Despre amnezie. Cand trebuie sa va ingrijoreze amnezia?

Prin amnezie se intelege un deficit de memorie (total sau partial), care afecteaza capacitatea si posibilitatea unei persoane de a-si aminti informatii recente, evenimente trecute sau, in cazurile foarte severe, chiar propriile experiente actuale. Aceasta tulburare poate fi temporara sau, cand se asociaza unor boli neurodegenerative severe, permanenta. In general, amnezia are un impact semnificativ asupra vietii unei persoane, putand genera anxietate suplimentara si depresie. Din punct de vedere clinic, exista mai multe tipuri de amnezie, clasificate in functie de formatiunile cerebrale implicate, gradul de extindere al pierderii memoriei si, pe de alta parte, cauzele lor.

Memoria reprezinta capacitatea unei persoane de a stoca in creier informatii si detalii privitoare la experientele trecute. Toate informatiile acumulate modifica creierul la nivel anatomic si chiar biochimic, dictand modul in care creierul va regla comportamentele si reactiile viitoare ale unui individ. Intelegerea memoriei si mecanismul care stau la baza acesteia reprezinta, de fapt, unul dintre obiectivele centrale ale domeniului neurostiintelor moderne. In anul 1904, un cercetator in domeniul memoriei, Richard Semon, a postulat faptul ca experientele determina schimbari in anumiti neuroni, care au drept rezultat memoria de lunga durata, stocata in „celulele engrame”.

Tipuri de amnezie

Asa cum s-a mentionat, clinic pot fi diferentiate mai multe tipuri de amnezie. Totusi, este destul de greu de facut diferenta intre acestea, intrucat o persoana poate prezenta, simultan, chiar mai multe tipuri de amnezie:

1. amnezie anterograda: defineste acel tip amnezic caracterizat prin incapacitatea de a invata informatii noi, respectiv de a forma noi amintiri, dupa un eveniment declansator (traumatism la nivel cranian sau o afectiune neurologica). Persoanele cu amnezie anterograda pot retine totusi informatii pentru scurt timp, dar nu le pot transfera in memoria pe termen lung;
2. amnezie retrograda: presupune ca persoana afectata nu-si poate rememora amintiri stocate inainte de evenimentul declansator al amneziei. In functie de severitate, acest tip de amnezie poate duce fie la o pierdere a amintirilor recente, fie a celor din trecutul indepartat. Este o amnezie mai severa, de obicei de lunga durata, mai ales cand este afectata o suprafata cerebrala mai mare;
3. amnezie globala tranzitorie: este o forma temporara si acuta de amnezie cu durata variabila (variind de la cateva ore la cateva zile), in care persoana este incapabila sa retina informatii noi si este confuza in ceea ce priveste evenimentele recente. De obicei, este declansata de situatiile foarte stresante, efortul fizic intens sau congestia vasculara, insa acestea sunt doar speculatii;
4. amnezie disociativa (psihogena): este o tulburare disociativa care se manifesta prin lacune de memorie, de obicei asociate cu traume psihologice, ducand la pierderea selectiva a unor amintiri legate de evenimentul traumatic anterior. Mai este numita uneori si amnezie de tip posttraumatic, in asociere cu tulburarea de stres posttraumatic. In cazuri deosebit de grave, persoana poate avea probleme in a-si aminti chiar si informatii cu caracter personal (numele, varsta);
5. amnezie infantila: defineste incapacitatea (majoritatii) adultilor de a-si aminti evenimente din primii 3-4 ani de viata. Este considerata o forma oarecum normala, deoarece foarte multe persoane nu pot rememora cu exactitate acesta perioada a vietii.

Cele mai comune forme de amnezie patologica sunt cea anterograda si retrograda. Asa cum s-a mentionat, amnezia infantila este deosebit de comuna si nu se considera ca are la baza un proces patologic. Cu toate acestea, exista cazuri in care unele persoane nu pot rememora informatii si amintiri chiar si din primii 10 ani de viata, ca urmare a unui eveniment foarte traumatic care s-a petrecut in perioada respectiva.

Amnezie – cauze si factori de risc

Cauzele care duc la amnezie sunt deosebit de variate, uneori dificil de identificat clinic. Totusi, cateva dintre cele mai comune sunt urmatoarele:

• traumatismele craniene: care cauzeaza leziuni cerebrale si pot perturba structuri anatomice implicate in procesul de memorie, cum ar fi hipocampul si cortexul prefrontal;
• afectiuni neurologice: cum ar fi boala Alzheimer, dementa frontotemporala, vasculara sau dementa din boala Parkinson. In acest caz, amnezia reprezinta cel mai precoce si persistent simptom al dementei; 
• accidentele vasculare cerebrale: in special in conditiile in care afecteaza structuri cerebrale implicate in procesarea si stocarea amintirilor;
• consumul excesiv de alcool si droguri: poate provoca o forma specifica de amnezie, cunoscuta si drept sindromul Korsakoff, caracterizat prin deficit sever de memorie si confabulatii (povestirea, de obicei inconstienta, a unor fapte imaginare, imposibile);
• deficitul de vitamina B1 (tiamina): cel mai des in asociere cu consumul de alcool si droguri;
• tulburari precum stresul cronic, depresia si anxietatea: pot afecta memoria pe termen scurt, ducand la o forma usoara de amnezie;
• diferite afectiuni medicale: cum ar fi boala Huntington, scleroza multipla, schizofrenia sau encefalita virala (infectia cu Herpes simplex 1), encefalopatia Wernicke-Korsakoff (cauzata de consumul de alcool), pot duce la anumite forme ale amneziei;
• prezenta tumorilor la nivel cerebral: in special cele localizate in lobul temporal, pot duce la o forma progresiva de amnezie (odata cu cresterea masei tumorale);
• exista si medicamente care provoaca amnezie (amnezie iatrogena): benzodiazepinele si, de asemenea, anticolinergice, mai ales in combinatie cu alcoolul.

Factorii care cresc riscul de amnezie nu sunt pe deplin cunoscuti. In general, se considera ca sunt aceeasi care predispun o persoana la afectiuni neurodegenerative, precum dementa; si data fiind aceasta asociere, este mult mai probabil ca persoanele in varsta sa se confrunte cu anumite forme ale amneziei.

Amnezie – simptome si manifestari

Persoanele cu amnezie prezinta, in prima instanta, probleme de memorie, fie ca este vorba spre exemplu despre memoria recenta, fie ca este vorba despre cea de lunga durata. Dificultatea de a retine noi informatii si de a le stoca pe termen lung este intalnita amnezia anterograda. In caz de amnezie, persoana poate fi dezorientata in timp si spatiu, poate avea dificultati semnificative in a recunoaste locuri familiare si persoane cunoscute. Unele forme de amnezie afecteaza uneori si capacitatea de a planifica si lua decizii corecte. In sindromul Korsakoff, persoana afectata va avea tendinta de a inventa detalii pentru a umple golurile de memorie, fara a constientiza acest lucru.

Tratament amnezie

Alternativele de tratament amnezie depind, in mare parte, de cauza care sta la baza fenomenului patologic si de severitatea acesteia:

• reabilitare cognitiva prin terapie cognitiv-comportamentala poate ajuta la imbunatatirea pe termen lung a memoriei si la dezvoltarea unor strategii specifice, pentru a compensa deficitele de memorie;
• exista si medicamente pentru amnezie, cum ar inhibitorii de colinesteraza, care se folosesc in anumite forme de dementa (boala Alzheimer, spre exemplu);
• in cazul sindromului Korsakoff, suplimentarea cu tiamina poate fi eficienta;
• tumorile cerebrale pot fi indepartate chirurgical, insa prognosticul asociat depinde in mare masura de localizarea acesteia si, respectiv, de momentul diagnosticului;
• suplimentele naturale neurostimulatoare pot ajuta la o imbunatatire relativa a memoriei;
• practicarea activitatilor fizice si a celor care implica functia cerebrala (citit, scris, rezolvat integrame, crosetat) stimuleaza neuroplasticitatea (capacitatea creierului de a forma noi conexiuni, trasee si retele de neuroni).

Tratamentele pentru accidentele vasculare cerebrale si traumatismele craniene, coroborate cu o ingrijire atenta, pot ameliora simptomele de amnezie. In astfel de cazuri, amnezia este de obicei initial temporara, dar necorespunzator gestionata poate evolua spre forme mai severe.

Cand ar trebui sa va ingrijoreze amnezia?

In general, fenomenul de amnezie este patologic si ar trebui sa ingrijoreze orice persoana, chiar daca episoadele par sa fie de scurta durata si foarte rare. In unele cazuri, o persoana poate chiar nici sa nu-si dea seama ca sufera de amnezie. Totusi, ar trebui sa consultati neaparat un medic neurolog in momentul in care amnezia:

• apare brusc si nu este indusa de oboseala cronica, stres sever sau consum de alcool;
• pare sa se inrautateasca progresiv si interfereaza cu activitatile zilnice (persoana uita sa isi ia medicamentele, uita ce si-a propus in ziua respectiva etc.);
• este asociata cu alte simptome neurologice, cum ar fi dificultati de vorbire, senzatia extinsa de slabiciune musculara, pierderea coordonarii;
• este afectata orientarea in spatiu si perceptia timpului;
• duce la situatia in care persoana nu reuseste sa recunoasca persoanele apropiate;
• este insotita de confabulatii, persoana delireaza, are mereu impresia ca cineva ii vrea raul, spune ca este mereu urmarita de cineva.

Este firesc ca o persoana sa uite anumite informatii si amintiri din trecut. Pe de alta parte, este anormal sa nu isi aminteasca brusc lucruri din trecutul personal sau sa uite, progresiv, ce a facut cu o zi in urma.

Surse:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK442001/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1692096/pdf/9415918.pdf

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1692096/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5992608/

https://f1000research.com/articles/7-331/v1

https://www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/lacunar-amnesia