Laringita cronica – factori de risc, simptome, diagnostic si tratament

Varianta mai persistenta a laringitei, si anume laringita cronica, dureaza cel putin 3 saptamani, putand fi insotita si de alte simptome.

In continuare, vom discuta mai pe larg despre acest fenomen inflamatoriu si mai ales despre laringita cronica, descriindu-va in detaliu simptomatologia, cauzele si factorii de risc pe care ii implica, dar si optiunile pe care le aveti la dispozitie pentru tratament, precum si pentru prevenirea reaparitiei simptomelor si chiar a complicatiilor.

Laringita – generalitati

Laringele, situat in interiorul gatului, mai exact intre faringe si trahee, este organul care contribuie la emiterea sunetelor (fonatie). Cand corzile vocale functioneaza normal, se deschid si se inchid fara probleme, producand sunete prin vibratie. In momentul in care corzile vocale sunt folosite in exces, se irita sau se infecteaza, si sunetele care trec prin ele sunt distorsionate, vocea devenind ragusita sau slabind in intensitate. Fenomenul este cunoscut ca laringita si poate fi de doua tipuri: de scurta durata (acuta) sau de lunga durata (cronica).

Forma acuta este temporara, frecvent intalnita si de obicei se amelioreaza odata tratata cauza subiacenta. Unele persoane sunt mai predispuse la aceasta tulburare, dar in cazul majoritatii adultilor apare doar o data la cativa ani.

Laringita cronica, pe de alta parte, este un fenomen inflamatoriu care afecteaza laringele pe parcursul a mai mult de 3 saptamani.

Laringita cronica – factori de risc si cauze

Laringita poate avea cauze infectioase sau neinfectioase. Desi poate afecta persoane de orice varsta sau sex, este mai frecventa la barbatii de varsta mijlocie. Totusi, intrucat tot mai multe femei lucreaza in medii industriale si/sau fumeaza tutun, cazurile de laringita cronica tind sa devina mai frecvente si in randul femeilor.

Cand vine vorba despre forma acuta, cauzele pot fi urmatoarele:

• tensiunea vocala temporara, la persoanele care au strigat, cantat sau vorbit mult;
• infectiile virale;
• infectiile bacteriene;
• infectiile fungice – cum ar fi in cazul infectiei cu Candida (o ciuperca), in cazul persoanelor care au sistemul imunitar slabit sau care folosesc inhalatoare cu corticosteroizi, acesti pacienti fiind expusi riscului de aparitie a laringitei fungice.

In schimb, laringita cronica poate avea urmatoarele cauze:

• folosirea excesiva si persistenta a vocii (cum ar fi in cazul cantaretilor);
• sinuzita cronica;
• boala de reflux gastroesofagian;
• fumatul sau expunerea frecventa la fumul de tigara;
• consumul excesiv de alcool;
• expunerea la substante chimice si praf care provoaca iritatii.

In cazuri rare, si afectiunile inflamatorii care afecteaza corzile vocale, cum ar fi tuberculoza, pot provoca laringita.

Simptome in laringita cronica

La pacientii care sufera de laringita, corzile vocale devin umflate si iritate. Drept urmare, vocea poate fi afectata, principalul simptom fiind raguseala, iar in unele cazuri vocea reducandu-se chiar la o soapta.

Alte simptome de laringita cronica pot fi:

• secretia excesiva a mucusului;
• tusea seaca sau persistenta;
• disfagia (dificultatea la inghitire);
• senzatia de nod in gat sau de gat uscat;
• durerea in gat;
• pierderea vocii;
• febra.

Multe dintre aceste simptome pot aparea si in cazul laringitei acute, dar sunt mai persistente la pacientii cu laringita cronica. De exemplu, vocea ragusita se poate agrava treptat, persistand si dupa ce alte simptome au disparut.

Unele persoane pot dezvolta laringita in asociere cu alte afectiuni, cum ar fi gripa, raceala sau amigdalita. Prin urmare, se pot confrunta si cu alte neplaceri, cum ar fi:

• glande umflate;
• oboseala;
• dureri de cap;
• simptome asemanatoare racelii sau gripei.

Diagnosticul de laringita cronica

Pentru a diagnostica laringita, specialistul efectueaza de obicei un examen fizic. De asemenea, se poate interesa despre istoricul medical si stilul de viata al pacientului, pentru a evalua riscul de aparitie a acestei inflamatii. Unele simptome, cum ar fi raguseala vocii, sunt de obicei usor de depistat.

In functie de particularitatile fiecarui caz, medicul poate efectua si o laringoscopie, procedura care presupune introducerea, prin gura sau nasul pacientului si pana in gat, a unui tub subtire, care are in capat o camera video si o sursa de iluminare. Aceasta procedura ii permite specialistului sa inspecteze interiorul gatului.

Pentru a exclude afectiuni mai grave, cum ar fi cancerul laringian, medicul poate recomanda, de asemenea:

• o biopsie, care implica prelevarea unei mici mostre de tesut de la nivelul gatului (in timpul laringoscopiei) si analizarea acesteia intr-un laborator;
• radiografie, scanare cu computer tomograf sau RMN, acestea fiind investigatii imagistice care ii permit medicului sa examineze interiorul gatului;
• analize de sange, care pot ajuta la depistarea altor posibile afectiuni.

Tratament laringita cronica

Exista mai multe optiuni de tratament pentru laringita. Pacientul poate trata simptomele acute la domiciliu, luand urmatoarele masuri:

• evitarea vorbirii, cantatului sau folosirii excesive a vocii;
• cresterea consumului de lichide;
• limitarea consumului de cofeina si alcool;
• evitarea decongestionantelor;
• renuntarea la fumat;
• evitarea expunerii la agenti iritanti, cum ar fi fumul de tigara, praful si vaporii chimici;
• clatirea gatului cu o solutie salina sau cu apa de gura.

Managementul laringitei cronice depinde adesea de identificarea si tratarea cauzei subiacente. De exemplu, daca laringita este cauzata de refluxul de acid gastric, pacientului i se poate recomanda sa-si ajusteze dieta (de exemplu, sa evite alimentele grase, prajite sau picante).

In cazul unei infectii bacteriene, unii medici pot prescrie antibiotice. Totusi, aceasta recomandare a devenit controversata, deoarece, printr-o analiza a studiilor clinice, efectuata in 2015 si care a implicat 351 de participanti, s-a constatat ca de fapt antibioticele nu par a fi eficiente in tratarea laringitei acute. Cercetatorii au ajuns la concluzia ca beneficiile acestui tratament pentru laringita sunt nesemnificative comparativ cu costul, efectele secundare si consecintele negative ale rezistentei la antibiotice.

Laringita cronica si complicatiile ei

Nu este exclus ca laringita cronica sa lezeze in timp corzile vocale. Pacientii care au laringita cronica si continua sa se expuna la factori care le irita laringele, pot ajunge sa dezvolte mici noduli sau polipi (excrescente cu forma similara degetelor) pe corzile vocale. Desi pot fi incomode, in general nu constituie un risc semnificativ pentru sanatatea pacientilor respectivi. In cazuri rare, poate fi nevoie de o interventie chirurgicala pentru extirparea polipilor, procedura care ajuta la ameliorarea vocii pacientului.

Sfaturi pentru preventie

Desi laringita cronica nu poate fi mereu prevenita, o puteti evita luand cateva masuri simple, cum ar fi:

• renuntarea la fumat si evitarea fumatului pasiv;
• evitarea utilizarii excesive a vocii;
• consumul moderat de alcool si cofeina;
• mentinerea umiditatii aerului din locuinta, de exemplu prin folosirea unui umidificator;
• utilizarea echipamentului de protectie adecvat, pentru a evita inhalarea substantelor chimice iritante sau a prafului;
• spalarea regulata a mainilor;
• evitarea contactului cu persoanele care prezinta simptome de raceala sau gripa;
• vaccinarea impotriva afectiunilor asociate, cum ar fi gripa;
• cresterea consumului de lichide.

Surse:

https://www.medicalnewstoday.com/articles/323208

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/22268-laryngitis

https://www.health.harvard.edu/a_to_z/chronic-laryngitis-a-to-z