Menopauza: ce este, semne si simptome care o anunta, solutii si tratament

Menopauza marcheaza sfarsitul perioadei fertile. Apare, de regula, intre 45–55 de ani si este definita prin absenta timp de 12 luni consecutive a menstruatiei.

Menopauza este o etapa naturala, normala si fireasca in viata oricarei femei. Desi menopauza este un proces fiziologic normal, aceasta este insotita de numeroase schimbari hormonale si simptome care afecteaza calitatea vietii.

Ce este si de ce apare menopauza?

Menopauza defineste momentul in care ovarele nu mai produc hormoni in cantitati suficiente pentru a sustine ovulatia. Ovulatia inceteaza definit, iar ciclurile menstruale se opresc. Dupa cum bine stim, femeile se nasc cu un numar limitat de foliculi ovarieni, care contin ovule. De-a lungul vietii, acesti foliculi se pierd treptat prin ovulatie si printr-un proces natural care poarta denumirea de atrezie. In timp, rezerva ovariana scade pana cand nu mai exista suficienti foliculi ovarieni pentru a sustine ovulatia.

Pe masura ce femeile inainteaza in varsta, asadar numarul foliculilor ovarieni scade. In acelasi timp, scade si numarul celulelor granuloase din ovare, care sunt responsabile de producerea de estradiol (un tip de estrogen) si inhibina B. De asemenea, scade nivelul hormonului AMH (anti- Müllerian), indicator al rezervei ovariene. Scaderea estrogenului si inhibinelor reduce efectele „de franare” asupra hormonilor FSH si LH, ceea ce duce la cresterea acestora.

Scaderea estrogenului perturba axa hipotalamo-hipofizo-ovariana, ceea ce duce la dezvoltarea insuficienta a endometrului (mucoasa uterina). Acest fenomen explica ciclurile menstruale care devin neregulata in apropierea perioadei de menopauza, cicluri care in final inceteaza complet. Menopauza este un proces fiziologic normal, in care hormonii FSH si LH raman la concentratii mari pe termen lung, in timp ce nivelul de estrogen scade.

Evolutia ciclului menstrual

Initial, faza foliculara se scurteaza, ceea ce inseamna menstruatii mai frecvente. Ulterior, aceste cicluri devin mai lungi, apar cicluri fara ovulatie si, in final, menstruatia dispare. Practic, atunci se instaleaza menopauza. In aceasta perioada, nivelul testosteronului nu scade semnificativ, iar acest lucru duce la un dezechilibru intre estrogen si androgeni.

Alte cauze ale menopauzei

Pe langa menopauza naturala, exista si situatii in care vorbim despre menopauza patologica sau prematura. Aceasta poate avea la baza indepartarea chirurgicala a ovarelor, tratamentele pentru boli oncologice (chimioterapie, radioterapie), afectiuni cronice (endometrioza, HIV/SIDA).

Cand se instaleaza menopauza?

Menopauza se instaleaza in medie in jurul varstei de 50–51 ani, insa poate aparea oricand intre 45–55 de ani. Premenopauza incepe de obicei in jurul varstei de 45 de ani. Factorii care tind sa influenteze momentul instalarii sunt genetica, fumatul (grabeste instalarea), anumite tratamente medicale, boli asociate si stilul de viata.

Premenopauza versus menopauza versus postmenopauza

In dinamica evolutiva a acestei perioade, distingem trei faze, si anume:

1. perimenopauza: defineste tranzitia spre menopauza, proximitatea acesteia, cu ciclurile care devin neregulate si simptome hormonale;
2. menopauza: momentul final, cand nu exista menstruatie in 12 luni consecutive;
3. postmenopauza: perioada de dupa cele 12 luni, cu estrogen scazut si risc crescut de aparitie a complicatiilor.

Perimenopauza poate dura 4–10 ani, iar simptomele apar cel mai frecvent in aceasta etapa. De asemenea, postmenopauza este asociata cu riscuri pe termen lung.

Care sunt semnele si simptomele care anunta menopauza?

Exista mai multe semne si simptome care anunta menopauza. Dupa cum s-a mentionat, acestea apar in special in perioada de perimenopauza.

Simptome si semne vasomotorii

• bufeuri (valuri de caldura, senzatia brusca de caldura), care dureaza 3–4 minute;
• transpiratii nocturne;
• palpitatii;
• migrene (dupa menopauza, de fapt, multe femei observa o ameliorare a acestora).

Simptome si semne genito-urinare (sindromul genito-urinar de menopauza)

• uscaciune vaginala;
• arsuri, mancarimi, iritatii la acest nivel;
• dureri la urinare;
• disconfort in timpul contactului sexual;
• urinare frecventa;
• infectii urinare recurente.

Simptome si semne psihice si emotionale

• iritabilitate;
• anxietate;
• depresie;
• scaderea capacitatii de concentrare;
• tulburari de somn;
• dificultatea de a adormi;
• treziri frecvente in timpul noptii;
• somn neodihnitor.

Semne si simptome fizice

• tendinta de a lua in greutate;
• scadere in inaltime (din cauza osteopeniei sau osteoporozei);
• dureri articulare;
• probleme de memorie;
• scaderea libidoului;
• pierdere de masa osoasa si risc crescut de osteoporoza.

Solutii si alternative de tratament pentru menopauza

Menopauza nu este o boala in sine, asadar nu „se trateaza”. Totusi, perioada este abordata mai ales din perspectiva riscului de complicatii asociate schimbarilor hormonale si simptomelor ce afecteaza calitatea vietii pacientei.

Tratament hormonal sistemic

Practic, vorbim despre substitutia hormonala. Este cel mai eficient pentru a reduce simptomele, pentru bufeuri si pentru a preveni osteoporoza. Exista mai multe forme de administrare: pastile, plasturi, geluri. Se recomanda ca tratamentul sa inceapa inainte de varsta de 60 de ani sau chiar in primii 10 ani dupa menopauza. Se utilizeaza in doze minime eficiente si nu este indicat daca exista anumite afectiuni, cum ar fi cancer, risc de tromboze.

Tratament local (vaginal)

Presupune folosirea cremelor, ovulelor, inelelor vaginale cu estrogen. Amelioreaza uscaciunea si disconfortul de la acest nivel. Simptomele si semnele genito-urinare asociate cu menopauza sunt foarte deranjante, dar tratamentul local este eficient in ameliorarea lor.

Modulatori selectivi ai receptorilor estrogenici (SERM)

SERM, cum ar fi raloxifenul, tamoxifenul, bazedoxifenul si opsemifenul au actiune diferita in functie de tesut. Se folosesc pentru a trata sindromul genito-urinar al menopauzei. Tratamentul se ia doar la prescriptia medicului.

Tratament non-hormonal

Pentru a gestiona simptomele asociate cu menopauza pot fi eficiente si antidepresivele (ISRS, SNRI), gabapentin, fezolinetantul (alternativa terapeutica noua pentru bufeuri). Acestea trebuie prescrise de catre medic.

Tratament pentru osteoporoza

Osteoporoza este o complicatie foarte importanta asociata cu menopauza. In aceasta perioada, se recomanda suplimentarea cu calciu si vitamina D, terapia cu bifosfonati si denosumab, daca este cazul. Tot in aceasta perioada, se recomanda scanarea DEXA, mai ales daca exista semnele specifice de afectare osoasa.

Remedii complementare

Exista dovezi, chiar daca limitata, cum ca modificarile dietetice ajuta la ameliorarea diferitelor semne si simptome asociate cu menopauza. Tratamentele complementare includ:

• fitoestrogeni;
• suplimentarea cu vitamina E si acizi grasi omega-3.

Alte alternative pentru ameliorarea diferitelor semne si simptome (in special vasomotorii) sunt: armurariul, terapiile de relaxare, canabinoizii, ignamul salbatic, dong quai si uleiul de luminita noptii, ginsengul, cimcifuga neagra si acupunctura. Eficienta acestora este, insa, variabila de la o persoana la alta. 

In ceea ce priveste stilul de viata, se recomanda purtarea hainelor care permit circulatia aerului, folosirea ventilatoarelor, compreselor reci sub perne, scaderea temperaturii in dormitor. Se mai recomanda si practicarea exercitiilor fizice, yoga, evitarea factorilor declansatori (de exemplu, lichide fierbinti si anumite alimente). Pierderea in greutate si terapia cognitiv-comportamentala s-au dovedit eficiente in ameliorarea diferitelor semne vasomotorii.

Care sunt riscurile care apar odata cu instalarea menopauzei?

Menopauza, prin definitie, reprezinta momentul in timp la 12 luni dupa ultima menstruatie. Pe de alta parte, perioada de tranzitie menopauzala si etapa postmenopauzala pot dura foarte multi ani. Semnele vasomotorii (precum bufeurile), dureaza de obicei peste 7 ani si, uneori, pot chiar sa persiste si mai mult de 10 ani de la ultima menstruatie.

In absenta tratamentului, aceste manifestari tind sa se amelioreze treptat in aproximativ 7,4 ani, insa 10%–20% dintre femei experimenteaza bufeuri severe si greu de tolerat. In cazul femeilor cu manifestari vasomotorii moderate sau severe, terapia hormonala de substitutie este de foarte mare folosit. De asemenea, pot fi administrate si alte medicamente, in functie de manifestarile predominante. Astfel, cu tratament adecvat, aceasta perioada poate fi gestionata mult mai usor.

Complicatiile pe termen lung sunt asociate in principal cu scaderea nivelului de estrogen. Cele mai importante, de altfel, sunt bolile cardiovasculare si osteoporoza.

Boala cardiovasculara

In timpul acestei perioade, scaderea estrogenului creste riscul de boli cardiovasculare la femei. Acest risc este determinat de mai multi factori, precum modificarile nefavorabile ale profilului lipidic (colesterolul, fractiile sale si trigliceridele), afectarea endoteliului vascular si activarea, in mod patologic, a sistemului renina-angiotensina.

Incidenta bolii este de 2–3 ori mai mare la femeile aflate la menopauza comparativ cu femeile care nu au ajuns inca in aceasta etapa. Prin urmare, femeilor aflate in aceasta etapa a vietii, cat si dupa ce au trecut prin ea, li se recomanda sa adopte un stil de viata cat mai sanatos, unul care include in special activitate fizica regulata si alimentatie echilibrata.

Osteoporoza

Peste 2500.000 aflate la menopauza si postmenopauza sunt afectate de osteoporoza. Riscul este mai mare deoarece deficitul de estrogen duce la scaderea densitatii osoase. Incepand cu varsta de 40 de ani, femeile pierd anual intre 0,3% si 0,5% din masa osoasa. In timpul perioadei menopauzei, aceasta pierdere se accelereaza la 3%–5% pe an, timp de 5–7 ani. Studiile ne arata ca terapia hormonala reduce riscul de fracturi osteoporotice.

Insa, terapia hormonala pe termen lung implica anumite riscuri. Prin urmare, se recomanda alte metode de preventie: renuntarea la fumat, activitate fizica regulata, suplimentarea cu vitamina D si cu calciu, tratamente non-hormonale (bifosfonatii, denosumab) care reduc procesul asociat de resorbtie osoasa.

In plus, exista si terapii anabolice (teriparatida si romosozumab). Aceste terapii stimuleaza, ca atare, formarea de nou tesut osos si sunt folosite in tratarea osteoporozei la femeile care se afla in postmenopauza. Totusi, aceste alternative nu sunt disponibile pe scara larga. Este important, mai ales in cazul osteoporozei, sa se intervina din timp pentru a limita efectele negative si, mai ales, pentru a preveni progresia bolii spre forme ireversibile si mult mai dificil de gestionat, cu risc mai mare de complicatii.

Bibliografie:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK507826/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11663262/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK279311/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8394691/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10665088/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6784846/

https://academic.oup.com/jcem/article/106/1/1/5937009