Potrivit datelor furnizate de Institutul National de Sanatate Publica, la ora actuala, in Romania, sunt aproximativ 300.000 de pacienti diagnosticati cu Alzheimer. Pe langa acestia, mai exista bolnavi inca nediagnosticati care sunt ingrijiti de familie. In era tehnologiei si a stresului este firesc sa ratacim cheile sau sa uitam, din cand in cand, sa cumparam apa si paine. Astfel de incidente nu reprezinta suspiciuni ale bolii. Motivele de ingrijorare ar trebui sa apara in momentul in care incep sa fie uitate discutii recente, numele nepotilor sau modul in care trebuie sa fie folosit un obiect uzual. Din pacate, nu exista un tratament pentru vindecarea bolii, insa exista cateva modalitati prin care pot fi tinuti sub control principalii factori de risc. De asemenea, exista si medicamente care pot incetini evolutia simptomelor.
Boala Alzheimer – generalitati
Nu orice lucru pe care il uitati indica automat instalarea bolii. Uitarea este fireasca si esentiala cata vreme nu va afecteaza existenta. Memoria este selectiva, iar acest lucru este necesar pentru a face loc detaliilor cu adevarat importante pentru dumneavoastra. Cand functioneaza cum trebuie, uitarea va poate ajuta chiar sa depasiti traume sau momente dificile cu care v-ati confruntat de-a lungul vietii.
Cu toate acestea, exista o limita a normalitatii careia este necesar sa-i acordati atentie. Spre exemplu, n-ar trebui sa va ingrijorati daca ati fost la magazin, insa ati uitat sa cumparati un anumit produs de care aveati nevoie; daca ati uitat parola de la un cont pe care nu l-ati mai folosit de ceva timp; daca dureaza cateva minute pana cand va amintiti unde ati parcat masina sau daca ati uitat numele unei persoane pe care tocmai ati cunoscut-o.
Nu doar afectiunile asociate cu pierderile de memorie (boala Alzheimer sau atac vascular cerebral) pot cauza uitarea, ci si factori precum stresul, oboseala, poluarea, deficitul de vitamina B12, anumite boli metabolice, consumul de alcool, depresia, reactiile cauzate de evenimente nefericite, imbatranirea creierului etc.
Motivele de ingrijorare cu privire la existenta bolii ar trebui sa apara atunci cand pacientul nu mai stie numele unui prieten sau membru al familiei. De asemenea, exista o problema si atunci cand acesta nu mai stie cum sa realizeze sarcini uzuale (spalatul, sofatul sau plata facturilor), cand lasa lucruri in locuri neobisnuite (spre exemplu, lasa o lingurinta in suportul pentru periute de dinti) sau cand uita un aspect dintr-o discutie pe care tocmai a purtat-o cu cineva.
Farmacistii Catena recomanda suplimentul alimentar Benesio Tonico Forte. Acesta sustine activitatea sistemului nervos, sprijina procesul de invatare si memorare, inlatura oboseala psihica si intareste rezistenta organismului.
Cand apare boala Alzheimer?
Boala Alzheimer rezulta din pierderea progresiva (degenerarea) celulelor creierului.
Probabilitatea de a dezvolta boala se dubleaza la fiecare 5 ani dupa implinirea varstei de 65 de ani. Cu toate acestea, nu doar persoanele in varsta sunt expuse riscului de a face Alzheimer. Una din 20 de persoane diagnosticate cu aceasta afectiune are sub 65 de ani.
Tipuri de Alzheimer
Aproape toti pacientii diagnosticati cu boala Alzheimer vor avea, in cele din urma, aceleasi simptome: pierderea memoriei, stari de confuzie, probleme in realizarea sarcinilor cotidiene si dificultati in luarea deciziilor. In timp ce modalitatea de dezvoltare a bolii ramane neclara, cele trei tipuri de Alzheimer par sa aiba in comun supraproductia peptidei beta-amiloid.
Alzheimer timpuriu
De obicei, boala Alzheimer apare la persoanele in varsta de peste 65 de ani. Cu toate acestea, exista cazuri in care simptomele incep sa se manifeste mult mai devreme. Pacientii care sufera de forma timpurie a bolii au 40 sau 50 de ani in momentul in care primesc diagnosticul. Astfel de situatii sunt destul de rare, ele reprezentand 5% din totalul cazurilor. De asemenea, nu este un fapt imposibil ca indivizii de 30 de ani sa dezvolte boala. Persoanele care sufera de sindromul Down prezinta un risc crescut in fata afectiunii.
Alzheimer tarziu
Aceasta forma a bolii este cea mai frecventa. Se manifesta in cazul persoanelor in varsta de cel putin 65 de ani. Poate fi mostenita si rula in familie sub diferite intensitati. Pana in prezent, cercetatorii nu au identificat gena care o provoaca. Asadar, oamenii de stiinta inca nu au o explicatie referitoare la faptul ca la unii membri ai familiei se manifesta, iar la altii nu.
Alzheimer familial
Specialistii au certitudinea ca acest tip al afectiunii este legat de gene. In familiile afectate, membrii a cel putin doua generatii au dezvoltat boala. Astfel de situatii reprezinta 1% din totalul cazurilor.
Boala Alzheimer – simptome, manifestari
Simptomele bolii Alzheimer progreseaza lent de-a lungul mai multor ani. Uneori, acestea sunt confundate cu alte afectiuni si, de multe ori, ele sunt puse pe seama imbatranirii. Evolutia bolii difera de la pacient la pacient, insa, de multe ori, apar si alte probleme de sanatate, precum infectiile si accidentul vascular cerebral, care sunt responsabile de agravarea acesteia. Oricine prezinta simptome trebuie sa consulte un specialist in cel mai scurt timp cu putinta. Afectiunea inca nu poate fi vindecata, insa unele motive care stau la baza agravarii acesteia ar putea fi tratate.
Totodata, e bine de stiut ca tratamentele actuale prescrise in cazul bolii pot incetini temporar agravarea simptomelor si pot imbunatati calitatea vietii pacientilor, dar si a familiei sau ingrijitorilor acestora.
Iata care sunt cele mai intalnite simptome ale bolii Alzheimer:
-
pierderea memoriei;
-
repetarea insistenta a unei afirmatii, intrebari sau a unei actiuni;
-
uitarea denumirilor obiectelor sau a numelor cunoscutilor;
-
dificultatea de a rezolva sarcini cotidiene (prepararea unui ceai, spalarea pe dinti, plata facturilor etc.);
-
schimbarile comportamentale (anxietate, depresie, agresivitate, dezinhibitie etc.);
-
dificultati in concentrare;
-
ratacirea obiectelor;
-
imposibilitatea de a lua decizii;
-
dezorientarea si confuziea privind spatiul si timpul;
-
problemele de limbaj (incapacitatea de a arata coerenta in cadrul unui dialog);
-
incapacitatea de a ajunge la toaleta.
Pentru reducerea pierderii progresive a neuronilor cauzata de imbatranire, farmacistii Catena recomanda Secom Neuro optimizer. Acesta este un supliment alimentar care contine o formula complexa, pe baza de fosfatidilserina, fosfatidilcolina, L-glutamina, taurina, acetil L-carnitina, acid alfa lipoic și vitamina B5 care ajuta la imbunatatirea functiei nervoase.
Boala Alzheimer – posibile cauze
In ciuda raspandirii, a prevalentei sale si a numarului de cercetari referitoare la boala, inca mai exista aspecte neclare cand vine vorba despre Alzheimer. In munca pe care o efectueaza, oamenii de stiinta s-au concentrat pana acum pe acumularea de proteine din creier care degenereaza conexiunile nervoase si distrug treptat memoria si gandirea.
Cu toate acestea, noi dovezi indica faptul ca multi alti factori pot avea un impact semnificativ in dezvoltarea bolii, cum ar fi inflamatia, imunitatea, expunerea la toxine si modificarile asupra modului in care creierul manipuleaza glucoza. Deoarece numarul pacientilor de sex feminin este semnificativ mai mare decat al celor de sex masculin, este posibil ca modificarile hormonale sa aiba o contributie in dezvoltarea bolii Alzheimer.
In timp ce simptomele bolii Alzheimer se declanseaza, de obicei, dupa varsta de 65 de ani, factorii de risc pot aparea mult mai devreme. Unii dintre acestia, precum varsta, istoricul familial si genetica sunt imposibil de controlat. Alti factori de risc, cum ar fi alimentatia sau tensiunea arteriala, pot fi influentati cu un pic de efort. De fapt, cercetatorii britanici sugereaza ca pana la 35% dintre cazuri ar putea fi prevenite prin abordarea unui stil de viata sanatos.
Factorii care pot creste riscul aparitiei bolii Alzheimer sunt urmatorii:
-
problemele cardiovasculare;
-
obezitatea;
-
fumatul;
-
izolarea sociala si depresia;
-
tulburarile de somn;
-
sedentarismul;
-
abuzul de alcool;
-
leziunile cerebrale.
Farmacistii Catena recomanda suplimentul alimentar Neurovert buvabil. Acesta contribuie la imbunatatirea functionalitatii membranelor neuronale si ajuta la mentinerea unei bune functii cognitive.
Stadii de evolutie in Alzheimer
In general, boala Alzheimer evolueaza de-a lungul a trei stadii:
Stadiul initial
Durata: 2 - 4 ani
In stadiile incipiente, principalul simptom al afectiunii este pierderea memoriei. Pacientii se vor confrunta cu urmatoarele manifestari:
-
pierderea obiectelor;
-
uitarea denumirilor, a intrebunitarilor si a locurilor in care se afla anumite obiecte;
-
uitarea conversatiilor sau a evenimentelor recente;
-
dificultati in purtarea unui dialog (dificultati in gasirea cuvintelor potrivite);
-
repetarea unor intrebari;
-
dificultati in luarea deciziilor;
-
tulburari de judecata;
-
ezitare in a incerca lucruri noi;
-
modificari ale dispozitiei (cresterea anxietatii, stari de agitatie sau perioade de confuzie).
Stadiul de mijloc
Durata: 2 – 10 ani
Pe masura ce boala avanseaza, problemele de memorie se agraveaza.
Pacientilor care se confrunta cu aceasta afectiune le va fi din ce in ce mai greu sa-si aminteasca numele persoanelor pe care le cunosc si vor avea dificultati inclusiv in a-si recunoaste prietenii si membrii familiei.
Se pot dezvolta si alte simptome, cum ar fi:
-
cresterea confuziei si a dezorientarii, ratacirea, imposibilitatea de a identifica momentul zilei;
-
comportament obsesiv, repetitiv sau impulsiv;
-
uitarea istoriei personale;
-
iluzii, stari paranoice sau suspiciuni nefondate cu privire la ingrijitori sau membrii familiei;
-
halucinatii;
-
dezinhibitie sexuala;
-
afazie (tulburare care afecteaza exprimarea sau intelegerea);
-
tulburari ale somnului;
-
schimbari frecvente ale dispozitiei: depresie, anxietate, frustrare sau agitatie;
-
dificultati in realizarea sarcinilor cotidiene.
Unii pacienti prezinta simptome ale dementei vasculare.
In aceasta etapa, persoanele care sufera de boala Alzheimer au nevoie de sprijin pentru a se descurca in viata de zi cu zi. De exemplu, pot avea nevoie de ajutor pentru a manca, a se spala, imbraca sau folosi toaleta.
Stadiul final
Durata: 1 – 3 ani
In perioada urmatoare, simptomele devin din ce in ce mai severe si pot fi tulburatoare atat pentru pacient, cat si pentru îngrijitorii, prietenii si familia acestuia.
Iluziile si halucinatiile pot aparea si disparea pe parcursul afectiunii, dar se pot agrava pe masura ce starea progreseaza. Uneori, pacientii cu Alzheimer pot fi violenti si exigenti cu cei din jur.
Pe masura ce boala progreseaza, se pot dezvolta urmatoarele simptome:
-
disfagie (dificultati in deglutitie);
-
dificultati in schimbarea pozitiei sau in deplasarea fara ajutorul cuiva;
-
pierderea in greutate;
-
incontinenta urinara sau intestinala;
-
pierderea treptata a capacitatii de a vorbi;
-
probleme semnificative cu memoria pe termen scurt si lung;
-
tulburari de comportament.
Pentru sustinerea functiei cognitive si a sistemului imunitar, farmacistii Catena recomanda Citibac. Acesta este un supliment alimentar care contribuie la imbunatatirea memoriei si a concentrarii. De asemenea, el are un puternic rol antioxidant.
Boala Alzheimer – diagnostic si tratament
Primul pas spre stabilirea unui diagnostic se face mergand la medicul de familie. Acesta o sa trimita pacientul la un neurolog, neuropsihiatru si/sau un geriatru.
Discutii si examinare fizica
Specialistul va analiza istoricul medical, istoricul medicamentelor, modul in care bolnavul isi desfasoara activitatile de zi cu zi si simptomele pe care le manifesta. Totodata, acesta va efectua o examinare fizica pentru a verifica urmatoarele aspecte: reflexele, abilitatea de a se ridica pe de scaun si de a merge prin camera, simtul vederii si al auzului, coordonarea si echilibrul.
Analize de sange
Specialistul va dori si efectuarea anumitor teste. Spre exemplu, analize de sange. Ele vor ajuta la exluderea unor afectiuni (probleme tiroidiene, deficit de vitamine, in special vitamina B12, boli venerice etc.) care, de asemenea, pot cauza confuzie si probleme cu memoria.
Teste de imagistica
Mai pot fi solicitate teste de imagistica a creierului. Degenerarea cognitiva poate fi depistata printr-o multitudine de moduri datorita scanarilor cerebrale.
Este bine de stiut ca scanarile luate individual nu sunt suficiente pentru a pune un diagnostic. Ele nu sunt utilizate pentru a diagnostica afectiunea, deoarece exista o suprapunere in ceea ce medicii considera schimbarea normala a creierului legata de varsta si schimbarea anormala.
Cu toate acestea, imagistica creierului poate ajuta specialistul sa excluda eventuale hemoragii, tumori, accidente vasculare cerebrale sau boli degenerative ale creierului si sa stabileasca o linie de baza a gradului de degenerare.
Cand vine vorba despre imagistica, pot fi cerute unul sau mai multe dintre urmatoarele teste: RMN cerebral, tomografie cumputerizata sau tomografie cu emisie de pozitroni.
Teste neuropsihologice
Testarea neuropsihologica poate fi folosita in evaluarea bolii Alzheimer pentru a afla mai multe despre natura si nivelul afectarii unui pacient. Testarea este realizata de catre un neuropsiholog. Iata doar cateva dintre testele neuropsihologice utilizate pentru a intelege mai bine boala Alzheimer si alte forme de dementa:
MMSE (Mini-Mental State Exam)
Specialistul ii pune pacientului o serie de intrebari menite sa-i testeze abilitatile necesare vietii de zi cu zi. Prin intermediul acestora sunt investigate memoria, capacitatea de identificare a obiectelor, orientarea spatiala, gandirea abstracta si alte functii cognitive.
Testul Mini-Cog
In cadrul testarii, pacientul trebuie sa repete trei cuvinte care nu au nicio legatura intre ele. In continuare, acesta trebuie sa deseneze cadranul unui ceas cu cifrele aferente si sa reprezinte ora indicata de catre specialist. Desi pare un test banal, este foarte important. Bolnavii de Alzheimer vor intampina dificultati in a realiza aceasta sarcina. La final, pacintului i se va cere sa-si aminteasca cele trei cuvinte pe care specialistul l-a rugat sa le tina minte la inceputul discutiei.
Interviuri cu membrii familiei
Medicul va dori sa discute cu membrii familiei pacientului. Acesta va dori sa afle daca abilitatile comportamentale, functionale si cognitive ale bolnavului au suferit modificari in ultima perioada.
Diagnosticul precis si timpuriu este esential din mai multe motive. Inceperea tratamentului la debutul bolii ajuta la functionarea optima a pacientului pe o perioada cat mai lunga de timp. Cu toate acestea, degradarea cognitiva nu poate fi oprita sau inversata.
In prezent, tratamentul bolii Alzheimer presupune:
-
inhibitorii de acetilcolinesteraza – sunt primele medicamente prescrise de catre specialist; pacientii constata imbunatatiri modeste ale simptomelor;
-
antiglutamatergice (memantina).
Boala Alzheimer si complicatiile ei
Daca banuiti ca o persoana draga are Alzheimer, incurajati-o sa mearga la un specialist. Diagnosticul precoce este important pentru imbunatatirea functiei cognitive si incetinirea progresiei bolii. Cu toate acestea, chiar si in timpul tratamentului, pacientul poate prezenta una sau mai multe complicatii ale bolii:
-
depresie;
-
fracturi sau leziuni cauzate de caderi;
-
depresie;
-
pneumonie, aspiratie pulmonara (cauzate de pierderea controlului asupra inghitirii, mestecarii sau aspiratiei alimentelor) si alte tipuri de infectii;
-
ratacirea in locurile odinioara familiare, uneori chiar si in cartier;
-
malnutritie si deshidratare;
-
probleme dentare (afte bucale sau carii);
-
escare;
-
constipatie sau diaree;
-
probleme ale vezicii urinare si ale intestinului gros (incapacitatea de a ajunge la toaleta).
Alzheimer – sfaturi pentru preventie
Boala Alzheimer este una dintre cele mai mari preocupari pe care o avem pe masura ce imbatranim. Gandul la dezvoltarea bolii poate reprezenta un scenariu inspaimantator, mai ales pentru indivizii care au o persoana draga diagnosticata cu aceasta afectiune.
Pentru a infrunta boala, nu trebuie sa asteptati o vindecare farmaceutica. Oamenii de stiinta au realizat cercetari promitatoare din care rezulta ca exista pasi pe care ii puteti urma atat pentru a reduce riscul de a dezvolta Alzheimer, cat si pentru a incetini procesul de deteriorare cognitiva daca ati fost deja diagnosticat.
In acest sens, trebuie sa identificati si controlati factorii de risc, apoi sa faceti modificari simple, dar eficiente cand vine vorba despre stilul de viata. Astfel, va puteti creste sansele de a va pastra abilitatile cognitive cat mai mult timp.
Chiar daca nu puteti actiona asupra unor factori precum varsta si genetica, exista cateva sfaturi care va pot fi de folos in gestionarea altor aspecte.
Iata ce puteti face pentru a avea grija de sanatatea creierului dumneavoastra:
-
realizati exercitii fizice regulate (cel putin 150 de minute pe saptamana);
-
socializati (iesiti in oras, mergeti la muzeu, intalniti-va cu familia sau prietenii, faceti voluntariat, participati la diferite cursuri etc.);
-
adoptati o alimentatie sanatoasa;
-
antrenati-va mintea (nu ocoliti placerea rezolvarii unui puzzle, a integramelor, Sudoku, a jocurilor de logica, a invatarii unei limbi straine sau a unor poezii, a invatarii unei limbi straine etc.);
-
dormiti suficient;
-
eliminati stresul;
-
renuntati la fumat;
-
consumati alcool cu moderatie;
-
monitorizati-va tensiunea arteriala.
Surse:
https://www.helpguide.org/articles/alzheimers-dementia-aging/alzheimers-disease.htm
https://www.webmd.com/alzheimers/guide/early-onset-alzheimers
https://www.healthline.com/health/alzheimers-disease-complications
https://www.webmd.com/alzheimers/guide/alzheimers-types
https://www.medicalnewstoday.com/articles/159442
https://www.alz.org/alzheimers-dementia/what-is-alzheimers
https://www.nia.nih.gov/health/alzheimers-disease-fact-sheet
https://www.cdc.gov/aging/aginginfo/alzheimers.htm
https://www.nhs.uk/conditions/alzheimers-disease/