Degenerescenta maculara este o afectiune oculara care determina deteriorarea progresiva a maculei, zona centrala a retinei responsabila pentru vederea clara si perceperea detaliilor. Cel mai frecvent, aceasta apare odata cu inaintarea in varsta si este cunoscuta sub denumirea completa de degenerescenta maculara legata de varsta (DMLV). Este una dintre principalele cauze de pierdere severa si permanenta a vederii in randul persoanelor de peste 60 de ani.
In marea lor majoritate, afectiunile oculare isi fac debutul in a doua parte a vietii. De aceea, odata cu inaintarea in varsta, grija pentru sanatatea ochilor trebuie sa urce in topul prioritatilor. Pe lista afectiunilor oftalmologice care pot aparea pe masura ce anii trec, se numara si degenerescenta maculara. Cu cat tratamentul este mai precoce, cu atat sansele de incetinire a proceselor degenerative si de conservare a vederii sunt mai mari.
Ce este degenerescenta maculara?
Vorbim de o boala oculara frecventa, care se caracterizeaza prin modificari progresive, degenerative si ireversibile ale maculei, zona centrala a retinei. La nivelul acestei mici structuri a ochiului se gasesc cele mai multe celule fotoreceptoare cu con, cu rol esential in procesul de creare a imaginilor clare. Practic, macula este cea care controleaza acuitatea vizuala, fiind responsabila de vederea centrala si de perceperea in detaliu a formelor si culorilor. Ea este cea care ne asigura o vedere buna, necesara pentru activitati ca cititul, condusul diverselor autovehicule sau recunoasterea fetelor.
Degenerescenta maculara – cauza majora de pierdere a vederii
Deteriorarea maculei conduce la pierderea claritatii vederii centrale, iar, in formele avansate, la afectarea severa a vederii. Ce-i drept, nu la orbire completa, pentru ca nu afecteaza si vederea periferica. Vederea centrala, atat de aproape, cat si pentru distanta, pot fi grav afectate. In general, boala apare la ambii ochi, insa nu intotdeauna in acelasi timp sau cu aceeasi severitate. Initial, afecteaza un ochi, apoi se instaleaza si la celalalt, stadiile de evolutie fiind diferite intre acestia.
Care sunt tipurile de degenerescenta maculara?
Exista doua tipuri de degenerescenta maculara:
Forma „uscata”, zisa si atrofica, este cel mai intalnit tip de degenerescenta maculara, afectand aproximativ 85-90% dintre cei cu aceasta boala de ochi. Aceasta apare ca urmare a acumularii sub macula a unor mici depuneri galbene, formate din grasimi si proteine, purtand denumirea de drusen. In formele avansate pot aparea trofia celulelor retiniene si afectarea progresiva a tesuturilor maculare.
Forma „umeda”, zisa si exudativa, are la baza un proces de neovascularizatie – dezvoltarea patologica a unor vase de sange – sub coroida. Coroida este stratul vascular situat intre retina si sclera, avand rol in asigurarea aportului de sange si substante nutritive catre structurile oculare
Aceste vase de sange anormale determina eliminarea de ser sau sange intre coroida si macula, impiedicand functionarea corecta a acesteia din urma.
Este important de precizat ca degenerescenta maculara „uscata” este cea mai frecventa si este cea mai putin periculoasa. In timp, insa, aceasta se poate transforma in degenerescenta maculara exudativa, in stadii avansate cu afectarea severa a vederii.
Care sunt cauzele degenerescentei maculare?
Degenerescenta maculara legata de varsta este o afectiune ale carei cauze nu sunt inca pe deplin elucidate. S-ar parea ca de vina ar fi tulburarile de circulatie a sangelui care pot aparea la unele persoane in contextul imbatranirii. De altfel, asa cum sugereaza chiar denumirea ei, afectiunea avanseaza pe masura trecerii anilor. Daca in randul celor de peste 65 de ani e intalnita intr-o proportie de 25%, la cei de peste 70 de ani se ajunge la o incidenta de circa 30%.
Boala are si o importanta componenta genetica, putand fi mostenita. Studiile recente au aratat ca exista unele mutatii la nivelul genelor CFH si ARMS2/HTRA1 care cresc semnificativ riscul de a dezvolta degenerescenta maculara. S-a observat ca 15-20% dintre cei diagnosticati cu degenerescenta maculara au cel putin o ruda de gradul I cu aceasta afectiune.
Alti factori de risc
- rasa caucaziana
- pigmentarea mai deschisa a irisului
- hipermetropia
- fumatul
- obezitatea
- hipercolesterolemia
- hipertensiunea si bolile cardiovasculare
- dieta saraca in carotenoizi, vitamine antioxidante, precum vitaminele C si E, dar si oligoelemente (zinc, cupru, seleniu)
Degenerescenta maculara – cum se manifesta?
Unele dintre primele semne ale bolii sunt incetosarea vederii si necesitatea cresterii iluminarii la citit, scris si alte activitati care solicita ochii. In general, persoanele care dezvolta degenerescenta maculara incep sa se confrunte cu:
- scaderea sensibilitatii la contrast
- reducerea capacitatii de adaptare la intuneric
- dificultate la citit – literele apar distorsionate sau intrerupte, neregulate
- pierderea capacitatii de a vedea detaliile – apare o zona de ceata in campul vizual central
- liniile drepte apar ondulate, neregulate
Cum se pune diagnosticul de degenerescenta maculara?
Degenerescenta maculara poate fi depistata printr-un examen oftalmologic, in care se face examenul fundului de ochi si evaluarea maculei. De asemenea, de mare ajutor este si testul Amsler. Este vorba despre observarea, de la o distanta de 30-40 cm, a unei planse pe care sunt trasate mai multe linii negre, formand un grilaj, avand in mijloc un punct negru. Pacientul trebuie sa identifice punctul din mijloc si toate colturile si laturile patratului mare, avand cate un ochi acoperit.
Pe langa acestea, pentru stabilirea diagnosticului, se impun si o serie de investigatii paraclinice, precum:
- Examenul fundului de ochi
- Tomografia in coerenta optica (OCT)
- Fotografia retiniana
- Angiofluorografia retiniana (AFG)
Degenerescenta maculara – tratament
Din pacate, degenerescenta maculara nu poate fi vindecata. Diagnosticata in stadii incipiente insa, progresia bolii poate fi tinuta sub control. Optiunile de tratament in degenerescenta maculara nu sunt foarte multe. In forma exudativa, tratamentul principal este reprezentat de administrarea intravitreana a medicamentelor anti-VEGF. Terapia fotodinamica poate fi utilizata in anumite cazuri.
De asemenea, pentru a incetini evolutia bolii se poate recurge si la injectarea intraoculara a unei substante anti-VEGF. Procedura are rolul de a ameliora starea retinei si de a bloca formarea vaselor de sange anormale. Durata tratamentului depinde de fiecare caz in parte.
Surse:
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/dry-macular-degeneration/symptoms-causes/syc-20350375
https://www.webmd.com/eye-health/macular-degeneration/age-related-macular-degeneration-overview
https://www.macular.org/what-macular-degeneration