Ceata mintala (brain fog) descrie dificultatile cognitive persistente pe care un pacient le acuza, din diferite motive. Dificultatile se inscriu in afectarea claritatii gandirii, memoriei, capacitatii de concentrare, scaderii vitezei de reactie. „Cu toate ca nu este vorba despre o afectiune ca atare sau o entitate clinica de sine statatoare, conceptul este larg acceptat in practica medicala si este des folosit pentru a grupa o serie de simptome cognitive nespecifice”, spune dr. Iasmina Wadi, medic rezident in medicina de familie.
Denumirea de „ceata mintala” a aparut initial chiar din descrierile comune ale pacientilor, care comparau functionarea mintala cu o stare de confuzie, de „incetosare”. Din perspectiva clinica, ceata mintala (brain fog, denumirea in limba engleza) descrie alterarea functionala temporara, uneori chiar persistenta, a performantei cognitive, fara a implicat neaparat o leziune structurala la nivelul creierului.
„Este vorba despre o disfunctie la nivelul procesarii informatiei, atentiei sustinute si memoriei sustinute, in special, dar poate afecta uneori si viteza de reactie”, adauga dr. Iasmina Wadi. Cele mai importante mecanisme care stau la baza aparitiei acestui fenomen includ:
„Creierul este un organ care consuma foarte multa energie si este dependent de aportul constant de glucoza, oxigen si micronutrienti. De asemenea, functionarea cerebrala normala implica un echilibru neurochimic fin reglat. Practic, orice factor care perturba aceste mecanisme ar putea, in final, sa duca la aparitia starii de ceata mintala”, completeaza dr. Iasmina Wadi.
Ceata mintala se manifesta printr-un ansamblu de simptome subiective, variabile ca intensitate si durata. Persoanele afectate descriu frecvent:
Ceata mintala este adesea descrisa si drept senzatia de „cap greu”. Simptomele asociate pot sa fluctueze de-a lungul zilei si de obicei sunt agravate de oboseala, stres, suprasolicitare cognitiva si de repausul alimentar, fumat. „Consumul de cafea, in egala masura, poate agrava senzatia de ceata mintala”, adauga dr. Iasmina Wadi.
Ceata mintala nu are o singura cauza, ci mai degraba este rezultatul interactiunii dintre o serie de factori: biologici, psihologici si de mediu. In multe cazuri, coexista mai multi factori care in cele din urma conduc la aparitia starii de ceata mintala (brain fog).
„Un context specific in care pacientul acuza ceata mintala este faza de recuperare dupa o boala, in special dupa o infectie virala. Ceata mintala este foarte bine documentata in perioada tipica de convalescenta, mai ales dupa infectia cu SARS-CoV-2, cand pacientii se pot confrunta cu o astfel de stare chiar si dupa luni intregi de la disparitia celorlalte simptome”, adauga dr. Iasmina Wadi.
„Intr-o prima faza, ar trebui sa identificam cauza. Daca vorbim despre o tulburare organica, de exemplu o boala tiroidiana, un diagnostic oncologic, un anumit tratament medicamentos, atunci vom aborda cauza ca atare cu tratament specific. In cazul in care ceata mintala nu asociaza un diagnostic clinic, cel mai bine ar fi sa se identifice factorii de risc asociati si sa se lucreze strict asupra acestora”, ne spune dr. Iasmina Wadi.
Asadar, ceata mintala se poate ameliora prin tratarea cauzei de baza. Insa, daca acest fenomen are la baza anumite stiluri de viata si expunerea la factorii de risc mentionati mai sus, cum ar fi fumatul, consumul de alcool, atunci acestia ar trebui limitati. Interventiile eficiente sunt in mod normal personalizate si vizeaza mai multe aspecte ale vietii. Iata ce remedii exista pentru ceata mintala (brain fog):
Somnul este cel mai important daca va confruntati cu ceata mintala, pentru ca somnul este cel mai important mecanism de „refacere cerebrala”. Se recomanda urmatoarele:
„Se considera faptul ca somnul este cel mai eficient si important mecanism pentru a ne sustine si asigura sanatatea pe termen lung, si nu vorbim doar despre sanatatea creierului”, mai adauga dr. Iasmina Wadi.
Ceata mintala merge deseori in tandem cu stresul si, de cele mai multe ori, se ajunge la un cerc vicios: ceata mintala intretine stresul si invers. Asadar, incercati sa introduceti in rutina zilnica alternative cat mai eficiente pentru a va gestiona stresul si creste toleranta la acesta:
„Stresul este un dusman invizibil in vietile noastre, dar mereu omniprezent. Insa, daca invatam cum sa-i facem fata si cum sa-l eliminam – si putem face asta destul de usor, de fapt – efectele se vor vedea imediat”, ne spune dr. Iasmina Wadi.
Dieta echilibrata, bogata in macro- si micronutrienti esentiali, sustine sanatatea cognitiva. Sunt recomandate in special:
Este de dorit sa se evite excesul de zahar si de alimente ultraprocesate. Nu trebuie sa uitam, pe de alta parte, ca este foarte important sa respectam cele trei mese ale zilei: micul-dejun, pranzul si cina, cu doua gustari intre ele.
Exercitiul fizic practicat regulat imbunatateste fluxul de sange spre creier, neuroplasticitatea si secretia de factori neurotrofici, care sustin functionarea creierului. Sportul are beneficii enorme asupra organismului ca atare, de fapt, nu doar asupra creierului.
In anumite situatii, suplimentarea poate fi utile, in special atunci cand exista deficite suspectate sau documentate. Pot ajuta urmatoarele:
„Bineinteles, nu inlocuiesc un stil de viata sanatos, dar pot sustine procesul de recuperare si pot ameliora ceata mintala”, concluzioneaza dr. Iasmina Wadi.
Bibliografie:
DESCOPERA PRODUSE
CONTACT
CELE MAI NOI ARTICOLE
www.catena.ro - copyright 2026,
Toate drepturile rezervate
CATENA PHARMA SRL
Nr. Registrul Comerţului: J03/2710/2023
CUI: RO 3008793
Adresă sediu social: judetul Argeş, municipiul Piteşti, strada Banat nr.2
Distribuie pe WhatsApp
Distribuie pe Facebook