Sari la continut

Regim alimentar fisuri anale. Alimente recomandate si de ajutor

Regim alimentar fisuri anale. Alimente recomandate si de ajutor
Farmacia Catena

regim-fisuri-anale

Fisura anala este o leziune dureroasa a mucoasei canalului anal, asociata frecvent cu constipatia si eliminarea unui scaun tare. Alimentatia are un rol important in tratamentul conservator deoarece urmareste obtinerea unui scaun moale, regulat si usor de eliminat.

Regimul alimentar pentru fisuri anale se bazeaza in principal pe asigurarea unui aport adecvat si usor crescut de fibre, hidratare suficienta si evitarea alimentelor care favorizeaza constipatia sau accentueaza disconfortul resimtit de catre pacient.

Ce sunt fisurile anale si care sunt cauzele acestora?

Fisurile anale sunt rupturi liniare a anodermului, acel tesut sensibil care captuseste portiunea distala a canalului anal. Majoritatea fisurilor apar pe linia mediana posterioara.

Simptomul caracteristic al pacientului cu fisuri anale este durerea intensa in timpul defecatiei, descrisa frecvent ca o senzatie de taietura sau arsura. Durerea poate continua minute sau ore dupa eliminarea scaunului. Sangerarea este de obicei redusa, cu sange rosu–aprins observat pe hartia igienica sau pe suprafata scaunului.

Printre cauzele si factorii de risc pentru fisuri anale regasim:

  • constipatia si scaunele tari, care traumatizeaza mecanic mucoasa;
  • eliminarea unui scaun voluminos;
  • efortul intens si repetat la defecatie;
  • episoadele prelungite de diaree;
  • nasterea si traumatismele obstetricale;
  • traumatismele locale;
  • unele boli inflamatorii intestinale, in special boala Crohn;
  • anumite infectii si boli sistemice, mai ales in cazul fisurilor cu localizare sau aspect atipic.

Constipatia cronica, aportul insuficient de fibre si lichide, sedentarismul si obiceiul de a amana defecatia reprezinta factori importanti care intretin problema.

Fisurile anale cronice asociaza frecvent hipertonia sfincterului anal intern. Spasmul reduce alimentarea locala cu sange si nutrienti, iar vindecarea tesutului devine mai dificila.

Se formeaza astfel un cerc vicios intre durere, spasm, ischemie locala si traumatizarea constanta in timpul defecatiei.

De ce este recomandat un regim alimentar special in caz de fisuri anale?

Scopul unui regim alimentar pentru fisuri anale este obtinerea scaunului format in intregime, dar moale, care trece prin canalul anal cu presiune si traumatism minime.

Un scaun tare poate redeschide fisura la fiecare defecatie. Durerea determina uneori persoana sa amane mersul la toaleta, iar scaunul ramane mai mult timp in colon. In acest interval se absoarbe suplimentar apa, ceea ce il face si mai uscat si dificil de eliminat.

Apare astfel un cerc vicios: constipatie, traumatizarea fisurii, durere, evitarea defecatiei, accentuarea constipatiei. Prin regimul alimentar care asigura aportul adecvat de fibre si lichide se urmaresc reglarea consistentei scaunului, reducerea efortului de defecatie si limitarea traumatismului mecanic asupra anodermului.

Regimul alimentar este, pe de alta parte, o componenta a tratamentului conservator. Fisurile anale cronice deseori necesita tratamente medicamentoase care reduc tonusul sfincterului anal intern si, in cazurile rezistente, evaluare chirurgicala.

Principiile regimului alimentar pentru pacientul cu fisuri anale

Managementul conservator, care include regimul alimentar, reprezinta prima etapa terapeutica pentru majoritatea cazurilor de fisuri anale acute. Regimul alimentar, reglarea tranzitului intestinal, baile de sezut si evitarea efortului la defecatie sunt abordate in prima instanta.

Cresterea aportului de fibre

Fibrele alimentare contribuie la cresterea volumului si la reglarea consistentei materiilor fecale si trebuie neaparat introduse in regimul alimentar. Atunci cand sunt asociate cu suficiente lichide, faciliteaza eliminarea scaunului si reduc necesitatea efortului intens.

Pentru adulti, recomandarile se situeaza frecvent in jurul valorii de 25–30 grame de fibre pe zi, necesarul exact variind in functie de sex, varsta si aportul energetic. Cresterea trebuie facuta treptat. Trecerea brusca de la un regim alimentar sarac in fibre la unul foarte bogata poate duce la:

  • balonare;
  • flatulenta;
  • crampe abdominale;
  • senzatie de plenitudine.

Fibrele trebuie introduse progresiv, in functie de toleranta digestiva. Daca regimul alimentar nu asigura cantitatea necesara, medicul poate recomanda un agent de volum precum psyllium – ispaghula. Fibrele de psyllium retin apa si formeaza un gel care contribuie la obtinerea unui scaun mai moale si mai usor de eliminat.

Hidratarea adecvata

Fibrele functioneaza eficient atunci cand exista suficienta apa in tubul digestiv. Un aport crescut de fibre insotit de un consum insuficient de lichide poate accentua constipatia. Pentru numerosi adulti, un aport total de lichide in jur de 2 litri pe zi, uneori mai mare in functie de necesitati, temperatura si activitate fizica, sustine hidratarea corespunzatoare.

Recomandarea trebuie individualizata. Persoanele cu insuficienta cardiaca, boala renala avansata sau alte afectiuni care impun restrictie de lichide trebuie sa urmeze indicatiile medicului in ceea ce priveste cantitatea de lichide din regimul alimentar.

Mentinerea unui tranzit intestinal regulat

Persoana cu fisuri anale nu trebuie sa amane in mod repetat mersul la toaleta atunci cand apare nevoia de defecatie. Este recomandata evitarea impingerii fortate si a sederii indelungate pe vasul de toaleta. Scopul este ca evacuarea sa se desfasoare cu efort minim.

Baile de sezut cu apa calda, efectuate timp de aproximativ 10–20 de minute, in special dupa defecatie, vor relaxa temporar sfincterul si vor reduce durerea.

Ce se stie despre L-arginina?

L-arginina este precursor pentru producerea oxidului nitric – NO –, molecula implicata in relaxarea musculaturii netede. Au fost investigate suplimente orale de L-arginina, inclusiv doze in jurul valorii de 3000 mg/zi, pornind de la ipoteza ca stimularea caii oxidului nitric ar putea reduce presiunea sfincterului anal intern si imbunatati perfuzia locala.

Exista studii clinice care au analizat aceasta strategie, insa dovezile sunt inca limitate. L-arginina nu reprezinta tratamentul nutritional standard al fisurii anale si suplimentarea nu trebuie inceputa in locul terapiilor recomandate medical.

Sunt eficiente dietele de eliminare?

Unele cercetari au analizat posibilitatea ca hipersensibilitatea alimentara sa contribuie la persistenta fisurilor anale la anumite persoane. Au fost studiate diete de eliminare care exclud temporar alimente precum laptele de vaca sau graul.

Aceste abordari se adreseaza unor situatii selectate si nu justifica eliminarea preventiva a unor grupe alimentare la fiecare pacient cu fisura anala. Un regim alimentar restrictiv trebuie stabilit cu medicul sau dieteticianul, mai ales daca este urmat pe termen lung.

fisuri-anale-regim

Ce alimente sunt recomandate si de ajutor in regimul alimentar pentru fisuri anale?

Regimul alimentar trebuie in primul rand sa asigure suficiente fibre si lichide, fara sa produca un volum de scaun greu de tolerat. Sursele de fibre se introduc progresiv.

Cerealele integrale

Sunt utile alimente precum:

  • painea integrala;
  • fulgii si taratele de ovaz;
  • orezul brun;
  • cerealele integrale;
  • taratele de grau, daca sunt bine tolerate.

Fibrele contribuie la formarea unui scaun cu o consistenta mai favorabila defecatiei.

Fructele

Fructele proaspete asigura un aport foarte bun de fibre si apa. Pot fi incluse merele, perele, portocalele, grepfrutul, papaya, pepenele, prunele si kiwi. Atunci cand este comestibila si bine tolerata, coaja fructelor creste aportul de fibre.

Legumele

Broccoli, morcovii si alte radacinoase, varza, dovleceii si legumele cu frunze verzi contribuie la aportul zilnic de fibre. Pot fi consumate crude sau preparate termic. Persoanele care prezinta balonare importanta pot tolera mai bine legumele gatite.

Leguminoasele

Fasolea, lintea, nautul si mazarea furnizeaza fibre solubile si insolubile si pot contribui la regularitatea tranzitului. Cantitatea trebuie crescuta progresiv daca persoana nu obisnuieste sa consume leguminoase.

Alimentele fermentate

Iaurtul simplu si chefirul pot face parte dintr-un regim alimentar echilibrat si aduc un aport microorganisme fermentative. Unele persoane constata o imbunatatire a regularitatii intestinale cand produsele fermentate sunt integrate intr-o alimentatie bogata in fibre.

Psyllium

Atunci cand aportul alimentar nu este suficient, psyllium poate fi utilizat la recomandarea medicului sau farmacistului. Trebuie administrat cu o cantitate adecvata de apa. Fara suficiente lichide, fibrele de volum pot agrava dificultatile de tranzit.

Ce alimente ar trebui evitate in regimul alimentar pentru fisuri anale?

Mai degraba este vorba despre faptul ca regimul alimentar ar trebui sa limiteze aportul anumitor produse, nu sa il restrictioneze in totalitate. Printre acestea se numara:

  • produsele rafinate sarace in fibre: paine alba, produse de patiserie, biscuiti si numeroase gustari ultraprocesate;
  • cantitatile mari de carne procesata si carne rosie, mai ales intr-o dieta cu putine legume si cereale integrale;
  • branzeturile si alte produse lactate in cantitati mari, daca persoana observa ca ii accentueaza constipatia;
  • alimentele foarte picante, daca provoaca arsura intensa la defecatie;
  • alimentele prajite si mesele foarte bogate in grasimi, daca agraveaza disconfortul digestiv;
  • alcoolul in exces, care poate contribui la deshidratare si poate perturba tranzitul.

Cafeaua nu trebuie eliminata in mod obligatoriu din regimul alimentar pentru fisuri anale. Efectul asupra tranzitului difera de la o persoana la alta, iar consumul moderat de cafea contribuie si el la aportul total de lichide.

Daca agraveaza simptomele digestive sau determina scaune frecvente si iritante, cantitatea poate fi redusa.

Cand se recomanda consultul medical in caz de fisuri anale?

Consultati medicul proctolog daca:

  • sangerarea rectala apare pentru prima data sau se repeta;
  • durerea anala este intensa ori persista;
  • simptomele nu se amelioreaza dupa cateva saptamani de masuri conservatoare;
  • fisura persista peste aproximativ 6 saptamani;
  • apare puroi, umflatura sau febra;
  • fisurile anale sunt multiple sau localizate lateral;
  • aveti diaree cronica, ati scazut semnificativ in greutate in ultimele luni sau aveti alte simptome digestive;
  • sangele este abundent, scaunul devine negru sau apar ameteli si stare de slabiciune.

Fisurile anale atipice sunt investigate pentru boala Crohn, infectii sau alte afectiuni.

 

Bibliografie:

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6650108/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/books/NBK526063/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6606410/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3099002/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10349156/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9713143/