Ce este sindromul dispeptic?

Ce este sindromul dispeptic? Ce este sindromul dispeptic?

Ultima actualizare: 31 mai 2023

sindrom-dispeptic

Afectiunea catalogata drept sindrom dispeptic (sau dispepsie functionala) ridica mari probleme de diagnostic in practica clinica, in primul rand deoarece se prezinta intr-un mod foarte similar cu alte afectiuni care intereseaza tractul gastrointestinal.

In mod uzual, diagnosticul de sindrom dispeptic este pus in lipsa altui diagnostic de certitudine, cand nu poate fi gasita o cauza clara, evidenta, a simptomelor acuzate.

Tratamentul principal presupune gestionarea simptomelor, in primul rand deoarece acest sindrom dispeptic poate recidiva si are caracter de remisie. Asadar, dispepsia functionala se traduce printr-o indigestie cronica, cu simptome caracteristice.

Persoanele cu sindrom dispeptic acuza tulburari gastrointestinale, localizate la nivel abdominal, superior, in mod recurent. Dispepsia functionala se mai numeste si dispepsie non-ulceroasa, iar simptomele apar fara a fi cunoscuta o cauza distincta. Se considera ca este o afectiune cronica, dar simptomele nu se manifesta tot timpul. In mod uzual, persoanele cu sindrom dispeptic par sa prezinte dureri localizate, disconfort, indigestie, eructatii, greata si senzatie de plenitudine si balonare in timpul mesei si postprandial. Multe persoane afirma ca se confrunta cu „indigestie” in cazul in care prezinta aceasta afectiune, dar manifestarile pot fi foarte variate.

Pentru a ameliora hiperaciditatea gastrica si pentru a sprijini mentinerea confortului digestiv, farmacistii Catena va recomanda sa folositi Naturalis Gastrocalmin. Acesta este un supliment alimentar cu indulcitor, fara zahar, sub forma de comprimate masticabile cu gust de menta, cu actiune antioxidanta si hepatoprotectoare. De asemenea, are proprietati calmante, carminative si spasmolitice.


Informatii generale despre sindromul dispeptic

Dispepsia functionala indica un tip de indigestie cronica, persoanele care se confrunta cu acest sindrom raportand frecvent senzatii de durere abdominala, satietate, balonare, eructatii, atat in timpul mesei, cat si dupa aceasta. Alte simptome specifice includ senzatia de reflux si de arsuri la nivelul stomacului, precum si eructatiile excesive. In practica clinica, acest sindrom este des confundat in faza initial cu ulcerul peptic. Insa in urma investigatiilor suplimentare, se observa ca doar o treime dintre pacientii cu aceste simptome au ulcer, iar restul sunt diagnosticati doar cu sindrom dispeptic, in lipsa unei alte afectiuni gastrointestinale care sa justifice simptomele.

Sindrom dispeptic – factori de risc

Dispepsia este una dintre cele mai frecvente tulburari functionale gastrointestinale, afectand in jur de 20% din populatia lumii. Exista trei subtipuri de dispepsie functionala: sindromul durerii epigastrice, sindromul durerii postprandiale si un alt subtip rezultat din combinatia celor doua. Dispepsia functionala este diagnosticata pe baza criteriilor Roma IV, fiind definita prin prezenta unuia sau mai multor dintre urmatoarele simptome: durere sau arsura epigastrica, satietate mult prea precoce, plenitudine postprandiala, insa in absenta diagnosticului unei boli structurale.

Prin urmare, fiind o tulburare functionala, este vorba despre o problema ce nu poate fi explicata prin cauze fizice, cuantificabile. Simptomele sunt prezente, acestea sunt intelese, insa nu poate fi identificata nicio depreciere mecanica sau structurala care sa duca la manifestarea lor. In mod uzual, bolile gastrointestinale sunt functionale, mai degraba structurale. Astfel, nu se stie sigur de ce apar, dar poate fi vorba de componenta genetica majora, interactiunea cu factorii de mediu si conexiunea dintre creier si nervii tractului gastrointestinal.

In vederea prevenirii si a combaterii tulburarilor digestive generate de excesul culinar, farmacistii Catena va recomanda sa folositi Naturalis Efi-Digest. Acesta este un supliment alimentar cu activitate enzimatica ridicata favorizeaza imbunatatirea digestiei, fiind recomandat pentru a digera excesul de alimente bogate in proteine si grasimi. Este un produs realizat pe baza de pancreatina, o substanta naturala de origine animala.

Dincolo de faptul ca nu sunt pe deplin cunoscute cauzele care pot duce la sindrom dispeptic, s-a observat ca exista o serie de factori de risc ce pot creste incidenta afectiunii:

  • persoanele de sex feminin par a fi mult mai predispuse dispepsiei functionale;
  • tratamentele medicamentoase cu analgezice (aspirina, ibuprofenul) care pot provoca multe probleme la nivelul stomacului;
  • incidenta mai crescuta in randul fumatorilor;
  • persoanele care sufera de anxietate sau depresie sunt mult mai predispuse la acest sindrom;
  • infectia cu Helicobacter pylori;
  • istoric de abuz fizic sau emotional in copilarie.

Sindrom dispeptic – cauze

Specialistii considera ca etiologia dispepsiei functionale este cel mai probabil multifactoriala. Desi cauzele exacte nu sunt pe deplin intelese, s-a observat ca exista mai multi factori de risc, asociati in mod direct cu posibilitatea dezvoltarii unei astfel de afectiuni. Astfel, persoanele cu sindrom dispeptic diagnosticat cel mai probabil s-au confruntat sau se confrunta cu:

  • infectii enterice: Helicobacter pylori, Escherichia coli, Campylobacter jejuni, Salmonella;
  • tratamente cu antibiotice;
  • utilizarea de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS);
  • supraponderabilitate;
  • consum cronic de alcool, tutun;
  • anxietate, depresie (stimul negativ asupra axei creier-intestin);
  • hipersensibilitate viscerala;
  • alergii alimentare;
  • gastropareza.

In acelasi timp, poate fi vorba si de o componenta genetica majora a afectiunii. De exemplu, s-a observat ca persoanele care sufera de dezechilibru emotional, care sunt in permanenta expuse stresorilor si nu apeleaza la metode eficiente de gestionare a stresului, sunt mult mai predispuse spre a dezvolta sindrom dispeptic, precum si alte afectiuni gastrointestinale functionale.

Pentru a preveni si a trata tulburarile digestive precum greata, balonarea sau senzatia de prea – plin, farmacistii Catena va recomanda sa folositi Digenzym Plus. Acesta este un supliment alimentar cu o compozitie complexa, care stimuleaza eficient procesul de digestie si care amelioreaza tulburarile de tranzit intestinal. De asemenea, combate cu succes efectele exceselor alimentare si sustine refacerea florei intestinale.

Sindrom dispeptic – simptome

Simptomele asociate diagnosticului de sindrom dispeptic se impart in acute si cronice. In mod uzual, pacientii cu sindrom dispeptic raporteaza:

Simptome gastrointestinale

  • pierderea poftei de mancare;
  • senzatie de satietate precoce;
  • greata, varsaturi;
  • balonare;
  • durere epigastrica;
  • meteorism abdominal;
  • eructatii;
  • senzatia de arsura la nivelul stomacului;
  • regurgitatii;
  • senzatia permanenta de plenitudine;
  • arsuri retrosternale;
  • senzatia unui gust acru, neplacut, in cavitatea bucala.

Simptome non-gastrointestinale

  • diaforeza asociata (transpiratie abundenta la factori de stres fizici si emotionali);
  • dureri de cap;
  • tulburari de somn;
  • vezica hiperactiva.

Simptomele pot fi diferite atat de la o persoana la alta, cat si in cadrul aceleiasi persoane, dupa dinamica evolutiva a bolii si stadiul acesteia. Persoanele cu sindrom dispeptic pot acuza aceste simptome fie constant, fie periodic, cu manifestari specifice in intensitate.

Diagnosticul de sindrom dispeptic

Pentru a se avea in vedere excluderea cauzelor organice, evaluarea pentru sindrom dispeptic se incepe cu teste de laborator: hemoleucograma, profilul metabolic complet, functia tiroidiana si markerii inflamatori. Se testeaza, de asemenea, si posibilitatea infectiei cu H. pylori. Examinari suplimentare includ esofagogastroduodenoscopia (testul EGD) cu eventuala biopsie, ecografia abdominala. Confirmarea diagnosticului de sindrom dispeptic se bazeaza mai ales pe anamneza pacientului, respectiv istoricul sau familial si medical. Criteriile Roma IV pentru punerea unui diagnostic de sindrom dispeptic includ:

  • plenitudine postprandiala deranjanta;
  • satietate precoce;
  • durere epigastrica sau arsura, fara a exista vreo afectiune metabolica, structurala, ce ar putea explica simptomele;
  • durata simpetomelor este de cel putin trei luni si au aparut cu cel putin sase luni inainte de diagnostic.

In functie de manifestari, acest sindrom dispeptic se diagnosticheaza in subtipuri. De asemenea, diagnosticul diferential de sindrom dispeptic ar trebui excluda alte afectiuni si boli cu simptome si semne asemanatoare: infectia cu H. pylori, gastrita, ulcerul peptic, boala celiaca, sindromul colonului iritabil, pancreatita cronica, gastropareza, colecistita acuta, carcinomul gastric, precum si boala de reflux gastroesofagian (BRGE).

sindromul-dispeptic

Tratament sindrom dispeptic

Acest sindrom dispeptic poate recidiva si are caracter remisiv. Studiile efectuate pe persoanele bolnave au aratat ca 15-20% dintre pacienti prezinta simptome in mod constant, pe toata durata urmaririi, dar pana la 50% inregistreaza o ameliorare si chiar disparitie a acestora. Tratamentul in cazul diagnosticului de sindrom dispeptic este o provocare, scopul principal fiind in primul rand ameliorarea si controlul simptomelor. Deseori, acesta implica:

  • tratament cu inhibitori ai pompei de protoni sau cu antagonisti ai receptorilor H2, care duce la scaderea productiei de acid gastric;
  • tratamentul cu antidepresive triciclice;
  • tratament cu agenti prokinetici;
  • terapii adjuvante sau alternative non-farmacologice: psihoterapia, suplimente alimentare pe baza de plante, modificari ale stilului de viata, modificari ale regimului alimentar, activitate fizica, terapia comportamentala;
  • neutralizarea refluxului si restabilirea functionarii corespunzatoare a structurilor gastrice.

Complicatiile sindromului dispeptic

Desi are un prognostic bun, cu manifestari si semne care pot fi ameliorate, si nu este asociat cu un risc crescut al mortalitatii, acest sindrom dispeptic provoaca suferinta fizica si psihica, ceea ce afecteaza calitatea vietii pacientului. S-a descoperit ca pacientii cu sindrom dispeptic tind sa aiba un scor mai mare la testele psihometrice pentru simptomele de anxietate, depresie, insa si de somatizare (dezvoltarea unei boli in absenta unei cauze medicale). Aproximativ 10-25% din persoanele cu sindrom dispeptic raporteaza impactul social al simptomatologiei, care se pare a fi indeajuns de mare pentru a apela constant la servicii medicale.

Pe langa aceasta componenta psiho-emotionala si fizica, in cazuri rare, persoanele cu sindrom dispeptic pot dezvolta complicatii cu potential de urgenta medicala. Aceste complicatii includ:

  • stenoza esofagiana: din cauza faptului ca musculatura si mucoasa sunt expuse constant, in mod patologic, la acidul gastric, pot aparea cicatrici la nivelul tractului gastrointestinal din partea superioara. Acesta se ingusteaza, ceea ce poate duce la dificultati in deglutitie, dureri, ulterior fiind necesara interventia chirurgicala pentru redobandirea anatomiei normale;
  • stenoza pilorica: pilorul face legatura anatomica intre stomac si intestinul subtire, si stenoza (blocarea) apare ca urmare a faptului ca peretele acestuia se ingroasa si lumenul, astfel, se subtiaza, ceea ce duce la blocarea inaintarii continutului stomacal spre intestin;
  • peritonita.

 

Surse:

1.      https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK554563/

2.      https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3002574/

3.      https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5938438/

4.      https://www.aafp.org/pubs/afp/issues/2010/1215/p1459.html

5.      https://www.sciencedirect.com/topics/pharmacology-toxicology-and-pharmaceutical-science/dyspepsia

6.      https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/22248-functional-dyspepsia

7.      https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/functional-dyspepsia/symptoms-causes/syc-20375709

https://www.medicalnewstoday.com/articles/163484

Farmacistul Catena va recomanda: