Care este regimul alimentar corect in caz de enterocolita

Enterocolita defineste inflamatia intestinului subtire si a colonului, manifestata frecvent prin diaree, crampe abdominale, greata, varsaturi si, uneori, febra. In formele acute, principala problema este pierderea apei si a electrolitilor, mai ales la sugari, copii mici si varstnici.

„Regimul alimentar urmareste prevenirea deshidratarii, mentinerea aportului nutritiv si reducerea disconfortului digestiv. Infometarea sau regimul alimentar foarte, foarte restrictiv, chiar fara aport caloric, nu grabesc vindecarea. Dupa rehidratare, alimentatia obisnuita trebuie reluata treptat, in functie de toleranta”, ne spune dr. Iasmina Wadi, medic rezident medicina de familie.

Ce este enterocolita si care sunt cauzele?

Termenul de „enterocolita” descrie inflamatia simultana a intestinului subtire si a colonului. In limbajul curent, este folosit frecvent pentru episoadele de gastroenterita acuta infectioasa, desi exista si forme inflamatorii, ischemice, medicamentoase sau asociate tratamentelor oncologice.

„La copii predomina infectiile virale, in timp ce adultii pot prezenta si infectii alimentare, reactii la medicamente sau boli inflamatorii intestinale. Diareea cu sange, febra mare, durerea intensa ori simptomele prelungite necesita evaluare medicala”, adauga dr. Iasmina Wadi.

De ce se recomanda un regim alimentar special in caz de enterocolita?

Diareea si varsaturile determina pierderi de apa, sodiu, potasiu si alte saruri minerale. In acelasi timp, inflamatia intestinala poate reduce temporar digestia anumitor alimente, in special a lactozei, iar mesele abundente pot accentua greata, crampele si scaunele diareice.

Regimul alimentar corect are cateva obiective:

• inlocuirea lichidelor si electrolitilor pierduti;
• prevenirea malnutritiei, mai ales la copii;
• reluarea rapida a alimentatiei potrivite varstei;
• evitarea alimentelor care accentueaza diareea;
• sustinerea refacerii mucoasei intestinale.

Recomandarile actuale nu sustin „repausul intestinal” prelungit, asadar regimul alimentar corect in caz de enterocolita nu trebuie tinut mult timp. Rehidratarea orala si continuarea alimentatiei, in cantitati tolerate, contribuie la recuperare si limiteaza pierderea in greutate.

Sfaturi in ceea ce priveste regimul alimentar corect in caz de enterocolita

Regimul alimentar ar trebui fie in primul rand adaptat varstei, intensitatii simptomelor si gradului de deshidratare. In primele ore, prioritatea este rehidratarea. Ulterior se introduc mese mici si usor de tolerat, fara a mentine zile intregi un regim alimentar alcatuit exclusiv din orez, banane sau paine prajita.

Rehidratarea corecta

Solutiile de rehidratare orala contin apa, glucoza si electroliti in proportii calculate pentru a favoriza absorbtia intestinala. Sunt preferabile apei simple atunci cand exista pierderi repetate prin diaree sau varsaturi.

Solutia trebuie:

• cumparata din farmacie si preparata exact conform instructiunilor;
• amestecata cu volumul indicat de apa;
• administrata in inghitituri mici si repetate;
• pastrata si aruncata conform indicatiilor produsului.

„Daca persoana vomita, administrarea poate continua cu aproximativ 5–10 mililitri la fiecare cateva minute, folosind lingurita sau seringa orala. Cantitatea se mareste treptat cand lichidele sunt tolerate. Solutia nu trebuie facuta mai concentrata si nu se combina cu suc, lapte sau bauturi carbogazoase. Majoritatea copiilor cu deshidratare usoara sau moderata pot fi rehidratati oral”, ne explica dr. Iasmina Wadi.

Apa simpla este utila pentru mentinerea hidratarii, dar nu inlocuieste suficient electrolitii pierduti in diareea importanta. Ceaiurile indulcite, sucurile de fructe si bauturile pentru sportivi contin adesea prea mult zahar si pot agrava scaunele diareice.

Alimente permise in regimul alimentar pentru enterocolita

Dupa ce varsaturile se reduc si lichidele sunt tolerate, pot fi reluate alimentele obisnuite, in portii mici. Sunt potrivite:

• supele de legume sau carne slaba, fara multa grasime;
• orezul, pastele simple, cartofii fierti sau copti;
• painea, covrigeii simpli si cerealele;
• bananele, merele coapte sau piureul de mere fara zahar;
• morcovii, dovleceii si alte legume bine gatite;
• carnea slaba de pui, curcan sau peste;
• ouale preparate termic;
• iaurtul simplu, daca este tolerat;
• branzeturile slabe, in cantitati mici.

„Nu este necesar ca toate mesele sa fie «uscate». Copilul sau adultul poate manca alimente variate, potrivite varstei, atat timp cat acestea nu accentueaza greata, durerea sau diareea”, mai adauga dr. Iasmina Wadi. Asadar, nu se impune neaparat un regim alimentar restrictiv in caz de enterocolita.

Alimente care trebuie evitate temporar in regimul alimentar pentru enterocolita

In faza acuta sunt mai greu de tolerat:

• preparatele prajite si foarte grase;
• mezelurile, fast-foodul si sosurile grele;
• dulciurile concentrate si produsele cu mult zahar;
• sucurile de fructe si bauturile carbogazoase;
• alcoolul;
• cafeaua si bauturile energizante;
• alimentele foarte picante;
• legumele crude, leguminoasele si cantitatile mari de fibre;
• produsele cu indulcitori precum sorbitolul sau manitolul.

„Laptele nu trebuie eliminat automat. Unele persoane dezvolta temporar intoleranta la lactoza dupa o infectie intestinala, manifestata prin balonare, gaze si accentuarea diareei. In aceasta situatie, medicul poate recomanda pentru o perioada produse fara lactoza. Restrictia prelungita nu este necesara in absenta simptomelor”, adauga dr. Iasmina Wadi.

Cum se organizeaza mesele?

Pe langa regimul alimentar specific pentru enterocolita, se recomanda mese mici, administrate frecvent, fara obligarea copilului sa manance. De exemplu, pot fi stabilite 3 mese principale reduse si 2–3 gustari. Sunt utile urmatoarele reguli:

• lichidele se administreaza des, nu in cantitati mari dintr-o data;
• alimentele se reintroduc progresiv dupa reducerea varsaturilor;
• portiile cresc in functie de apetit;
• nu se impune post alimentar;
• dieta normala se reia cat mai curand posibil.

Daca apetitul este redus pentru 1–2 zile, hidratarea ramane prioritara. Refuzul tuturor lichidelor este insa un semn de alarma.

Alimentatia sugarului cu enterocolita

Alaptarea trebuie continuata inclusiv in timpul rehidratarii, asadar sugarii nu necesita un regim alimentar specific in caz de enterocolita. Sugarul poate fi pus la san mai des, pentru perioade mai scurte daca varsa. Laptele matern furnizeaza lichide, nutrienti si factori de protectie imunologica.

Sugarii hraniti cu formula isi pot relua formula obisnuita dupa rehidratare, fara diluarea acesteia. Schimbarea formulei sau utilizarea uneia fara lactoza se face la recomandarea pediatrului. Alimentatia complementara trebuie continuata cu preparatele tolerate si adecvate varstei.

Cand este necesar consultul medical?

Solicitati sfatul medicului daca apar:

• gura uscata, lipsa lacrimilor sau urinari rare;
• somnolenta, apatie ori iritabilitate;
• varsaturi repetate si imposibilitatea pastrarii lichidelor;
• sange in scaun;
• febra mare;
• durere abdominala intensa sau abdomen umflat;
• diaree persistenta;
• simptome la un sugar mic (sub 6 luni), la un sernior sau la pacient cu boli cronice.

Deshidratarea severa necesita tratament medical, uneori cu lichide administrate intravenos.

Intrebari frecvente:

Cat dureaza enterocolita la copii?

In gastroenterita virala, varsaturile se remit de obicei in 1–3 zile, iar diareea poate persista 5–7 zile, uneori pana la doua saptamani. Durata depinde de agentul infectios si de starea copilului. Diareea persistenta sau agravarea simptomelor necesita consult pediatric.

Enterocolita este contagioasa?

„Formele infectioase pot fi contagioase si se transmit prin maini contaminate, alimente, apa sau suprafete contaminate. Spalarea mainilor, igienizarea toaletei si evitarea pregatirii alimentelor pentru alte persoane reduc riscul de transmitere. Copiii nu trebuie sa revina in colectivitate cel putin 48 de ore dupa ultimul episod de diaree sau varsaturi”, ne raspunde dr. Iasmina Wadi.

Bibliografie:

Itriago E, Trahan KF, Massieu LA, Garg PM, Premkumar MH. Current Practices, Challenges, and Recommendations in Enteral Nutrition After Necrotizing Enterocolitis. Clin Perinatol. 2023 Sep;50(3):683-698. doi: 10.1016/j.clp.2023.04.009. Epub 2023 May 26. PMID: 37536772. Link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37536772/

Lake AM. Dietary protein enterocolitis. Curr Allergy Rep. 2001 Jan;1(1):76-9. doi: 10.1007/s11882-001-0100-9. PMID: 11899289. Link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/11899289/

Moschino L, Duci M, Fascetti Leon F, Bonadies L, Priante E, Baraldi E, Verlato G. Optimizing Nutritional Strategies to Prevent Necrotizing Enterocolitis and Growth Failure after Bowel Resection. Nutrients. 2021 Jan 24;13(2):340. doi: 10.3390/nu13020340. PMID: 33498880; PMCID: PMC7910892. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7910892/

Ou J, Courtney CM, Steinberger AE, Tecos ME, Warner BW. Nutrition in Necrotizing Enterocolitis and Following Intestinal Resection. Nutrients. 2020 Feb 18;12(2):520. doi: 10.3390/nu12020520. PMID: 32085587; PMCID: PMC7071274. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7071274/

Saha A, Dreyfuss I, Sarfraz H, Friedman M, Markowitz J. Dietary Considerations for Inflammatory Bowel Disease Are Useful for Treatment of Checkpoint Inhibitor-Induced Colitis. Cancers (Basel). 2022 Dec 23;15(1):84. doi: 10.3390/cancers15010084. PMID: 36612082; PMCID: PMC9817715. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9817715/