunilor reumatice.
Artroza genunchiului – metode de diagnostic si constatari imagistice
Artroza genunchiului este diagnosticata prin coroborarea datelor clinice cu diferite investigatii imagistice. Radiografia simpla ramane prima linie de evaluare, rezultatul evidentiind o serie de modificari patologice, cum ar fi:
· ingustarea spatiului articular;
· prezenta osteofitelor marginale;
· scleroza subcondrala;
· prezenta eventualelor chisturi subcondrale.
Clasificarea Kellgren-Lawrence este utilizata frecvent pentru stadializarea bolii. RMN-ul este, bineinteles, superior in detectia precoce a leziunilor cartilaginoasei, sinovitei, edemului osos si leziunilor meniscale. RMN-ul este esential in evaluarea gonartrozei in stadii incipiente sau daca exista dureri disproportionate fata de modificarile radiologice (cand se poate ridica suspiciunea unei alte afectiuni). Ecografia articulara nu este de electie pentru artroza genunchiului. Aceasta permite, in schimb, evaluarea dinamica a lichidului sinovial si revarsatelor articulare, fiind utila in ghidarea infiltratiilor intraarticulare. Analizele de laborator sunt, in general, nespecifice.
Tratament artroza genunchiului
Tratamentul artrozei genunchiului este multimodal si include interventii farmacologice, de cele mai multe ori, in combinatie cu metode conservatoare si, in ultima instanta, interventii de natura chirurgicala. Scopul tratamentului este ameliorarea durerii in primul rand, mentinerea functiei articulare si prevenirea progresiei structurale a bolii. Tratamentul conservator implica:
· medicamente antiinflamatoare (paracetamol, AINS, inhibitori selectivi COX-2, aplicare de diclofenac sau capsaicina la nivelul articulatiei);
· condroprotectoare (sulfat de glucozamina, sulfat de condroitina);
· dispozitive ortopedice (orteze de descarcare in gonartroza unicompartimentala, bastonul de sprijin contralateral, genunchiere);
· kinetoterapie, hidroterapie, fizioterapie;
· reducerea greutatii corporale;
· activitate fizica zilnica, dar atent dozata, este recomandata persoanelor care se confrunta cu artroza genunchiului;
Alte alternative de tratament pentru artroza genunchiului includ urmatoarele:
· infiltratii intraarticulare cu corticosteroizi, acid hialuronic, PRP (platelet-rich plasma, adica plasma imbogatita cu trombocite), cu eficienta dovedita in artroza genunchiului;
· transplantul de celule stem mezenchimale, inca in stadiu experimental, pare sa prezinte un important potential regenerator asupra cartilajului articular afectat.
Artroza genunchiului poate fi abordata si pe cale chirurgicala, dar chirurgia este rezervata mai ales cazurilor refractare sau cu distrugere articulara foarte severa. Alternativele includ, printre altele, artroscopia (indicata pentru leziuni meniscale sau debridare), osteotomia tibiala (care se recomanda in formele unilaterale cu ax deviat, de obicei la pacienti tineri) sau protezare totala de genunchi (standardul de aur in gonartroza severa, cu rezultate functionale excelente).
Artroza genunchiului – complicatii si riscuri asociate
In general, artroza genunchiului complica, in sine, functionalitatea pacientului. La nivel local, boala netratata poate duce progresiv la anchiloza, deformari articulare ireversibile, instabilitate severa si, in cele din urma, la compromiterea totala a functiei locomotorii. Se poate instala un asa-zis sindrom de durere cronica cu afectare psihoemotionala importanta. De asemenea, exista riscuri de complicatii si in contextul tratamentelor: reactii adverse la AINS (ulcere si afectarea renala), infectii dupa infiltratiile cu diferite substante sau complicatii postoperatorii (tromboze, infectii periproteice, oseoliza, fractura adiacenta, redoare, slabirea protezei sau esecul acesteia).
Artroza genunchiului – sfaturi pentru preventie
Artroza genunchiului nu se datoreaza doar inaintarii in varsta si modificarilor degenerative ce apar odata cu acest proces, ci poate aparea si in contextul expunerii constante la anumiti factori de risc sau alte afectiuni subiacente. Pentru a preveni artroza genunchiului, controlul greutatii corporale este absolut esential, fiind cel mai eficient mod de a reduce stresul mecanic nociv si excesiv asupra articulatiei. Activitatea fizica regulata, dar cu impact articular redus (mers, inot, ciclism) ajuta la mentinerea tonusului muscular si mobilitatii articulare, ceea ce reduce si riscul de a dezvolta artroza genunchiului. De altfel, se recomanda sedinte de fizio- si kinetoterapie.
De asemenea, persoanele cu profesii care solicita excesiv genunchii si care implica miscari nu doar repetitive, ci si de mentinere pentru perioade lungi de timp a aceleiasi pozitii, prezinta risc mai mare de a dezvolta artroza genunchiului. Prin urmare, este recomandata optimizarea, daca este posibil, a modului de desfasurare a profesiei si sa se ia regulat pauze. Tratamentul prompt al leziunilor ligamentare si meniscale, optimizarea aliniamentului articular, precum si utilizarea echipamentelor sportive adecvate sunt masuri esentiale pentru a reduce riscul de a dezvolta, in timp, artroza genunchiului. Progresia bolii este incetinita de initierea precoce a tratamentului.
Surse:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK507884/
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10515111/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK544982/
https://radiopaedia.org/articles/osteoarthritis-of-the-knee
https://radiopaedia.org/articles/osteoarthritis