Barbie dubla (gusa): cauze, factori de risc si solutii

Barbia dubla, denumita popular si „gusa”, reprezinta acumularea de tesut adipos vizibil in zona submentoniera (sub barbie). Acumularea grasimii duce la pierderea conturului mandibular si la aparitia unui aspect de pliuri sau volum suplimentar la nivelul gatului anterior. Desi adesea are la baza excesul de grasime, in anumite situatii poate semnala o afectiune medicala, si mai ales o afectiune de natura tiroidiana.

Ce este barbia dubla (gusa)?

Barbia dubla se refera la prezenta unui strat suplimentar de tesut adipos in zona submandibulara si submentoniera. Cel mai frecvent, este vorba de acumulare de grasime subcutanata in asociere cu laxitatea pielii si scaderea tonusului muscular. Anatomic, regiunea submentoniera (adica sub barbie) este delimitata superior de mandibula si inferior de osul hioid si structurile gatului.

In practica medicala, este folosit termenul „gusa” mai frecvent pentru a descrie, de fapt, marirea patologica in volum a glandei tiroide. In acest context proeminenta este situata la nivelul gatului anterior si poate fi difuza sau nodulara. Este important sa facem distinctia intre:

• barbia dubla estetica, determinata de tesutul adipos suplimentar, laxitatea cutanata si, uzual, modificari legate de varsta;
• gusa propriu-zisa, determinata de marirea tiroidei sau de alte formatiuni cervicale anormale.

Barbia dubla se manifesta prin pierderea unghiului cervico-mentonier si aparitia contorului mai rotunjit intre barbie si gat. In cazurile cu afectiune tiroidiana, pot aparea simptome asociate, de exemplu dificultati la inghitire, senzatia de nod in gat, modificari ale vocii.

Care sunt cauzele care pot duce la barbie dubla (gusa)?

O persoana se poate confrunta cu barbie dubla din mai multe cauze, de la factori care tin strict de stilul de viata, pana la afectiuni endocrine sau formatiuni chistice sau chiar tumorale.

Kilogramele in plus

Excesul ponderal este una dintre cele mai frecvente cauze care duc barbie dubla, si mai ales la barbie dubla la barbati. Cresterea aportului caloric peste necesarul zilnic duce la acumulare de tesut adipos in diferite regiuni ale corpului, inclusiv la nivel submentonier.

Grasimea subcutanata din aceasta zona este influentata de distributia generala a tesutului adipos in corp. Spre exemplu, la unele persoane regiunea fetei si a gatului este predispusa la depuneri mai evidente de grasime. Pe langa acumularea de grasime, cresterea in greutate reduce mult si laxitatea pielii si reduce definirea liniei mandibulare.

Predispozitia genetica

Unele persoane chiar o predispozitie genetica spre a avea barbie dubla, chiar si in absenta unui exces ponderal. Genetica proprie influenteaza aspecte precum:

• structura osoasa (dimensiunea mandibulei);
• elasticitatea pielii;
• tonusul muscular la acest nivel.

O mandibula mai mica sau retractia barbiei (retrognatie) poate sa creeze impresia de volum in plus de tesut adipos la nivel submentonier. De asemenea, anumite tipare familiale de depozitare a grasimii favorizeaza acumularea acesteia in zona gatului.

Postura inadecvata

Postura joaca un rol important in aparitia si accentuarea barbiei duble. Pozitia aplecata cu capul inainte (folosirea telefonului, in special) duce la:

• slabirea musculaturii cervicale anterioare;
• scaderea tonusului pielii;
• modificarea unghiului cervico-mentonier.

In timp, postura inadecvata poate duce la redistribuirea tesutului moale si, astfel, la accentuarea aspectului de gusa, chiar si in absenta altor factori de risc.

Inaintarea in varsta

Persoanele in varsta sunt mult mai predispuse sa dezvolte barbie dubla, pentru ca pe masura ce inaintam in varsta apar modificari fiziologice la nivelul pielii si tesuturilor moi:

• scaderea productiei de colagen si elastina;
• pierderea fermitatii cutanate;
• atrofia musculara;
• redistribuirea grasimii.

Aceste modificari duc la laxitate cutanata si formarea pliurilor la nivelul gatului. Chiar si foarte mici cantitati de grasime acumulate la acest nivel pot deveni vizibile cand pielea isi pierde din elasticitatea naturala.

Afectiunile tiroidiene

Glanda tiroida, situata in partea anterioara a gatului, poate suferi modificari de volum care duc la aparitia gusii clinice. Cresterea in volum a acestei glande poate fi cauzata de:

• deficitul de iod;
• tulburarile autoimune;
• nodulii tiroidieni;
• procesele inflamatorii sau neoplazice.

Marirea glandei determina o proeminenta vizibila in partea inferioara a gatului.  Aceasta poate fi cu usurinta confundata cu barbia dubla.

Gusa netoxica difuza

Reprezinta marirea uniforma a glandei tiroide, fara modificari ale functiei hormonale. Pacientii au valori normale ale hormonilor tiroidieni, dar prezinta o crestere de volum vizibila. De obicei, este asociata cu deficitul de iod.

Gusa nodulara

Se caracterizeaza prin prezenta unuia sau mai multor noduli in interiorul tiroidei. Acesti noduli pot fi benigni sau, rar, maligni. In functie de dimensiuni, duc la deformarea contorului gatului.

Adenomul toxic

Adenomul toxic este un nodul tiroidian autonom care produce exces de hormoni tiroidieni. La un pacient cu adenom, se pot observa simptome de hipertiroidism: palpitatii, scadere ponderala, nervozitate. Masa nodulara poate fi palpabila sau doar vizibila.

Gusa nodulara toxica

Reprezinta prezenta mai multor noduli functionali care duc la hipertiroidism. Aspectul cervical poate fi neregulat, iar simptomele sistemice sunt mai evidente comparativ cu gusa netoxica.

Alte posibile cauze pentru barbie dubla (gusa)

Daca etiologiile frecvente sunt excluse, este necesar un diagnostic diferential atent. Printre alte formatiuni care pot duce la proeminenta cervicala se numara:

• chistul de fanta brahiala;
• anevrismul arterei carotide;
• higroma chistica;
• fibromul;
• lipomul;
• limfadenopatia (umflarea ganglionilor limfatici, adesea in context infectios);
• adenomul paratiroidian;
• chistul paratiroidian;
• pseudogusa (de fapt, in acest context se poate vorbi strict despre „barbie dubla”);
•  chistul de duct tireoglos;
• abcesul tiroidian;
• limfomul tiroidian.

Aceste conditii necesita investigatii suplimentare: ecografie cervicala, analize hormonale, CT, biopsie, in functie de suspiciunea clinica.

Care sunt factorii de risc pentru barbie dubla (gusa)?

Factorii de risc includ:

• excesul ponderal si obezitatea, sedentarismul;
• dieta bogata in zahar si alimente procesate;
• predispozitia genetica;
• inaintarea in varsta;
• postura incorecta prelungita;
• deficitul de iod;
• istoric familial de afectiuni tiroidiene;
• boli autoimune (tiroidita autoimuna);
• expunerea la radiatii la nivel cervical;
• tratamentul cu litiu;
• modificarile hormonale (sarcina, menopauza, pubertatea).

Prezenta unuia sau mai multor factori nu inseamna automat aparitia gusii, insa riscul ca aceasta sa se dezvolte creste.

Ce alternative de tratament si solutii exista pentru barbia dubla (gusa)?

Tratamentul se adapteaza in functie de cauza. Daca vorbim despre o afectiune medicala, atunci aceasta trebuie tratata conform protocolului. Evaluarea medicala (examen clinic, ecografie, cu analizele medicale necesare) este esentiala daca exista suspiciunea unei afectiuni endocrine sau a unei probleme structurale.

Tratarea cauzei de baza

In cazurile in care barbia dubla (gusa) este cauzata de o afectiune tiroidiana, tratamentul poate presupune:

• suplimentare cu iod (in deficitul confirmat);
• terapie hormonala pentru reglarea functiei glandei tiroide;
• tratament medicamentos pentru hipertiroidism.

Interventia chirurgicala (tiroidectomie partiala sau totala) este rezervata cazurilor cu gusa foarte voluminoasa, compresiva sau suspecta de malignitate.

Exercitii pentru barbia dubla (gusa)

Pot ajuta la intarirea tonusului muscular si sustinerea tesuturilor moi. Eficienta este limitata si, in general, exercitiile pentru gusa au rezultate minime:

• rotatii complete ale capului: 5–10 rotatii in fiecare directie, fara miscare brusca;
• fluieratul catre tavan: pacientul isi inclina capul spre spate, priveste pe tavan si mimeaza ca si cum ar fluiera, mentinand pozitia la intensitate maxima 10–15 secunde (acelasi exercitiu se poate face, dar mimand un sarut);
• strangerea mingii sub barbie: se plaseaza o minge mica de cauciuc sub barbie, se apasa cu fermitate in jos si se mentine presiunea cateva secunde, se repeta de 15–20 de ori pe zi.

Si mestecarea gumei poate ajuta, dar ar trebui evitata daca va provoaca probleme gastrice.

Modificari ale stilului de viata

• scaderea in greutate, minimum 45 de minute de activitate fizica moderata in fiecare zi (mers si ciclism, inot);
• antrenamente de forta pentru cresterea masei musculare si accelerarea metabolismului;
• alimentatie echilibrata, usor in deficit caloric;
• reducerea aportului de zahar, alimente procesate si prajite;
• hidratarea adecvata;
• corectarea posturii (mentinerea capului aliniat cu coloana, evitarea pozitiei sustine cu capul inainte si gatul flexat anterior), pentru a preveni accentuarea aspectului de gusa.

Optiuni medicale si estetice

In cazurile in care metodele prezentate mai sus nu sunt eficiente, pot fi luate in considerare mai multe proceduri minimum invazive sau, in ultima instanta, chirurgicale.

Lipoliza (liposculptura)

Poate fi realizata prin liposcutie clasica sau asistata laser. Practic, operatia pentru gusa implica aspirarea depozitelor de grasime prin incizii mici, cu remodelarea conturului mandibular. Insa, este eficienta doar in cazurile cu tesut adipos localizat si daca laxitatea pielii este buna.

Mezoterapia lipolitica

Presupune injectarea localizata a unor substante care distrug adipocitele (celulele din structura tesutului adipos, care contin picaturi de grasime), de exemplu cu acid deoxicolic. Grasimea va fi ulterior metabolizata si eliminata treptat. Sunt necesare mai multe sedinte, iar rezultatul apare progresiv.

Radiofrecventa si ultrasunetele focalizate

Aceste tehnologii stimuleaza productia de colagen si ar putea duce si la o oarecare reducere a stratului adipos. Sunt indicate in special pentru a creste laxitatea pielii, cu recuperare rapida si fara riscuri asociate.

Bibliografie:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK562161/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8617936/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11743306/