O conceptie gresita frecvent intalnita in populatia generala este aceea ca barbatii sunt mult mai predispusi la hipertensiune arteriala, in timp ce femeile sunt afectate rar. In realitate, aproximativ jumatate dintre adultii diagnosticati cu hipertensiune arteriala sunt femei. Riscul de aparitie a hipertensiunii arteriale creste in prezenta unor factori precum excesul ponderal, istoricul familial, sedentarismul, alimentatia bogata in sare, stresul cronic si inaintarea in varsta, inclusiv perioada postmenopauza.
Desi hipertensiunea arteriala afecteaza ambele sexe, anumite particularitati ale vietii reproductive feminine, mai ales variatiile hormonale, pot influenta riscul cardiovascular. Sarcina, in special contextul hipertensiunii gestationale sau al preeclampsiei, modificarile hormonale asociate menopauzei, precum si utilizarea anumitor contraceptive hormonale pot contribui la cresterea valorilor tensionale la unele paciente. Conform datelor epidemiologice, bolile cardiovasculare asociate hipertensiunii arteriale reprezinta una dintre principalele cauze de mortalitate in randul femeilor, afectiunea fiind frecvent subdiagnosticata.
Tensiunea arteriala reprezinta, de fapt, presiunea pe care sangele o exercita asupra vaselor prin care curge. In momentul masurarii acesteia, se inregistreaza doua valori:
-
Presiunea arteriala sistolica - TAs (corespunzatoare contractiei inimii);
-
Presiunea arteriala diastolica - TAd (corespunzatoare relaxarii inimii).
Ambele valori sunt importante in evaluarea riscului cardiovascular, insa presiunii sistolice i se asociaza in mod particular cu un risc mai mare de boli cardiovasculare. Persoanele cu hipertensiune arteriala prezinta valori ridicate fie ale presiunii sistolice, fie ale presiunii diastolice, fie ale ambelor, peste limitele considerate normale.
Conform Ghidurilor ESC (Europen Society of Cardiology) 2024-2026, incadrarea valorilor TA s-a modificat, astfel:
Tensiune arteriala (TA) non-elevata
• TAs < 120 mmHg
• TAd < 70 mmHg
Tensiune arteriala elevata
• TAs 120-139 mmHg
• TAd 70-89 mmHg
Hipertensiune
• TAs ≥ 140 mmHg
• TAd ≥ 90 mmHg
Desi abordarea moderna a hipertensiunii arteriale nu se mai bazeaza exclusiv pe valoarea numerica a tensiunii arteriale, ci pe evaluarea globala a riscului cardiovascular al pacientului, clasificarea clasica a hipertensiunii arteriale pe grade de severitate continua sa fie utilizata frecvent in practica medicala:
Hipertensiune arteriala grad 1
• Presiunea sistolica: 140-159;
• Presiunea diastolica: 90-99;
Hipertensiune arteriala grad 2
• Presiunea sistolica: 160-179;
• Presiunea diastolica: 100-109;
Hipertensiune arteriala grad 3
• Presiunea sistolica: ≥ 180;
• Presiunea diastolica: ≥ 110.
Tensiometrele masoara, de fapt, contrapresiunea externa aplicata asupra arterei necesara pentru intreruperea si ulterior reluarea fluxului sanguin. Bineinteles, valorile acesteia sunt echivalente presiunii din vas, desi pot exista erori majore in functie de conditiile si de modul in care se masoara tensiunea arteriala.
La varste mai tinere, barbatii prezinta mai frecvent hipertensiune arteriala comparativ cu femeile, insa acest lucru tinde sa se reduca si chiar sa se inverseze dupa varsta de 50 de ani, odata cu instalarea menopauzei. Factorii de risc care predispun femeile la hipertensiune arteriala includ:
-
Activitatea nervoasa simpatica crescuta si modificari ale reglarii autonome cardiovasculare, in special in postmenopauza;
-
Modificari ale compliantei arteriale si ale structurii vasculare odata cu inaintarea in varsta;
-
Istoric de migrene, in special in context hormonal, asociate cu un risc cardiovascular usor crescut;
-
Tulburari hipertensive ale sarcinii (hipertensiune gestationala, preeclampsie);
-
Utilizarea contraceptivelor hormonale combinate, care pot influenta valorile tensionale la unele paciente susceptibile;
-
Menopauza;
-
Stimularea ovariana in infertilitate, in anumite contexte specifice.
Avand in vedere factorii specifici care influenteaza riscul cardiovascular la femei, exista discutii privind posibilitatea ca hipertensiunea arteriala sa aiba consecinte importante chiar si la valori tensionale mai mici comparativ cu barbatii. Totusi, in prezent, ghidurile internationale folosesc aceleasi valori de referinta pentru ambele sexe.
Hipertensiune arteriala la femei – cauze
Cauzele diferentelor observate intre femei si barbati in ceea ce priveste aparitia hipertensiunii arteriale sunt multifactoriale si incomplet intelese. Au fost propuse mai multe mecanisme implicate, printre care rolul hormonilor sexuali, al sistemului renina-angiotensina-aldosteron, al stresului oxidativ, al disfunctiei endoteliale, al sensibilitatii la cresterea ponderala si al hiperactivitatii sistemului nervos simpatic.
Anumite particularitati specifice sexului feminin, cum sunt sarcina, menopauza, migrenele asociate modificarilor hormonale sau utilizarea unor contraceptive hormonale, pot influenta suplimentar riscul de hipertensiune arteriala. Pe langa acestea, exista factori generali implicati in aparitia hipertensiunii arteriale:
• Afectiuni renale;
• Diabet zaharat;
• Sindrom de apnee obstructiva de somn (SASO);
• Afectiuni endocrine;
• Lupus eritematos sistemic;
• Sclerodermie;
• Afectiuni cardiovasculare congenitale;
• Administrarea anumitor medicamente;
• Obezitate;
• Sedentarism si lipsa activitatii fizice;
• Predispozitie genetica;
• Stres cronic;
• Tulburari de somn si privare de somn;
• Consum excesiv de cofeina, alcool, tutun;
• Aportul ridicat de sodiu.
Hipertensiune arteriala la femei – simptome si manifestari
Hipertensiunea arteriala este frecvent asimptomatica, motiv pentru care este adesea descoperita intamplator in timpul unui consult medical de rutina. Atunci cand apar manifestari clinice, acestea sunt de obicei nespecifice si pot include:
• Dureri de cap frecvente (cefalee de tensiune);
• Ameteli;
• Sangerari nazale (epistaxis) recurente;
• Tulburari de vedere sau vedere incetosata;
• Senzatie de presiune toracica;
• Oboseala, scaderea tolerantei la efort;
• Tulburari de somn;
• Anxietate sau senzatie de agitatie.
Diagnosticul de hipertensiune arteriala la femei
Diagnosticul de hipertensiune arteriala se stabileste prin masurarea repetata a valorilor tensionale cu ajutorul unui dispozitiv numit tensiometru, fie automat, fie manual. Masurarea manuala poate fi influentata de erori umane, in timp ce tensiometrele digitale pot oferi valori inexacte in anumite conditii de utilizare. Din aceste motive, se recomanda ca tensiunea sa fie masurata de mai multe ori, in conditii de repaus fizic si emotional, dupa ce pacientul s-a obisnuit cu prezenta medicului si cu cabinetul medical. Exista un fenomen numit „hipertensiune de halat alb”, care reprezinta cresterea valorilor tensionale temporar, din cauza anxietatii asociate consultului medical.
Tratament hipertensiune arteriala femei
Tratamentul hipertensiunii arteriale la femei urmeaza, in general, aceleasi principii terapeutice ca in cazul barbatilor. Exista unele date care sugereaza posibile diferente intre femei si barbati in ceea ce priveste raspunsul la anumite clase de medicamente antihipertensive, profilul reactiilor adverse sau controlul valorilor tensionale, insa rezultatele studiilor sunt inca neconcludente si necesita cercetari suplimentare.
Tratamentul uzual pentru hipertensiune implica:
Regim igieno-dietetic adecvat
-
Practicarea regulata a activitatii fizice (conform recomandarilor specialistului si adaptata capacitatii individuale);
-
Regim alimentar adecvat, cu limitarea alimentelor bogate in sare si grasimi nesanatoase;
-
Evitarea factorilor de risc cardiovascular;
-
Gestionarea eficienta a stresului si asigurarea unui somn adecvat.
Tratament medicamentos
-
Beta-blocante;
-
Diuretice;
-
Inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei;
-
Blocante ale canalelor de calciu.
Tratamentul pentru hipertensiune ar trebui adaptat fiecarui pacient in parte, in functie de caracteristicile biologice si individuale si de alte patologii asociate.
Complicatiile hipertensiunii arteriale
La nivel mondial, hipertensiunea arteriala este unul dintre cei mai importanti factori de modificabili pentru decesul prematur. Astfel, este important ca o persoana cu hipertensiune arteriala sa fie diagnosticata in timp util, pentru a se initia tratamentul si regimul igieno-dietetic adecvate. In lipsa unui control adecvat, hipertensiunea arteriala poate conduce la numeroase complicatii, precum:
-
Cardiopatie ischemica;
-
Infarct miocadic;
-
Accident vascular cerebral;
-
Boli arteriala periferica;
-
Insuficienta cardiaca;
-
Anevrism de aorta;
-
Boala cronica de rinichi;
-
Fibrilatie atriala;
-
Declin cognitiv si risc crescut de dementa vasculara;
-
Retinopatie hipertensiva si altele.
Cu alte cuvinte, hipertensiunea arteriala poate fi un „inamic silentios”, evoluand mult timp fara simptome evidente, in timp ce afecteaza progresiv organele tinta. Diagnosticarea precoce si elaborarea planului de tratament sunt esentiale pentru reducerea riscului de complicatii, precum si a mortalitatii asociate.
Surse:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3513905/
https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fcvm.2022.905504/full
https://www.escardio.org/Journals/E-Journal-of-Cardiology-Practice/Volume-17/hypertension-in-women-no-silent-lady-killer
https://www.goredforwomen.org/en/know-your-risk/risk-factors/high-blood-pressure-and-heart-disease
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/high-blood-pressure/symptoms-causes/syc-20373410
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6156553/
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/hypertension
