Gura uscata noaptea, denumita medical xerostomie nocturna, reprezinta senzatia de uscaciune a cavitatii bucale aparuta in timpul somnului sau la trezire. Aceasta este asociata cu reducerea secretiei salivare, respiratia pe gura, deshidratarea sau anumite afectiuni medicale.
„Saliva are un rol esential in protejarea dintilor, lubrifierea mucoasei bucale si prevenirea infectiilor, iar diminuarea sa favorizeaza aparitia disconfortului oral, iar in timp chiar si aparitia cariilor”, ne explica dr. Ioana Scripca, medic rezident microbiologie medicala.
De ce ni se usuca gura noaptea?
Secretia salivara este reglata de sistemul nervos autonom si urmeaza un ritm circadian, adica un ciclu biologic de aproximativ 24 de ore, care influenteaza numeroase functii ale organismului.
In timpul zilei, glandele salivare produc cantitati mai mari de saliva, in special in timpul meselor si masticatiei. Noaptea, activitatea acestora scade semnificativ.
Studiile privind fiziologia salivara ne arata ca:
- debitul salivar nestimulat este de aproximativ 0,3-0,4 mL/minut in timpul zilei;
- secretia salivara scade considerabil in timpul somnului, uneori sub 0,1 mL/minut;
- inghitirea si miscarile musculaturii mandibulare contribuie la distribuirea salivei ramase;
- respiratia pe gura accelereaza evaporarea salivei de pe suprafata mucoasei bucale.
„Reducerea secretiei salivare in timpul somnului este un proces fiziologic normal, iar asta duce si la gura uscata noaptea. Senzatia persistenta sau intensa de uscaciune apare atunci cand productia de saliva este insuficienta ori evaporarea acesteia creste”, ne spune dr. Ioana Scripca.
In timpul somnului, protectia salivara naturala este redusa. Respiratia pe gura accentueaza uscaciunea mucoasei si explica de ce unele persoane se trezesc cu senzatia de gura lipicioasa si se confrunta cu gura uscata noaptea.
Xerostomia poate fi insotita de sete, dificultati la inghitire, respiratie urat mirositoare si senzatie de arsura la nivelul limbii.
Care sunt cauzele care pot duce la gura uscata noaptea?
Cauzele care duc la gura uscata noaptea sunt multiple. Acestea pot varia de la obiceiuri pe care le avem de-a lungul zilei si expunerea la anumite conditii de mediu, pana la afectiuni sistemice sau reactii adverse medicamentoase. Identificarea factorului declansator este importanta pentru alegerea tratamentului adecvat pentru gura uscata noaptea.
Respiratia pe gura si tulburarile respiratorii din timpul somnului
Respiratia orala favorizeaza evaporarea rapida a salivei si uscarea mucoasei bucale, ceea ce duce la gura uscata noaptea. Gura uscata noaptea apare frecvent in asociere cu:
- congestia nazala;
- rinita alergica;
- deviatia de sept nazal;
- sinuzita cronica;
- sforaitul;
- apneea obstructiva in somn.
„Apneea obstructiva in somn este caracterizata prin episoade repetate de ingustare sau blocare a cailor respiratorii superioare, care determina intreruperi temporare ale respiratiei. Persoanele afectate pot prezenta gura uscata dimineata, sforait intens, somn fragmentat si somnolenta diurna”, ne explica dr. Ioana Scripca.
Administrarea anumitor medicamente
Medicamentele reprezinta una dintre cele mai frecvente cauze pentru gura uscata, indiferent ca vorbim despre gura uscata ziua sau gura uscata noaptea. Unele substante interfereaza cu actiunea acetilcolinei, un neurotransmitator implicat in stimularea glandelor salivare.
Principalele categorii medicamentoase asociate cu gura uscata noaptea sunt:
- antidepresivele;
- antihistaminicele;
- decongestionantele nazale;
- diureticele;
- anumite antihipertensive;
- sedativele;
- opioidele;
- medicamentele pentru incontinenta urinara;
- anumite bronhodilatatoare.
„Riscul creste in cazul polimedicatiei, adica administrarea concomitenta a mai multor medicamente”, ne spune dr. Ioana Scripca.
Diabetul zaharat si bolile autoimune
Anumite afectiuni sistemice influenteaza productia salivara sau echilibrul hidric al organismului. In diabetul zaharat, hiperglicemia (cresterea glicemiei) determina urinari frecvente si pierderi crescute de lichide, favorizand deshidratarea si xerostomia.
Sindromul Sjögren este o boala autoimuna in care sistemul imunitar afecteaza glandele salivare si lacrimale. Manifestarile caracteristice includ uscaciunea persistenta a gurii si ochilor.
Alte afectiuni asociate cu gura uscata noaptea, dar si ziua, sunt:
- artrita reumatoida;
- lupusul eritematos sistemic;
- sarcoidoza;
- boala renala cronica avansata;
- boala grefa-contra-gazda.
Deshidratarea si factorii legati de stilul de viata
Aportul insuficient de lichide reduce disponibilitatea apei necesare secretiei salivare. Consumul de alcool, fumatul si utilizarea tigarilor electronice contribuie la iritarea si uscarea mucoasei bucale.
Cafeina poate accentua senzatia de uscaciune la anumite persoane, mai ales in cazul consumului excesiv. Aerul foarte uscat din dormitor favorizeaza evaporarea umiditatii de la nivelul cavitatii bucale, ceea ce duce la gura uscata noaptea, mai ales prin respiratia orala.
Radioterapia, tratamentul CPAP si inaintarea in varsta
Radioterapia administrata in regiunea capului si gatului poate deteriora glandele salivare, determinand hiposalivatie (productie redusa de saliva), uneori persistenta. Tratamentul CPAP, utilizat pentru apneea obstructiva in somn, poate provoca uscaciune orala atunci cand aerul nu este umidificat corespunzator sau exista pierderi de aer prin gura.
La persoanele varstnice, gura uscata noaptea este frecvent cauzata de administrarea mai multor medicamente si cu prezenta bolilor cronice. Imbatranirea, in absenta acestor factori, nu determina in mod implicit reducerea semnificativa a secretiei salivare.
Care sunt solutiile si optiunile de tratament pentru gura uscata noaptea?
Tratamentul pentru gura uscata noaptea urmareste corectarea cauzei, mentinerea umiditatii mucoasei bucale si protejarea sanatatii dentare.
Tratarea cauzelor care duc la gura uscata noaptea
In cazul respiratiei orale, tratamentul urmareste restabilirea respiratiei nazale prin controlul alergiilor, inflamatiei sau obstructiei nazale. Pacientii cu apnee obstructiva in somn care se confrunta cu gura uscata noaptea necesita evaluare specializata si tratament adaptat severitatii afectiunii.
Daca xerostomia este asociata cu administrarea unui medicament, medicul poate ajusta doza sau recomanda o alternativa terapeutica. In diabet, controlul glicemic contribuie la reducerea pierderilor excesive de lichide.
Umidificarea aerului din dormitor
Utilizarea unui umidificator contribuie la reducerea uscaciunii mucoaselor, inclusiv a senzatiei de gura uscata noaptea, in special in incaperile cu aer foarte uscat. Se recomanda mentinerea unei umiditati relative de aproximativ 30–50%, precum si curatarea regulata a aparatului pentru prevenirea dezvoltarii microorganismelor.
In cazul tratamentului CPAP, ajustarea umidificarii si verificarea etanseitatii mastii pot ameliora simptomele.
Geluri si produse pentru hidratarea cavitatii bucale
Substituentii salivari sunt produse destinate lubrifierii mucoasei orale si reducerii disconfortului asociat cu gura uscata noaptea. Pentru utilizarea nocturna sunt utile gelurile cu vascozitate crescuta, care adera la suprafata mucoasei.
Acestea pot contine:
- carboximetilceluloza;
- hidroxietilceluloza;
- guma xantan;
- glicerina;
- alti agenti lubrifianti.
Gelurile pentru gura uscata noaptea se aplica inainte de culcare, conform instructiunilor produsului.
„Exista si comprimate mucoadezive cu xilitol, concepute pentru eliberarea treptata a substantelor hidratante. Utilizarea lor in timpul somnului trebuie sa respecte indicatiile produsului si trebuie mereu sa se tina cont de riscul de inecare”, ne spune dr. Ioana Scripca.
Modificarea obiceiurilor de seara
Anumite masuri contribuie la reducerea riscului de a va confrunta cu gura uscata noaptea:
- consumul adecvat de apa pe parcursul zilei;
- evitarea alcoolului inainte de culcare;
- reducerea consumului excesiv de cafeina;
- renuntarea la fumat si vaping;
- evitarea apelor de gura cu alcool;
- limitarea consumului de alimente foarte sarate.
Pastrarea unui pahar cu apa langa pat permite umezirea cavitatii bucale atunci cand apare disconfortul asociat cu gura uscata noaptea.
Medicamente pentru stimularea secretiei salivare
In cazurile de hiposalivatie confirmata, medicul poate recomanda medicamente secretagoge (substante care stimuleaza secretia glandelor salivare). Pilocarpina si cevimelina actioneaza asupra receptorilor colinergici, stimuland glandele salivare functionale. Aceste medicamente sunt utilizate in anumite cazuri de sindrom Sjögren sau xerostomie dupa radioterapie, in functie de indicatiile si disponibilitatea lor.
Reactiile adverse includ transpiratie excesiva, greata si tulburari cardiovasculare. Administrarea necesita evaluarea contraindicatiilor, inclusiv a anumitor afectiuni respiratorii si oftalmologice.
Protejarea sanatatii orale
Saliva neutralizeaza acizii, contribuie la remineralizarea smaltului si limiteaza dezvoltarea microorganismelor. Reducerea persistenta a secretiei salivare asociata cu gura uscata noaptea creste riscul de carii dentare, gingivita si candidoza orala (infectie fungica a cavitatii bucale).
Sunt recomandate:
- periajul dentar de doua ori pe zi;
- utilizarea pastei de dinti cu fluor;
- curatarea zilnica a spatiilor interdentare;
- evitarea produselor orale cu alcool;
- controalele stomatologice periodice.
In cazurile cu risc crescut de carii, mai ales la persoanele care se confrunta constant cu gura uscata noaptea, medicul stomatolog poate recomanda produse cu concentratie mai mare de fluor.
Cand se recomanda consultul medical daca va confruntati cu gura uscata noaptea?
Consultul medical este recomandat atunci cand senzatia de gura uscata noaptea persista, va afecteaza somnul sau se asociaza cu alte manifestari.
Semnele care necesita evaluare includ:
- uscaciune orala persistenta;
- dificultati la inghitire;
- senzatie de arsura la nivelul limbii;
- uscaciune oculara;
- sete excesiva;
- urinari frecvente;
- carii dentare recurente;
- infectii fungice orale;
- sforait intens;
- oboseala persistenta pe timpul zilei si somnolenta;
- pauze respiratorii in timpul somnului.
Bibliografie:
Tulek A, Mulic A, Hogset M, Utheim TP, Sehic A. Therapeutic Strategies for Dry Mouth Management with Emphasis on Electrostimulation as a Treatment Option. Int J Dent. 2021 Oct 22;2021:6043488. doi: 10.1155/2021/6043488. PMID: 34691182; PMCID: PMC8536447. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8536447/
Niklander SE, Martínez M, Miranda A, Rodriguez M. Treatment alternatives for dry mouth: A scoping review. J Clin Exp Dent. 2022 Oct 1;14(10):e846-e853. doi: 10.4317/jced.59912. PMID: 36320676; PMCID: PMC9617261. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9617261/
Kapourani A, Kontogiannopoulos KN, Manioudaki AE, Poulopoulos AK, Tsalikis L, Assimopoulou AN, Barmpalexis P. A Review on Xerostomia and Its Various Management Strategies: The Role of Advanced Polymeric Materials in the Treatment Approaches. Polymers (Basel). 2022 Feb 22;14(5):850. doi: 10.3390/polym14050850. PMID: 35267672; PMCID: PMC8912296. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8912296/
Talha B, Swarnkar SA. Xerostomia. [Updated 2023 Mar 24]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2023 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK545287/