Emfizem pulmonar: cauze, simptome, diagnostic si tratament

Emfizem pulmonar: cauze, simptome, diagnostic si tratament Emfizem pulmonar: cauze, simptome, diagnostic si tratament

Ultima actualizare: 13 decembrie 2022

emfizem-pulmonar-cauze-simptome-tratament

Emfizemul este un tip de boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC). Acesta este un grup de boli pulmonare care ingreuneaza respiratia si se agraveaza in timp. Celalalt tip principal de BPOC este bronsita cronica. Majoritatea persoanelor cu BPOC au atat emfizem, cat si bronsita cronica, dar severitatea simptomelor poate varia de la un pacient la altul.

Principala cauza a emfizemului este fumatul, dar poate fi aparea si in urma expunerii la poluarea aerului si vaporii chimici. Simptomele includ dificultati respiratorii, tuse si oboseala excesiva. Specialistii pot diagnostica emfizemul prin imagistica si teste respiratorii, iar pentru gestionarea afectiunii se recomanda renuntarea la fumat si administrarea anumitor medicamente.


Informatii generale despre emfizemul pulmonar

La persoanele cu emfizem pulmonar, sacii de aer din plamani (numiti alveole) sunt deteriorati. In timp, peretii interiori ai alveolelor se slabesc si se rup. Astfel, se reduce numarul initial al acestor mici spatii alocate aerului, acestea marindu-se in schimb tot mai mult. Din cauza acestui fenomen, se micsoreaza suprafata plamanilor, si in consecinta si cantitatea de oxigen care ajunge in sange.

Practic, cand pacientul expira, din cauza alveolelor deteriorate, care nu mai functioneaza corespunzator, aerul vechi nu mai este eliminat pentru a permite patrunderea aerului proaspat, bogat in oxigen.

Majoritatea persoanelor cu emfizem au si bronsita cronica, aceasta constand in inflamarea tuburilor care transporta aerul in plamani (tuburi bronsice), ceea ce provoaca o tuse persistenta.

Emfizem pulmonar – cauze, factori de risc

Emfizemul pulmonar apare foarte lent, in timp, si poate fi cauzat de:

  • fumat (inclusiv in cazul utilizarii tigarilor electronice), acesta fiind de fapt si cauza principala a emfizemului;
  • expunerea la poluarea aerului, cum ar fi emisiile industriale, praful, vaporii, fumul, gazele si alte substante chimice;
  • expunerea la poluarea din spatiile inchise (fum iritant, lemn ars, fum de la gatit, combustibili folositi la incalzire, vapori chimici, praf din mediul inconjurator si fumat pasiv);
  • varsta – majoritatea celor care dezvolta emfizem pulmonar au cel putin 40 de ani la momentul aparitiei simptomelor;
  • factori genetici – este vorba despre o forma rara, mostenita a bolii, numita emfizem pulmonar provocat de deficitul de alfa 1-antitripsina (AAT) sau emfizem pulmonar cu debut precoce. Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda ca toate persoanele care au boala pulmonara obstructiva cronica sa fie testate pentru depistarea acestui tip de emfizem.

 

Emfizem pulmonar – simptomatologie

Simptomatologia poate varia de la o persoana la alta. La inceput, emfizemul pulmonar poate fi asimptomatic sau se poate manifesta doar prin simptome usoare. Pe masura ce afectiunea evolueaza, se agraveaza si simptomatologia.

La persoanele cu emfizem pulmonar, simptomele precoce pot include:

  • tuse sau respiratie suieratoare;
  • tuse insotita de mucus excesiv (productie de sputa);
  • dificultati respiratorii, care se exacerbeaza in special in timpul activitatilor fizice;
  • senzatie de presiune in piept.

 

Unii pacienti care sufera de emfizem pulmonar se confrunta frecvent cu infectii respiratorii, cum ar fi raceala si gripa. In cazurile severe, emfizemul pulmonar poate provoca pierdere in greutate, slabiciune la nivelul muschilor inferiori si umflarea gleznelor, talpilor sau picioarelor.

Alte simptome care pot insoti un emfizem pulmonar sunt:

  • anxietate;
  • depresie;
  • epuizare;
  • tulburari cardiovasculare;
  • probleme de somn.

 

Diagnosticul de emfizem pulmonar

Emfizemul pulmonar se poate manifesta prin simptome similare cu cele ale altor afectiuni pulmonare sau probleme de sanatate. Specialistul se va interesa despre istoricul medical si simptomele pacientului, precum si despre istoricul familial, apoi va recomanda anumite investigatii imagistice si analize de sange.

Tot pentru stabilirea diagnosticului de emfizem pulmonar, medicul poate recomanda inclusiv testarea functiei pulmonare. Aceste teste permit masurarea capacitatii plamanilor de face schimbul oxigen – dioxid de carbon. Testele se efectueaza folosind instrumentar special, prin care pacientul trebuie sa inhaleze aerul.

Investigatiile recomandate pot include urmatoarele optiuni:

  1. Spirometrie

Spirometria este unul dintre cele mai simple si mai frecvente teste in caz de emfizem pulmonar si implica folosirea unui spirometru, adica un dispozitiv conceput pentru verificarea functiei pulmonare. Acesta ii permite specialistului:

  • sa determine gradul de severitate a unei boli pulmonare;
  • sa stabileasca daca boala pulmonara vizata este restrictiva (adica determina scaderea fluxului de aer) sau obstructiva (daca provoaca intreruperea fluxului de aer);
  • sa depisteze o posibila afectiune pulmonara;
  • sa monitorizeze eficacitatea tratamentului prescris.

 

  1. Masurarea debitului maxim al aerului

Se foloseste un dispozitiv care evalueaza viteza cu care pacientul poate expira aerul din plamani. Tusea, inflamatia si acumularea mucusului pot ingusta caile respiratorii, motiv pentru care aerul paraseste mai lent plamanii in momentul expiratiei. Aceasta masuratoare este foarte utila daca specialistul doreste sa verifice daca boala este sau nu tinuta sub control.

  1. Analize de sange

Acestea se recomanda pentru verificarea cantitatii de dioxid de carbon si oxigen din sange. Printr-o analiza de sange se poate verifica numarul eozinofilelor si nivelul vitaminei D, dar se pot monitoriza inclusiv hematocritul si nivelurile de hemoglobina in caz de anemie.

  1. Radiografie toracica

Radiografia toracica nu este recomandata pentru a diagnostica o BPOC, ci pentru excluderea altor afectiuni.

emfizem-pulmonar-cauze-simptome-tratament

  1. Tomografie computerizata (CT)

O astfel de scanare poate evidentia detalii precum latimea cailor respiratorii din plamani si grosimea peretilor respectivelor cai.

  1. Analiza sputei

Acest test implica examinarea mucusului expectorat din plamani. Examinarea sputei permite depistarea unei posibile infectii, dar contribuie si la verificarea nivelului de eozinofile (celulele albe din sange, care participa la raspunsul imun al organismului). In general, rezultatele se obtin dupa doua zile.

  1. Electrocardiograma (ECG)

Aceasta inregistreaza activitatea electrica a inimii, depistand ritmurile cardiace anormale (aritmia) si putand ajuta la identificarea eventualelor leziuni musculare de la nivelul inimii.

Tratament emfizem pulmonar

Intrucat cazurile de emfizem pulmonar se pot agrava in timp, tratamentul se axeaza pe incetinirea evolutiei simptomelor si pe maximizarea functiei plamanilor. Tipul tratamentului depinde de severitatea emfizemului.

Enumeram mai jos optiunile de tratament pentru emfizem pulmonar.

  • Renuntarea la fumat – este prima recomandare, in vederea protejarii plamanilor. In astfel de situatii, medicul ii poate prezenta pacientului cele mai bune metode prin care se poate renunta la acest obicei nesanatos.
  • Bronhodilatatoare – medicamente care contribuie la relaxarea musculaturii din jurul cailor respiratorii. Cand musculatura respectiva se relaxeaza, in plamani poate patrunde mai mult aer. Bronhodilatatoarele sunt mai eficiente decat medicamentele cu administrare orala, putand fi folosite inclusiv pentru tratamentul astmului si al altor afectiuni pulmonare.
  • Inhalatoare cu corticosteroizi – care combat inflamarea cailor respiratorii si productia excesiva a mucusului. Unii pacienti cu emfizem pulmonar pot fi nevoiti sa recurga la aceste produse in fiecare zi.
  • Corticosteroizi administrati oral – se recomanda doar in cazul exacerbarii simptomelor si se administreaza doar pe durate scurte.
  • Antibiotice – pentru tratamentul infectiilor bacteriene, inclusiv a pneumoniei, bronsitei si a altor infectii pulmonare.
  • Terapie cu oxigen – indicata cand in fluxul sangvin nu ajunge suficient oxigen (hipoxemie). In astfel de cazuri, se foloseste un dispozitiv care introduce oxigen printr-un cateter nazal sau printr-o masca.
  • Interventie chirurgicala de reducere a volumului pulmonar – procedura presupune indepartarea unui portiuni a tesutului pulmonar lezat si reconectarea tesutului ramas. Astfel, se poate elimina presiunea exercitata asupra muschilor respiratori, pentru a se imbunatati capacitatea plamanilor de a se dilata. Rezultatele interventiei sunt in general promitatoare, dar acest tip de procedura medicala nu se poate aplica oricarui pacient care sufera de emfizem pulmonar.
  • Reducerea volumului pulmonar bronhoscopic – pe parcursul procedurii, in caile respiratorii este inserata o valva prin care aerul ramas captiv in sectiunile respective reuseste in sfarsit sa paraseasca plamanul, dar fara a permite patrunderea aerului proaspat. Astfel, se reduce cantitatea de aer „blocat” in plamani si se usureaza respiratia. Retineti insa ca nici aceasta procedura nu se recomanda oricarui caz de emfizem pulmonar.
  • Transplant de plaman – se recurge la aceasta interventie chirurgicala doar in cazul pacientilor cu emfizem pulmonar sever, daca organismul nu a raspuns la alte optiuni de tratament.

 

Complicatiile emfizemului pulmonar

Pacientii care sufera de emfizem pulmonar au, de asemenea, risc mai mare de a se confrunta si cu:

  • pneumotorax (colapsul plamanului) – poate pune viata in pericol la persoanele care au emfizem sever, deoarece functia plamanilor lor este deja compromisa. Astfel de cazuri sunt rare, dar grave.
  • probleme cu inima – emfizemul pulmonar poate determina cresterea presiunii in arterele care leaga inima si plamanii. Astfel, apare fenomenul de marire a inimii si de insuficienta a ventriculului drept.
  • formarea unor vezicule mari in plamani – unele persoane cu emfizem pulmonar dezvolta vezicule in plamani, care pot fi mari cat jumatate din plaman. Pe langa faptul ca reduc spatiul disponibil pentru destinderea plamanului, bulele gigantice pot creste riscul de aparitie a fenomenului pneumotorax.

 

Surse:

https://www.cedars-sinai.org/health-library/diseases-and-conditions/p/pulmonary-emphysema.html

https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/pulmonary-emphysema

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/emphysema/symptoms-causes/syc-20355555

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/9370-emphysema