Dializa: ce este, utilizari si beneficii

Dializa: ce este, utilizari si beneficii Dializa: ce este, utilizari si beneficii

Ultima actualizare: 18 martie 2024

Sistemul renal este format din rinichi, uretere si uretra. Functia principala a acestuia este aceea de a filtra aproximativ 200 de litri de lichid pe zi, din fluxul sanguin renal, avand drept finalitate eliminarea toxinelor, deseurilor metabolice si ionilor in exces, pastrand, concomitent, compusii esentiali in sange. Rinichii regleaza osmolaritatea plasmatica prin modularea cantitatii apei, de substante dizolvate si electroliti in sange. Pe termen lung, asigura echilibrul acido-bazic, avand si functia de a produce eritropoietina, care stimuleaza productia de globule rosii. La nivel renal se produce renina, implicata in sistemul renina-angiotensina-aldosteron, ce regleaza tensiunea.

Tot la nivel renal se realizeaza si conversia vitaminei D in forma sa activa, calcitriolul. Asadar, rinichii sunt esentiali pentru a asigura homeostazia organismului, biochimia si functionarea sa. Cu toate acestea, anumite patologii afecteaza functia de filtrare a sangelui de catre rinichi. Din acest motiv, sunt necesare alternative terapeutice specifice, care pot mima fidel aceasta functie absolut vitala. Dializa, din acest punct de vedere, reprezinta o forma terapeutica absolut vitala, care nu poate fi amanata, la persoanele care se prezinta cu tulburari si alterari ale functiei renale, sub forma unor patologii specifice. In lipsa tratamentului de substitutie, persoanele vor deceda.


Ce este dializa si cand este recomandata/necesara?

Dializa reprezinta o forma a terapiei de substitutie renala, precum transplantul de rinichi. Pentru ca rinichii nu mai pot indeplini functia de curatare a sangelui, asadar de filtrare, rolul acesta va fi inlocuit de echipamente medicale specifice care functioneaza in mod asemanator rinichiului in vivo. Dializa asigura mentinerea homeostaziei mediului intern la persoane care se confrunta cu o pierdere rapida si brusca functiei renale, cunoscuta sub denumirea de leziune renala acuta (anterior, insuficienta renala acuta) sau cu o pierdere treptata, progresiva a functiei renale, adica cu boala renala cronica, ce poate evolua spre insuficienta renala cronica terminala (stadiul 5).

Dializa poate servi drept modalitate de a compensa reducerea acuta a functiei renale, ca o forma de a castiga timp pana cand se poate efectua transplantul de rinichi. De asemenea, in cazuri de afectare terminala, cand pacientul nu este candidat pentru transplant sau acesta nu este posibil, dializa va reprezenta o masura permanenta de substitutie renala, sedintele fiind necesare pentru a se asigura supravietuirea. Dializa reprezinta pilonul de baza in managementul bolii renale, in stadiu terminal, o afectiune cu incidenta in crestere, atribuita in principal diabetului zaharat sau hipertensiunii arteriale. Indicatiile hemodializei, in vederea tratamentului, sunt urmatoarele:

  • Leziune renala acuta;
  • Boala renala cronica;
  • Encefalopatia uremica;
  • Pericardita, afectiuni cardiace cronice;
  • Hiperkaliemie care pune in pericol viata pacientului;
  • Acidoza refractara;
  • Hipervolemie care provoaca diferite complicatii (de exemplu, edem pulmonar);
  • Neuropatie periferica;
  • In cazul ingestiei acute a unor compusi toxici, supradozelor cu substante ilicite;

Mecanismul de dializa se fundamenteaza pe principiile difuziei solutiei si ultrafiltrarii sangelui printr-o membrana semipermeabila. Acest proces reproduce fidel functia de filtrare renala, care are rol atunci cand sangele patrunde in rinichi, iar substantele mari sunt separate de cele mici.

Ce rol si beneficii are dializa in tratamentul bolilor renale?

Dializa este o forma de terapie de substitutie renala. Desi imperfecta, intrucat nu poate corecta si functia endocrina (deseori compromisa pe fundalul bolii renale) a rinichilor, aceasta mimeaza fidel functia in vivo a rinichilor, in sensul eliminarii compusilor toxici, apei in exces, anumitor categorii de substante chimice din sange, care se pot acumula in exces si au efect citotoxic. Prin dializa, se reasigura homeostazia interna, adica echilibrul mediului intern, care altfel ar provoca defecte metabolice severe. Dializa reprezinta principala forma de management a bolii care duce la insuficienta renala si care, printre altele, compromit functia de filtrare si epurare a rinichilor.

In hemodializa, sangele incarcat cu toxine si alti compusi al pacientului va fi pompat printr-un circuit extern, va trece prin dializor, unde este filtrat si curatat prin membrana acestuia. Aceasta membrana semipermeabila permite trecerea particulelor mai mici si fluide, insa simultan are si rolul de a bloca trecerea substantelor si moleculelor mari. Acest proces din dializa reproduce si reda foarte fidel procesul natural si fiziologic de filtrare care are loc la nivelul rinichiului: cand sangele intra in rinichi, substantele mai mari sunt separate de cele mici la nivelul glomerulilor. Sangele „curatat” prin dializa este returnat, prin intermediul unui alt circuit, in organism.

Tipuri de dializa

Exista doua tipuri principale de dializa disponibile in tara noastra:

  • Hemodializa, care utilizeaza acces vascular arterio-venos (sangele din corp este pompat la nivelul unui circuit extracorporeal, curatat in dializor, iar apoi pompat din nou in corp). Se efectueaza cam de aproximativ 3-4 ori pe saptamana si procedura dureaza in jur de 3-4 ore. Bineinteles, aceste valori pot sa difere in functie de stadiul bolii, gradul afectarii, alaturi de alte variabile individuale ale pacientului care are nevoie de dializa.
  • Dializa peritoneala, care utilizeaza peritoneul propriu al pacientului, si nu dializorul, pentru curatarea sangelui (se introduce la nivelul peritoneului lichid de dializa folosindu-se un tub, care ramane pe intreg parcursul dializei la nivelul tesutului subcutanat, iar la nivelul acestui dializat se aduna substantele toxice si de degradare care vor fi eliminate manual sau printr-un dispozitiv automatizat). In cazul schimbului manual, se recomanda aproximativ 5 pe zi, si fiecare dureaza in jur de 30 de minute. In caz de dializa peritoneala automatizata, in mod obisnuit schimburile au loc noaptea, prin conectarea la un cycler timp de 8-10 ore.

In cele din urma, ambele forme de dializa indeplinesc acelasi rol: inlocuiesc functia fiziologica de eliminare a toxinelor si substantelor de degradare din sange, a electrolitilor si apei in exces, atunci cand rinichii nu mai pot eficient indeplini acest rol. Ambele forme de terapie reprezinta o alternativa viabila de gestionare a bolii renale, cu mentiunea ca alegerea unei anumite forme terapeutice depinde de mai multe variabile si ar trebui discutata cu medicul nefrolog.

Pregatirea pacientului pentru dializa

In esenta, nu exista pregatiri speciale pentru sedinta de dializa. Cu toate acestea, un prim pas il reprezinta crearea accesului vascular arterio-venos, care implica abord chirurgical. O fistula se creeaza prin conectarea unei artere si a unei vene situate superficial, de regula la nivelul unuia dintre antebrate. In cazul de dializa peritoneala, se creeaza la nivel abdominal orificiul prin care va fi introdus cateterul de dializa, acesta ramane in permanenta la pacient si trebuie acoperit cu bandaje sterile. In ziua dializei, este important ca pacientul sa fie linistit, imbracat cat mai lejer, Nu exista restrictii alimentare; ultima masa ar trebui sa fie cu cel putin 2 ore inainte de sedinta.

Dializa – complicatii si riscuri asociate

Desi reprezinta principala forma de management a bolii renale terminale, dializa poate implica si o serie de complicatii, cum ar fi:

Complicatii obisnuite

  • Hipotensiune arteriala intradialitica;
  • Crampe musculare, slabiciune si oboseala dupa dializa.

Complicatii mai rare

  • Sindromul de dezechilibru al dializei (SDD), de obicei dupa prima sedinta de dializa sau in timpul acesteia;
  • Reactii ale dializorului (reactii anafilactice de tip A, reactii alergice), cum ar fi mancarimile, urticaria, crampele, diareea, dispnee, cresterea temperaturii si altele;
  • Hemoliza;
  • Embolismul aerian;
  • Greata, varsaturi, dureri de cap;
  • Infectii la locul de acces arterio-venos;
  • Peritonita (in cazul dializei peritoneale).

 

Surse:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK563296/

https://www.sciencedirect.com/topics/nursing-and-health-professions/dialysis

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK538339/

https://www.kidney.org/atoz/content/dialysisinfo

https://my.clevelandclinic.org/health/treatments/14618-dialysis