Pierderile de memorie si afectiunile din spatele lor

Autor: Dr. Ioana Scripca

Medic rezident microbiologie medicala, Spitalul Clinic de Urgenta “Sfantul Spiridon” si Spitalul Clinic de Boli Infectioase “Sfanta Parascheva”, Iasi.

Ultima actualizare: 29 septembrie 2026

pierderi-memorie

Prin pierderi de memorie intelegem atat dificultatea de a recupera informatiile deja invatate, cat si dificultatea de a retine noi informatii sau de a recunoaste anumite experiente, persoane, locuri. Ele pot aparea ocazional si la persoane sanatoase, mai ales in perioade de oboseala, stres sau suprasolicitare intelectuala sau chiar fizica.

Sa uitati unde ati pus cheile, numele unei persoane cu care ati interactionat putin sau motivul pentru care ati intrat intr-o camera nu ar trebui neaparat sa va ingrijoreze.

Devine importanta evaluarea medicala atunci cand pierderile de memorie se accentueaza, se repeta frecvent si incepe sa va afecteze activitatile zilnice, capacitatea de orientare, limbajul sau capacitatea de a lua decizii.

Cand ar trebui sa ne ingrijoreze pierderile de memorie?

In memoria noastra nu „inregistram” absolut orice informatie care ne este livrata. Creierul selecteaza, consolideaza si recupereaza informatia in functie de importanta acesteia, emotii si context. Din acest motiv, este firesc sa avem uneori pierderi de memorie.

O persoana poate uita temporar un nume si sa si-l aminteasca mai tarziu sau poate pierde firul unei conversatii dupa o zi foarte obositoare. Aceste situatii sunt firesti, dar nu ar trebui subestimate in cazul in care pierderile de memorie devin tot mai frecvente.

Semnele de alarma cand vine vorba de pierderile de memorie includ:

repetarea frecventa a acelorasi intrebari;
uitarea unor conversatii sau evenimente recente importante;
dificultatea de a invata informatii noi;
pierderea capacitatii de orientare in locuri cunoscute;
uitarea modului in care se folosesc obiectele casnice, familiare;
dificultati tot mai mari in gestionarea banilor, medicamentelor sau programarilor;
dificultati in a gasi cuvintele pentru a spune ceva;
schimbari de comportament sau personalitate;
confuzie privind data, locul sau persoanele;
pierderi de memorie asociate cu slabiciune, tulburari de vorbire sau vedere;
afectarea independentei in activitatile cotidiene.

Un reper important in pierderile de memorie este impactul asupra functionarii zilnice. In tulburarea cognitiva usoara, memoria sau alte functii cognitive sunt afectate peste nivelul asteptat pentru varsta, insa persoana isi pastreaza in mare parte autonomia.

In dementa, deteriorarea cognitiva si pierderile de memorie devine suficient de severe incat interfereaza cu viata de zi cu zi, iar persoana ajunge in cele din urma sa isi piarda autonomia.

Memoriile pe termen scurt versus memoriile pe termen lung

Memoria cuprinde mai multe sisteme care functioneaza impreuna. Doua dintre cele mai cunoscute sunt memoria pe termen scurt si memoria pe termen lung.

Memoria pe termen scurt

Memoria pe termen scurt pastreaza temporar o cantitate redusa de informatie, de regula pentru cateva secunde sau minute. Capacitatea sa este limitata, iar in multe situatii poate mentine activ aproximativ 3–4 unitati de informatie in acelasi timp.

Exemple de activitati care implica memoria pe termen scurt sunt:

retinerea unui cod pana cand il introduceti in telefon;
repetarea unei propozitii auzite cu cateva secunde inainte;
pastrarea in minte a unei indicatii pana ajungeti la destinatie;
retinerea temporara a unui numar de telefon.

Memoria de lucru este strans legata de aceasta functie si permite folosirea activa a informatiei, de exemplu cand efectuati mental un calcul. Asadar, pierderile de memorie pe termen scurt sunt chiar obisnuite.

Memoria pe termen lung

Memoria pe termen lung pastreaza informatiile de la cateva zile pana la zeci de ani. Capacitatea sa este considerata foarte mare. Ea cuprinde mai multe forme:

memoria episodica pastreaza experiente personale, precum prima zi de scoala, o vacanta sau o aniversare;
memoria semantica contine cunostinte generale, cum ar fi sensul cuvintelor, numele unei tari sau regulile matematice;
memoria procedurala priveste deprinderile invatate prin practica, precum mersul pe bicicleta, conducerea unei masini sau folosirea tacamurilor.

Hippocampul are un rol important in transformarea informatiilor recente in amintiri stabile, iar alte regiuni cerebrale participa la stocarea si recuperarea lor. Cand vine vorba de pierderile de memorie care ar trebui sa ne ingrijoreze intr-adevar, este vorba in special despre cele care vizeaza memoria pe termen lung.

Care sunt cauzele si afectiunile care pot duce la pierderi de memorie?

Pierderile de memorie persistente nu ar trebui sa ridice in prima instanta suspiciunea unei tulburari neurocognitive majore (dementa). Exista numeroase cauze reversibile sau tratabile pentru pierderile de memorie, motiv pentru care evaluarea medicala este importanta inainte de formularea unei concluzii.

Factori care nu pot fi modificati

Riscul tulburarilor cognitive asociate cu pierderile de memorie creste odata cu varsta, insa inaintarea in varsta nu se asociaza in mod implicit cu afectarea severa a memoriei. Factorii asociati includ:

varsta inaintata;
istoricul familial de tulburari cognitive sau dementa;
anumite variante genetice, precum alela APOE ε4, asociata cu un risc mai mare de boala Alzheimer.

Prezenta APOE ε4 nu permite insa prezicerea cu certitudine a aparitiei bolii si nu este un test de rutina pentru a pune pierderile de memorie pe seama Alzheimer-ului.

Bolile cardiovasculare si metabolice

Modul in care functioneaza creierul depinde permanent de circulatia sanguina si metabolismul nostru. Printre factorii implicati in pierderile de memorie regasim:

hipertensiunea arteriala;
colesterolul crescut;
boala coronariana;
accidentele vasculare cerebrale;
diabetul zaharat;
hipoglicemia sau hiperglicemia severa;
boala renala sau hepatica avansata;
boala pulmonara obstructiva cronica.

Afectarea cronica a vaselor sanguine cerebrale contribuie la aparitia dementei vasculare, una dintre cele mai severe forme de dementa asociata, printre altele, cu pierderile de memorie.

pierderi-de-memorie

Deficientele nutritionale si tulburarile endocrine

Unele cauze pentru pierderile de memorie sunt tratabile daca sunt recunoscute la timp:

deficitul de vitamina B₁₂;
deficitul de vitamina B₁;
deficitul de folat;
hipotiroidismul;
deshidratarea;
dezechilibrele glicemice.

Deficitul sever de tiamina, frecvent asociat consumului cronic excesiv de alcool, poate provoca sindrom Korsakoff, caracterizat prin pierderi de memorie si alte simptome severe.

Medicamentele si polimedicatia

Numeroase medicamente pot afecta atentia si memoria, mai ales la varstnici sau atunci cand sunt administrate simultan mai multe tratamente. Cu pierderi de memorie se confrunta in special persoanele care urmeaza tratament cu:

benzodiazepinele;
sedativele si hipnoticele;
opioidele;
unele antiepileptice;
medicamentele anticolinergice;
unele antidepresive;
anumite antihistaminice;
unele medicamente pentru incontinenta urinara;
relaxantele musculare.

Interactiunile medicamentoase, hipotensiunea excesiva sau hipoglicemia provocata de tratament pot agrava functia cognitiva.

Depresia, anxietatea si stresul

Depresia poate afecta atentia, viteza de procesare si capacitatea de a forma amintiri noi. Uneori, deteriorarea cognitiva este atat de evidenta incat seamana cu o tulburare neurodegenerativa.

Anxietatea severa si stresul prelungit interfereaza cu functionarea cortexului prefrontal si a memoriei de lucru, asociind pierderi de memorie. Traumele pot determina, in situatii particulare, tulburari de memorie de origine psihogena.

Tulburarile de somn

Somnul este esential pentru consolidarea amintirilor. Pierderile de memorie pot aparea in caz de:

privare cronica de somn;
insomnie persistenta;
apnee obstructiva in somn.

Apneea netratata poate afecta atentia, memoria verbala si vizuala, functiile executive si viteza de procesare a informatiilor. Tratamentul cu CPAC imbunatateste functiile cognitive la pacientii cu acest sindrom si reduce pierderile de memorie.

Afectiunile neurologice

Printre cauzele neurologice importante pentru pierderile de memorie se numara:

boala Alzheimer;
dementa vasculara;
dementa cu corpi Lewy;
dementa frontotemporala;
boala Parkinson;
boala Huntington;
hidrocefalia cu presiune normala;
traumatismele cranio-cerebrale;
accidentele vasculare cerebrale;
anevrismele cerebrale rupte;
tumorile cerebrale;
hematomul subdural;
unele boli prionice.

Infectiile si bolile sistemice

Memoria si atentia pot fi afectate in timpul unor infectii severe, mai ales la varstnici. Printre exemple se numara:

infectiile urinare severe;

infectia HIV cu afectare neurologica;
neurosifilisul;
encefalitele si alte infectii ale sistemului nervos;
bolile sistemice asociate cu febra, inflamatie sau delir.

La varstnici, o infectie poate determina brusc confuzie si dezorientare, tablou numit delir, care trebuie evaluat rapid.

Traumatismele craniene si consumul de substante

Contuziile cerebrale repetate, accidentele si sporturile cu traumatisme craniene frecvente pot afecta memoria pe termen scurt si functiile executive. Mai sunt asociate cu pierderile de memorie si:

consumul excesiv de alcool;
consumul de droguri;
consumul de canabis;
fumatul.

Si chimioterapia sau radioterapia cerebrala pot afecta temporar ori persistent memoria si atentia la unii pacienti, asociind pierderi de memorie.

Cand se recomanda consultul medical in caz de pierderi de memorie?

Evaluarea medicala este indicata in cazul in care observati ca pierderile de memorie devin din ce in ce mai frecvente, se agraveaza si, in ansamblu, va scad calitatea vietii. Programati un consult daca:

aveti tendinta de a repeta constant informatii, amintiri;
aveti dificultati in gestionarea activitatilor obisnuite;
va confruntati cu dezorientare in locuri candva familiare;
aveti schimbari de limbaj, comportament sau personalitate;
aveti dificultati progresive de a va concentra;
pierderile de memorie apar un traumatism cranian;
aveti si simptome asociate cu depresie, somnolenta excesiva sau tulburari de somn.

Evaluarea de urgenta este necesara daca pierderile de memoria sau confuzia apar brusc, mai ales daca se asociaza cu slabiciunea unui brat sau picior, asimetria fetei, dificultati de vorbire, tulburari de vedere, dureri severe de cap, convulsii sau pierderea starii de constienta.

Bibliografie: