Ce trebuie sa stiti despre atelectazie: cauze, simptome si tratament

Atelectazia reprezinta colapsul unei sectiuni sau al intregului plaman. Este cauzata de blocarea cailor respiratorii (bronhii sau bronhiole) sau de presiunea exercitata asupra plamanului. Atelectazia este una dintre cele mai frecvente complicatii respiratorii dupa interventiile chirurgicale. Este, de asemenea, o posibila complicatie a altor tulburari respiratorii, cum ar fi fibroza chistica, tumorile pulmonare, leziunile toracice, lichidul acumulat in plamani si slabiciunea respiratorie. Puteti dezvolta atelectazie si din cauza excesului de mucus sau daca inhalati un corp strain.

Cazurile de atelectazie care implica o suprafata mai mare a plamanului pot pune viata in pericol, mai ales in randul persoanelor care sufera deja de o afectiune pulmonara.

In cuprinsul acestui material, vom discuta pe larg despre cauzele si factorii de risc pentru atelectazie, precum si despre metodele moderne de diagnostic si optiunile terapeutice prin care poate fi gestionata aceasta afectiune, astfel incat sa se evite complicatiile grave.

Atelectazie – generalitati

Atelectazia este termenul medical care face referire la colapsul uneia sau mai multor sectiuni ale plamanului.

Plamanii sunt locul unde corpul absoarbe oxigenul si elimina dioxidul de carbon. Cand inspirati, aerul patrunde in trahee. Traheea se imparte in doua canale numite bronhii, iar fiecare bronhie ajunge la un plaman. In interiorul plamanilor, aceste cai respiratorii se impart iar si iar in tuburi mai mici, numite bronhiole. La capatul celor mai mici bronhiole se afla niste saculeti mici numiti alveole. Aici, sangele elimina dioxidul de carbon si preia oxigen proaspat, pentru a-l transporta apoi catre organele si tesuturile din tot corpul.

Cand inspirati si expirati, plamanii se umfla si se dezumfla ca niste baloane. Cand caile respiratorii se blocheaza insa sau ceva pune presiune asupra plamanilor, acestia nu se mai pot umfla corespunzator. Specialistii din domeniul medical numesc aceasta afectiune atelectazie.

In functie de suprafata pulmonara afectata, respiratia poate deveni greoaie si exista riscul ca in sange sa nu ajunga suficient oxigen, ceea ce poate cauza probleme de sanatate. In cazul copiiilor mici sau al persoanele care sufera deja de o afectiune pulmonara, o atelectazie poate chiar sa puna viata in pericol.

Tratamentul depinde de cauza colapsului pulmonar si de cat de grav este acesta.

Tipuri de atelectazie

Exista trei tipuri principale de atelectazie: compresiva, resorbtiva (obstructiva) si contractiva.

1. Atelectazia compresiva/non-obstructiva

Fenomenul de atelectazie compresiva apare cand un lichid, o forma de presiune, acumulare de sange sau o tumora pune presiune asupra plamanului, provocandu-i colapsul.

2. Atelectazia resorbtiva/obstructiva

Atelectazia resorbtiva apare in momentul in care oxigenul si dioxidul de carbon din alveole circula prin fluxul sanguin, fara ca in sange sa mai patrunda aer nou. Acest lucru provoaca colapsul alveolelor. Interventiile chirurgicale pentru care este necesara anestezia reprezinta o cauza frecventa a atelectaziei resorbtive.

Acest tip de atelectazie apare si daca la nivelul plamanului survine un blocaj care impiedica aerul sa patrunda in alveole. Numita si atelectazie obstructiva, aceasta forma de obstructie poate consta intr-o acumulare excesiva de mucus, o tumora sau un corp strain inhalat accidental.

3. Atelectazia contractiva

Tesutul cicatricial pulmonar (fibroza), pe de alta parte, provoaca atelectazie contractiva. In acest caz, tesuturile nesanatoase respective impiedica deschiderea corecta a alveolelor.

Alte tipuri de atelectazie

Nou-nascutii, in special nou-nascutii prematuri, sau persoanele cu sindrom de detresa respiratorie acuta pot dezvolta un tip mai rar de atelectazie numita atelectazie neuniforma. Aceasta apare cand nivelul proteic al plamanilor este prea redus pentru a putea preveni un potential colaps pulmonar.

Alte tipuri de atelectazie (atelectazia bibazilara, atelectazia rotunda, atelectazia indusa de forta gravitationala si atelectazia subsegmentara) descriu localizarea, aspectul sau severitatea colapsului pulmonar.

Atelectazie – cauze si factori de risc

Anestezia generala efectuata inainte de o procedura sau interventie chirurgicala reprezinta o cauza frecventa a atelectaziei. Aceasta modifica ritmul regulat al respiratiei si afecteaza schimbul de gaze de la nivelul alveolelor pulmonare. Acest lucru poate determina pierderea aerului din alveole. Aproape toti pacientii supusi unei interventii chirurgicale majore prezinta un anumit grad de atelectazie. Fenomenul apare in general dupa o interventie chirurgicala de bypass cardiac.

Daca atelectazia apare pe fondul obstructiei respiratorii, aceasta poate fi indusa de:

• excesul de mucus – adica acumularea de sputa sau flegma in caile respiratorii. Aceasta problema apare frecvent in timpul si dupa interventia chirurgicala, cand pacientul nu poate tusi. Medicamentele administrate in cadrul interventiei chirurgicale determina o respiratie mai putin profunda. Din acest motiv, mucusul care in mod normal ar fi eliminat din plamani se poate acumula in caile respiratorii. Aspirarea pulmonara in timpul interventiei chirurgicale ajuta la eliminarea mucusului, dar uneori acesta continua sa se acumuleze. Aceasta problema medicala este frecventa si la copii, la pacientii cu fibroza chistica sau in cazul crizelor severe de astm.
• prezenta unui corp strain in plaman – atelectazia este frecventa la copiii care au inhalat un obiect in plamani, cum ar fi o aluna sau componentele mici ale unei jucarii.
• existenta unei tumori in interiorul cailor respiratorii – o excrescenta, fie ea benigna sau canceroasa, poate ingusta sau obstructiona caile respiratorii.

Dupa cum spuneam, cazurile de atelectazie pot aparea si din cauza presiunii exercitate asupra plamanului. Pe lista unor astfel de situatii se numara:

• leziuni – traumatismele toracice, cum ar fi cele cauzate de o cadere sau un accident de masina, pot determina pacientul sa respire superficial, din cauza durerii. Acest lucru poate duce la congestionarea plamanilor.

• revarsat pleural – aceasta afectiune implica acumularea unui lichid in spatiul dintre mucoasa plamanilor si interiorul peretelui toracic;
• pneumonie – diverse tipuri de pneumonie, care este o infectie pulmonara, pot provoca atelectazie;
• pneumotorax – acesta se intampla daca aerul patrunde in spatiul dintre plamani si peretele toracic, provocand colapsul unui lob pulmonar sau al intregului plaman;
• cicatrizarea tesutului pulmonar – leziunile, bolile pulmonare sau interventiile chirurgicale pot provoca cicatrici la nivelul tesutului pulmonar;
• tumora – la unii pacienti, in plamani se formeaza o tumora de mari dimensiuni, care poate pune presiune asupra alveolelor.

Alti factori care cresc riscul de aparitie a atelectaziei sunt urmatorii:

• orice afectiune care ingreuneaza inghitirea (disfagie);
• imobilizarea la pat pentru o perioada indelungata si schimbarea rara a pozitiei corpului;
• bolile pulmonare, cum ar fi astmul, bronsiectazia sau fibroza chistica.
• interventiile chirurgicale recente la nivelul stomacului sau pieptului;
• muschii respiratori slabiti din cauza distrofiei musculare, a leziunilor maduvei spinarii sau a altei afectiuni neuromusculare;
• medicamentele care pot afecta respiratia;
• durerea sau leziunile care pot face tusea dureroasa sau care pot determina persoana sa respire superficial, cum ar fi in cazul durerilor de stomac sau al unei coaste rupte;
• fumatul.

Atelectazie – simptome

Uneori, atelectazia nu provoaca simptome evidente, dar unele afectiuni subiacente care duc la atelectazie, cum ar fi boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC), pot provoca simptome.

Daca atelectazia afecteaza zone extinse ale plamanilor, nivelul de oxigen din sange poate scadea, ajungandu-se la hipoxemie. Acest lucru poate provoca:

• dificultati respiratorii (dispnee);
• tuse;
• durere in piept;
• respiratie rapida (tahipnee);
• invinetirea pielii si a buzelor.

Daca va confruntati cu dificultati respiratorii, trebuie sa va adresati imediat medicului.

Atelectazie – diagnostic

Examinarea clinica si o simpla radiografie toracica pot fi uneori suficiente pentru stabilirea diagnosticului de atelectazie. Pentru a confirma sursa simptomelor sau pentru a determina gradul de severitate si tipul atelectaziei, medicul va poate recomanda insa si alte teste sau proceduri de diagnostic. Acestea fiind spuse, investigatiile medicale pot consta in:

• tomografie computerizata – astfel se pot obtine imagini mai clare ale plamanilor, aceasta investigatie imagistica putand fi mai eficienta decat o radiografie in identificarea cauzei si a tipului de atelectazie;
• oximetrie – acest test simplu presupune utilizarea unui dispozitiv mic, plasat pe unul dintre degete, pentru a masura nivelurile de oxigen si dioxid de carbon din sange. Prin aceasta metoda  severitatii atelectaziei.
• ecografie toracica – in cadrul acestei investigatii imagistice se utilizeaza unde sonore pentru a crea imagini detaliate ale structurilor din cavitatea toracica. Specialistul foloseste un dispozitiv mic, portabil, pe care il apasa pe pieptul pacientului si il misca pentru a surprinde cadrele relevante. Prin aceasta metoda se pot depista cauzele atelectaziei, cum ar fi pneumotoraxul, situatie in care aerul patrunde in spatiul dintre plamani si peretele toracic, sau revarsatul pleural, unde lichidul se acumuleaza in jurul plamanilor.
• bronhoscopie – aceasta este o tehnica utilizata daca exista suspiciunea unui blocaj sau a unei obstructii a cailor respiratorii. In astfel de cazuri, medicul foloseste un dispozitiv sub forma de tub flexibil, insotit de o sursa de iluminat, pe care il plaseaza in interiorul gatului pacientului. Dispozitivul ii permite specialistului sa identifice cauza obstructiei pulmonare. Mai exact, prin intermediul unei bronhoscopii se poate depista un dop format din exces de mucus, prezenta unei tumori sau a unui corp strain care a fost aspirat in plamani. Tot prin aceasta procedura medicul poate indeparta elementul care cauzeaza obstructia.

Atelectazie – tratament

Tratamentul atelectaziei depinde de cauza. Scopul tratamentului este de a ameliora sau elimina blocajul din caile respiratorii si de a ajuta plamanii sa se poata umfla din nou.

Formele usoare de atelectazie pot sa nu necesite niciun tratament.

In cazul in care atelectazia a fost cauzata de acumularea excesiva a mucusului, se pot prescrie medicamente care sa ajute la fluidificarea si eliminarea mucusului, astfel incat sa se elibereze caile respiratorii.

Ca alternativa, in unele situatii se poate recurge la un spirometru de stimulare pulmonara si la tehnici de fluidificare a mucusului din caile respiratorii (percutie toracica, tuse asistata etc.)..

Kinetoterapie toracica

Kinetoterapia toracica, numita si fizioterapie toracica, este un grup de tehnici de curatare a cailor respiratorii. Acestea va ajuta sa respirati profund dupa o operatie, pentru a extinde tesutul pulmonar colapsat. Ideal este sa invatati aceste tehnici inainte de operatie.

Tehnicile de kinetoterapie toracica pot consta in urmatoarele optiuni:

• exercitii de respiratie profunda – in acest scop se foloseste un dispozitiv portabil numit spirometru de stimulare pulmonara, urmat de tuse profunda asistata, pentru a ajuta la curatarea plamanilor. Spirometrul este un dispozitiv medical adesea utilizat dupa o interventie chirurgicala. Aceasta tehnica contribuie la eliminarea mucusului si a altor secretii, putand ajuta plamanul sa revina la dimensiunea initiala si la prevenirea infectiilor pulmonare.
• pozitionarea corpului astfel incat capul sa fie mai jos decat pieptul – acest lucru permite mucusului sa se scurga mai usor din partea inferioara a plamanilor;
• percutie toracica – presupune o bataie usoara pe piept, in zona lobului colapsat;
• dispozitive mecanice de evacuare a mucusului.

Interventie chirurgicala

Aspirarea mucusului sau efectuarea unei bronhoscopii poate elimina blocajele cailor respiratorii. In cadrul bronhoscopiei, medicul foloseste un bronhoscop pentru a va elibera caile respiratorii.

In cazul in care un corp strain cauzeaza blocajul, acesta trebuie indepartat. Daca o tumora provoaca atelectazie, in timpul bronhoscopiei chirurgul poate indeparta sau micsora tumora. La unii pacienti, pot fi necesare si alte tratamente pentru cancer, cum ar fi chimioterapia sau radioterapia.

Tratamente respiratorii

In unele cazuri, poate fi necesar un tub respirator.

Dupa interventia chirurgicala, terapia cu presiune pozitiva continua a cailor respiratorii (CPAP) poate fi de ajutor pentru pacientii care sunt prea slabiti pentru a tusi si care au niveluri scazute de oxigen.

Multe cazuri de atelectazie se amelioreaza in 24-48 de ore, insa formele mai severe ale bolii pot necesita mai mult timp pentru vindecare. Medicul va va informa cat timp trebuie sa utilizati medicamentele sau tehnicile de eliminare a mucusului. Pot fi necesare mai multe consultatii pentru a vi se monitoriza starea de sanatate. De asemenea, daca suferiti de o afectiune pulmonara preexistenta, poate fi necesar alt plan de gestionare si tratare a afectiunii.

Atelectazie – complicatii

Cand atelectazia afecteaza o zona restransa a plamanului, in special la adulti, poate fi de obicei tratata. Daca totusi survin complicatii, acestea pot aparea din cauza urmatorilor factori:

• nivel scazut al oxigenului in sange – atelectazia ingreuneaza transportul de oxigen catre alveole de catre plamani;
• pneumonie – riscul de pneumonie persista pana cand dispare atelectazia, deoarece excesul de mucus dintr-un plaman colapsat poate duce la infectii;
• insuficienta respiratorie – afectarea unui lob sau a unui plaman intreg, in special in cazul sugarilor sau al persoanelor cu boala pulmonara, poate pune viata in pericol.

Surse:

https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/atelectasis

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/atelectasis/symptoms-causes/syc-20369684

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17699-atelectasis

https://www.webmd.com/lung/atelectasis-facts

https://www.lung.org/lung-health-diseases/lung-disease-lookup/atelectasis