Durere frecventa de gamba? Cauze, factori de risc, afectiuni asociate si solutii privind recuperarea

Durerea de gamba reprezinta un simptom frecvent intalnit in practica medicala curenta, avand la baza o gama foarte variata de posibile cauze si afectand pacienti de toate varstele, indiferent de nivelul de activitate fizica exercitata. Desi, in majoritatea cazurilor, o durere de gamba tinde sa aiba caracter benign, tranzitoriu si autolimitant, nu trebuie excluse situatiile in care o durere de gamba se poate asocia cu afectiuni mai grave, precum tromboza venoasa profunda, ischemia si insuficienta arteriala cronica, claudicatia intermitenta sau sindromul de compartimentare. Cu toate acestea, deseori este necesara evaluarea clinica riguroasa pentru stabilirea posibilei cauze.

De altfel, complexitatea stabilirii cauzei pentru durere de gamba provine din faptul ca, deseori, simptomele musculoscheletice se suprapun cu cele vasculare si neurologice. In cazul in care o durere de gamba are caracter persistent, sunt necesare investigatii clinice directionate. Mai ales in contextul cresterii incidentei bolilor cronice vasculare, a sedentarismului, dar si in contextul suprasolicitarii in cadrul activitatilor sportive, durerea de gamba poate deveni un subiect extins de interes interdisciplinar. Evaluarea corecta a acestei dureri presupune intelegerea profunda si exacta a anatomiei locale, a retelei vasculare si nervoase, precum si a biomecanicii acestei zone.

Descrierea anatomica a gambei

Numim „gamba” zona situata intre genunchi si glezna, de la nivelul membrului inferior. Osos, aceasta este alcatuita din tibie (osul principal, medial) si fibula (situata lateral). Cele doua oase se articuleaza superior cu femurul si inferior cu talusul si sustin si ghideaza miscarile complexe ale piciorului. De asemenea, sunt implicate in transmiterea greutatii corpului spre picior atat in timpul mersului, cat si in timpul repausului. In ceea ce priveste musculatura, la nivelul gambei se disting trei compartimente majore:

• compartimentul muscular anterior: contine muschii tibial anterior, muschiul extensor lung al halucelui si extensor lung al degetelor, inervati de nervul fibular profund (acesti muschi contribuie la dorsiflexia si extensia degetelor);
• compartimentul muscular lateral: format din muschii fibular lung si scurt, inervati de nervul fibular superficial (acesti muschi contribuie la miscarea de eversie a piciorului);
• compartimentul muscular posterior: este impartit intr-un compartiment superficial (muschii gastrocnemian, solear si plantaris) si intr-un compartiment profund (muschii flexorul lung al halucelui, al degetelor, tibialul posterior si popliteu), acestia fiind inervati de nervul tibial (muschii contribuie la flexia plantara si stabilizarea gleznei si piciorului).

Farmacistii Catena recomanda Diolex Gel care ofera urmatoarele beneficii, datorita combinatiei de substante active: ofera o senzatie placuta de racorire a picioarelor „grele” si imbunatateste tonicitatea vasculara.

 

Diolex Gel, 100 ml, NATURALIS

Vezi detalii

Vascularizatia gambei este asigurata de ramuri ale arterei poplitee, care se continua din artera femurala, si se divide in artera tibiala anterioara si artera posterioara si artera fibulara. Sistemul venos profund al gambei, alcatuit din venele tibiale, fibulare si polpitee, este frecvent implicat in patologia trombotica, care poate duce la durere de gamba, iar sistemul venos superficial care este alcatuit din vena safena mare si mica poate fi afectat de varice. Inervatia este asigurata, in principal, de nervul sciatic, prin ramurile terminale – nervul tibial si nervul fibular comun.

Durere de gamba – cauze si factori de risc

O durere de gamba poate avea la baza o gama extrem de variata de cauze. Acestea pot implica, spre exemplu, structuri musculoscheletice (oase, muschi), vasculare (artere, vene) si nervoase. De asemenea, exista patologii sistemice care, printre altele, pot duce si la durere de gamba. Cu toate acestea, o serie de factori predispozanti cresc riscul ca o persoana sa se confrunte constant cu astfel de dureri. Cei mai importanti – fara a se limita, insa, doar la acestia – sunt urmatorii:

• efortul fizic intens, fara pregatire prealabila adecvata (incepatorii in anumite sporturi, iar in unele cazuri tendinta de antrenare excesiva), duce frecvent la durere de gamba;
• traumatisme directe sau indirecte (entorse, fracturi, contuzii, contracturi musculare, rupturi musculare si altele);
• sedentarismul, in special in asociere cu anumite comorbiditati cardiovasculare;
• tulburarile de coagulare si administrarea de contraceptive orale (in special la femei care, de asemenea, fumeaza) pot duce la durere de gamba;
• interventiile chirurgicale ortopedice sau vasculare pot duce, ulterior, la durere de gamba;
• tulburari metabolice, cum ar fi diabetul zaharat si insuficienta renala cronica.

De asemenea, este mai probabil ca persoanele in varsta sa se confrunte cu durere de gamba, ca urmare a faptului ca musculatura nu mai este atat de puternica, lucru valabil si pentru oasele de la nivelul gambei. Durerea resimtita poate avea caracter acut sau cronic, continuu, tranzitoriu, si poate fi insotita de edem, modificari de culoare, parestezii (furnicaturi, amorteala). In cazuri mai grave si sustinute, o durere de gamba poate duce la alterari functionale ale mersului.

Farmacistii Catena recomanda Naturalis CarcelRelax Crema, 100 ml – un produs topic cu absorbtie rapida, ideal pentru relaxarea musculaturii tensionate. Cu 1500 mg sulfat de magneziu pur (sare Epsom), mentol si ulei de eucalipt, formula sa confera o senzatie imediata de prospetime si confort. Este o alternativa moderna la baile traditionale cu sare Epsom si poate fi folosit pentru masaj dupa efort fizic sau activitate sportiva, contribuind la detensionarea si revitalizarea musculaturii.

 

Naturalis CarcelRelax Crema X 100 ml

Vezi detalii

Durere de gamba – posibile afectiuni asociate

Dupa cum s-a mentionat, exista o gama foarte variata de cauze care pot duce, printre altele, la durere de gamba. O abordare corecta a acestui simptom implica, in primul rand, stabilirea unei cauze, in functie de tabloul clinic. Cele mai frecvente afectiuni asociate cu o durere de gamba, de obicei cu caracter continuu sau foarte violent, sunt:

• tromboza venoasa profunda: o urgenta medicala, caracterizata prin durere profunda, foarte des pulsatorie, asociata cu edem, caldura locala, eritem si alte semne de inflamatie. Aceasta poate surveni postoperator sau in contexte trombofilice, iar complicatia majora la care poate duce este embolia pulmonara;
• insuficienta arteriala periferica: determina durere de gamba mai ales in timpul efortului sau la scurt timp dupa acesta (claudicatie intermitenta), dar care se amelioreaza la repaus. Pulsul periferic este diminuat, iar tegumentele sunt reci si palide. In stadii avansate, pot aparea si ulceratii ischemice sau, mai grav, necroza;
• sindromul de compartimentare: reprezinta o urgenta ortopedica care adesea apare dupa un traumatism puternic sau dupa efort extrem de intens. Pacientul acuza o durere de gamba cu caracter foarte violent, disproportionat de intensa, progresiva, cu diminuarea pulsului si, de asemenea, senzatia de tensiune si parestezii. Necesita decompresie chirurgicala, astfel incat sa se reduca riscul de complicatii asociate si sa se restabileasca anatomia normala;
• afectiuni musculare: intinderile, rupturile fibrilare, contracturile sau miozitele pot duce, de asemenea, la durere de gamba, mai ales la palpare, cu limitarea mobilitatii active si, uneori, echimoze (vanatai) spontane;
• neuropatia periferica: este o cauza frecventa pentru durere de gamba la diabetici, care tinde sa se manifeste printr-o durere arzatoare, prin furnicaturi, senzatia de „ace”, de amorteala. De obicei, este bilaterala (afecteaza ambele gambe) si simetrica;
• sciatica sau radiculopatia lombosacrata: durerea poate iradia in gamba in teritoriul L5 sau S1, cu accent pe fata posterolaterala a membrului inferior. Pe langa durere de gamba, apar si semne neurologice: reflexe diminuate, pareze, tulburari senzitive;
• boala venoasa cronica: se manifesta printr-o durere surda, senzatia de greutate in gambe si accentuarea acestora dupa mentinerea pozitiei verticale timp indelungat. Se pot observa, de asemenea, dilatatii venoase, hiperpigmentare cutanata sau ulceratii venoasa;
• boala Osgood-Schlatter sau sindromul de stres tibial medial (shin splints): este o cauza mai frecventa pentru durere de gamba la adolescenti sau sportivii de performanta, la baza avand activitatea fizica intensa. Durerea este localizata pe marginea anteromediala a tibiei si este exacerbata la efort.

Alte cauze, mai putin frecvente, sunt rabdomioliza, hematoamele de la nivelul gambei, chistul Baker, sindromul picioarelor nelinistite. De asemenea, nu trebuie exclus, desi este foarte putin probabil, un potential diagnostic malign – tumorile osoase sau metastazele osoase pot duce la durere constanta, adesea nocturna, localizata, fara cauza traumatica, insotite de o creste vizibila a volumului local. Infectiile – celulita, abcesele musculare – sunt insotite de febra, de durere si edem, precum si de semne de inflamatie sistemica.

Durere de gamba – solutii privind recuperarea si gestionarea corespunzatoare

Tratamentul pentru durere de gamba trebuie personalizat in functie de cauza identificata. Intr-o prima instanta, in cazurile benigne sau in cele musculoscheletice, abordarea conservatoare se recomanda, aceasta incluzand:

• repaus si modificarea activitatilor fizice, intreruperea acestora, si initierea unui program de recuperare progresiva;
• aplicarea de comprese cu gheata in faza acuta pentru reducerea inflamatiei, iar ulterior pot fi aplicate comprese calde sau geluri care stimuleaza circulatia locala;
• antiinflamatoarele nesteroidiene (ibuprofen, diclofenac) sunt de prima linie in durerea care are la baza cauze inflamatorii, carora li se pot adauga relaxante musculare sau unguente;
• in caz de durere de gamba sustinuta, se recomanda sedinte de kinetoterapie, care pot include exercitii de stretching al muschiului gastrocnemian si solear, exercitii de intarire a tibialului anterior, exercitii de proprioceptie, mers pe varfuri si pe calcaie pentru activarea si pentru consolidarea musculaturii gambei;
• fizioterapie (electroterapie TENS, ultrasunete, laser, curenti interferentiali);
• masaj terapeutic si drenaj limfatic;
• orteze si incaltaminte adecvata, pentru corectarea posturii si reducerea solicitarii gambei;
• hidroterapie (exercitiile in apa reduc suprasolicitarea articulara si permit mobilizarea rapida a zonei afectate).

Tratamentul pentru durere de gamba se individualizeaza in functie de cauza subiacenta.

Durere de gamba – cand se recomanda consultul medical?

Desi o durere de gamba este in general benigna, evaluarea medicala este imperativa daca apar si simptome precum:

• durere de gamba foarte severa, persistenta, care nu se amelioreaza la repaus si nu raspunde la analgezice uzuale;
• edem unilateral accentuat, roseata, sensibilitate locala, asociat cu durere de gamba;
• tulburari de sensibilitate sau motricitate;
• culoare modificata a tegumentelor (palide, cianotice), in asociere cu durere de gamba.
• febra, frisoane, semne de infectie sistemica;
• durere nocturna fara legatura cu activitatea, care va trezeste din somn;
• durere de gamba care apare dupa o interventie chirurgicala sau dupa imobilizare.

Daca exista istoric de tromboza venoasa sau embolie pulmonara, este necesar consultul medical de urgenta. Medicul de familie este punctul de plecare pentru triajul initial, dar pe baza posibilei suspiciuni clinice pot fi implicati medicul ortoped, chirurgul vascular. In cazul unei urgente, se recomanda prezentarea la camera de garda.

Surse:

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9875875/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK534766/

https://www.healthdirect.gov.au/calf-pain

https://my.clevelandclinic.org/health/symptoms/22274-calf-muscle-pain

https://www.medicalnewstoday.com/articles/321446

https://www.healthline.com/health/calf-pain