Respiratia pe gura: efecte ascunse asupra sanatatii

Stiati ca respiratul pe gura, sustinut si pe termen lung, poate duce la schimbari chiar in scheletul fetei si ne predispune la infectii, carii si probleme de somn? Multi oameni, mai ales copiii, tind sa respire frecvent pe gura din cauza nasului infundat, alergiilor sau chiar a obiceiului dobandit in timp. Nasul este „construit” sa filtreze, sa incalzeasca si sa umidifice aerul, datorita in special firelor de par de la acest nivel. Gura, in schimb, nu dispune de toate aceste mecanisme.

Ce inseamna respiratia pe gura si care sunt cauzele ei?

Respiratia normala se face cu ajutorul nasului – atat inspirul, cat si expirul. Atunci cand folosim nasul, aerul este filtrat de particule (care „se prind” de firele de par), este incalzit si umezit, si abia apoi ajunge la nivelul plamanilor. Respiratia pe gura apare cand nasul este blocat (in cazul unei congestii nazale, spre exemplu) sau chiar in mod voluntar, cand persoana face asta in mod constient.

Cele mai frecvente cauze ale respiratiei pe gura sunt:

• congestia nazala cronica (nas infundat permanent din cauza alergiilor, deviatiei de sept sau polipilor);
• raceli repetate;
• alergii respiratorii;
• obiceiuri din copilarie (unii copii dezvolta acest tip de respiratie si il mentin, mai ales daca nu se intervine in scop corectiv, chiar intreaga viata);
• probleme structurale ale nasului sau ale fetei (cum ar fi narile prea inguste).

Cum afecteaza respiratia pe gura structura dentara si faciala?

„Pe termen lung, mai ales la copiii aflati in curs de dezvoltare, la care structura osoasa nu a fost definitivata inca, adica scheletul nu s-a maturizat, respiratia pe gura poate influenta chiar modul in care se dezvolta oasele fetei si pozitia dintilor”, ne explica dr. Ioana Scripca, medic rezident microbiologie medicala.

Ce schimbari apar la nivelul fetei si oaselor?

Cand aerul trece constant prin gura, muschii fetei si ai maxilarului lucreaza diferit. Mai ales in copilarie, cand oasele inca se maturizeaza, acest lucru poate duce la:

• fata ingusta si alungita;
• palat inalt (adica cerul gurii mai arcuit decat normal, reducand spatiul din nas);
• maxilar inferior subdezvoltat, ceea ce face ca barbia sa para usor retrasa.

„Copiii care respira pe gura ani de zile pot ajunge la modificari faciale care, in unele cazuri, nu mai pot fi complet corectate decat cu ortodontie sau chirurgie”, ne explica dr. Ioana Scripca.

Ce probleme dentare pot aparea?

Respiratia pe gura favorizeaza malocluzia (adica alinierea incorecta a dintilor). Spre exemplu, dintii din fata nu se ating corect sau se inclina. De asemenea, poate duce si la:

• dinti inghesuiti din cauza maxilarului mic;
• asa-zisa muscatura deschisa, in care dintii din fata nu se ating deloc cand gura este inchisa;
• carii dentare si gingivita (inflamatia gingiilor), deoarece aerul usuca saliva care are si rolul de a proteja dintii, fiind antibacteriana.

In timp, respiratia pe gura devine un cerc vicios: gura uscata duce la probleme dentare, care, la randul lor, pot agrava disconfortul si respiratia.

Cum afecteaza muschii fetei?

„Cand gura sta deschisa, muschii din jurul buzelor, obrajilor si limbii isi pierd echilibrul natural. Limba, care ar trebui sa stea pe cerul gurii, coboara, iar buzele raman intredeschise. Aceasta disfunctie musculara (denumita si dezechilibru orofacial) agraveaza deformarile dentare si, mai mult, pe cele faciale”, ne explica dr. Ioana Scripca.

Ce impact are asupra somnului si respiratiei?

Unul dintre cele mai serioase efecte ale respiratiei pe gura este asupra somnului. Multi oameni nici nu stiu ca respira pe gura noaptea: se trezesc doar cu gura uscata, dureri de gat sau senzatia ca nu s-au odihnit cum trebuie. Fara vreo cauza evidenta, aceste simptome ar fi un semn evident de alarma ca persoana tinde sa respire pe gura in timpul noptii.

Ce se intampla in timpul somnului?

Pe parcursul somnului, muschii gatului se relaxeaza, iar, daca respirati pe gura, fluxul de aer devine turbulent. Acest lucru poate duce la:

• sforait;
• apnee de somn (pauze repetate ale respiratiei in timpul somnului);
• somn superficial si obositor.

Apneea de somn (numita medical „sindrom de apnee obstructiva”) scade gradul de oxigenare, ceea ce duce la somn fragmentat si treziri nocturne. Rezultatul? Ziua urmatoare persoana tinde sa fie foarte obosita, se concentreaza greu, are dureri de cap si, uneori, ameteli nejustificate.

De ce este o respiratie mai putin eficienta?

Respiratia nazala este cea care asigura aportul adecvat de oxigen. Cand respiram pe gura, insa:

• aerul ajunge nefiltrat si prea rece in plamani;
• oxigenul se absoarbe mai greu;
• se pierde mai multa apa, ducand la deshidratare si uscaciune in gat.

Pe termen lung, acest tip de respiratie poate produce hipoxie usoara (adica scaderea oxigenului in sange), ceea ce explica, printre altele, starea de oboseala si lipsa de energie.

Respiratia pe gura creste riscul de infectii?

Da. Nasul actioneaza ca un filtru natural – capteaza praful, bacteriile si alergenii din aer pe care „ii retine” la nivelul firelor de par din nas si in mucoasa. In cazul respiratiei pe gura, acest filtru este ocolit, iar microbii si alte particule din aer pot patrunde, practic, direct in gat si in plamani. Rezultatul? Infectii respiratorii mai frecvente, tuse, uscarea mucoasei gatului si durere, chiar si agravarea unor boli preexistente precum astmul sau bronsita.

Ce alte riscuri mai are respiratia pe gura?

Efectele negative nu se opresc la dantura sau somn. Respiratia pe gura afecteaza si vorbirea si procesul vital de respiratie celulara. Conform anumitor studii, la copii poate afecta procesul de dezvoltare cognitiva.

Poate provoca probleme de vorbire?

Da, daca este sustinuta pe termen lung. Respiratia pe gura influenteaza pozitia limbii si muschii folositi pentru formarea sunetelor. In special la copii, acest lucru poate duce la pronuntie gresita a unor litere (de exemplu „s”, „z”, „r”) sau la vorbire nazala.

Are impact negativ asupra dezvoltarii cognitive?

Cateva studii au observat o legatura intre respiratia cronica pe gura si scaderea performantei cognitive (adica afectarea atentiei, memoriei sau invatarii). Explicatia posibila: lipsa oxigenului adecvat in timpul somnului afecteaza activitatea creierului. Copiii care respira pe gura par a fi mai somnolenti, ceea ce afecteaza atentia la scoala si, implicit, rezultatele academice.

Cum influenteaza cresterea la copii?

In perioada copilariei, oasele fetei si maxilarului sunt in plina dezvoltare. Daca un copil respira frecvent pe gura:

• maxilarul poate creste insuficient;
• dintii nu mai au loc sa erupa corect;
• nasul si sinusurile pot ramane mai inguste.

Pe termen lung, aceste modificari duc la probleme estetice, ortodontice si functionale. Din acest motiv, medicii recomanda evaluarea respiratiei nazale inca din perioada copilariei.

Poate duce la respiratie urat mirositoare (halitoza)?

Respiratia pe gura usuca saliva, iar saliva are rolul de a curata si distruge bacteriile din cavitatea bucala. Cand gura este uscata, bacteriile se multiplica mai usor si produc compusi cu miros neplacut, astfel aparand halitoza, adica respiratia urat mirositoare.

Bibliografie:

Lörinczi F, Vanderka M, Lörincziová D, Kushkestani M. Nose vs. mouth breathing- acute effect of different breathing regimens on muscular endurance. BMC Sports Sci Med Rehabil. 2024 Feb 9;16(1):42. doi: 10.1186/s13102-024-00840-6. PMID: 38336799; PMCID: PMC10858538. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10858538/

Lin L, Zhao T, Qin D, Hua F, He H. The impact of mouth breathing on dentofacial development: A concise review. Front Public Health. 2022 Sep 8;10:929165. doi: 10.3389/fpubh.2022.929165. PMID: 36159237; PMCID: PMC9498581. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9498581/

Jung JY, Kang CK. Investigation on the Effect of Oral Breathing on Cognitive Activity Using Functional Brain Imaging. Healthcare (Basel). 2021 May 29;9(6):645. doi: 10.3390/healthcare9060645. PMID: 34072444; PMCID: PMC8228257. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8228257/

Tamkin J. Impact of airway dysfunction on dental health. Bioinformation. 2020 Jan 15;16(1):26-29. doi: 10.6026/97320630016026. PMID: 32025158; PMCID: PMC6986941. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6986941/