Sindromul Gorlin-Goltz, denumit si sindromul nevoid bazocelular, este o boala genetica rara care creste predispozitia pacientului pentru aparitia mai multor tipuri de tumori, in special carcinoame bazocelulare multiple.
„Afectiunea se asociaza si cu anomalii ale oaselor, maxilarelor, ochilor, sistemului nervos si, uneori, cu tumori benigne la nivel cardiac sau ovarian. Este considerata o forma de sindrom ereditar de predispozitie la cancer”, ne explica dr. Ioana Scripca, medic rezident microbiologie medicala.
Ce este sindromul Gorlin-Goltz si cum apare?
Sindromul Gorlin-Goltz apare atunci cand o mutatie genetica afecteaza mecanismele prin care organismul controleaza multiplicarea celulelor. Cel mai frecvent este implicata gena PTCH1, localizata pe cromozomul 9, care functioneaza ca gena supresoare tumorala. Aceasta codifica o proteina cu rol in calea de semnalizare Sonic Hedgehog, esentiala in dezvoltarea embrionara si in controlul cresterii celulare.
„Cand PTCH1 nu functioneaza corect, anumite celule primesc semnale anormale de crestere. Persoana mosteneste, de obicei, o copie modificata a genei, iar ulterior, in anumite celule, apare o a doua modificare genetica, numita «second hit». Aceasta a doua lovitura poate fi favorizata de radiatiile ultraviolete sau ionizante si contribuie la aparitia carcinoamelor bazocelulare si a altor tumori”, ne explica dr. Ioana Scripca.
Mai rar, sindromul Gorlin-Goltz este produs de mutatii in genele SUFU sau PTCH2. Mutatiile SUFU sunt importante clinic deoarece se asociaza cu un risc mai mare de meduloblastom in copilarie, comparativ cu mutatiile PTCH1.
Cum se transmite sindromul Gorlin-Goltz?
Sindromul Gorlin-Goltz se transmite autozomal dominant. Asta inseamna ca o singura copie modificata a genei este suficienta pentru aparitia bolii. Aproximativ 20–30% dintre cazuri apar prin mutatii de novo, adica modificarea genetica apare pentru prima data la copil, fara ca parintii sa fie afectati clinic.
„Daca unul dintre parinti are sindrom Gorlin-Goltz, fiecare copil are un risc de 50% de a mosteni mutatia. Totusi, boala nu se manifesta identic la toti membrii familiei. Penetranta este foarte mare, dar expresivitatea este variabila: unele persoane dezvolta numeroase carcinoame bazocelulare si anomalii scheletale evidente, in timp ce altele au manifestari mai discrete”, ne explica dr. Ioana Scripca.
Care sunt cauzele si factorii de risc pentru sindromul Gorlin-Goltz?
Cauza pentru sindromul Gorlin-Goltz principala este genetica: mutatii ale genelor implicate in reglarea caii Hedgehog, mai ales PTCH1, dar si SUFU sau PTCH2. Aceste gene au rol in limitarea cresterii celulare anormale.
Cand functia lor este afectata, creste riscul de tumori cutanate, tumori odontogene, meduloblastom si alte anomalii de dezvoltare. Principalii factori de risc pentru sindromul Gorlin-Goltz sunt:
- istoricul familial de sindrom Gorlin-Goltz;
- prezenta unei mutatii PTCH1, SUFU sau PTCH2;
- expunerea excesiva la radiatii ultraviolete, care favorizeaza aparitia carcinoamelor bazocelulare;
- radioterapia sau expunerea la radiatii ionizante, care trebuie evitate cand este posibil;
- varsta pediatrica, pentru riscul de meduloblastom, mai ales in mutatiile SUFU.
Sindromul Gorlin-Goltz are o prevalenta estimata la aproximativ 1 caz la 40.000–60.000 de persoane, iar manifestarile pot varia semnificativ de la o persoana la alta.
Care sunt simptomele in sindromul Gorlin-Goltz?
Manifestarile in sindromul Gorlin-Goltz pot aparea din copilarie, insa carcinoamele bazocelulare se dezvolta frecvent in adolescenta sau la adultul tanar. Varsta mediana de aparitie a acestor tumori cutanate este in jur de 20 de ani.
Manifestari cutanate
Semnul definitoriu in sindromul Gorlin-Goltz este aparitia de carcinoame bazocelulare multiple. Acestea pot fi leziuni translucide, papule cu vase fine vizibile sau formatiuni care seamana cu mici excrescente cutanate. Alte semne cutanate includ:
gropite palmare si plantare, prezente la 75–90% dintre pacienti;
- chisturi epidermice;
- milia;
- sensibilitate crescuta la expunerea solara;
- aparitia repetata de leziuni cutanate noi.
Chisturi odontogene ale maxilarelor
Chisturile odontogene keratochistice pot fi primul motiv pentru care pacientul cu sindromul Gorlin-Goltz ajunge la medic. Apar frecvent in copilarie sau adolescenta si pot provoca:
- durere mandibulara sau maxilara;
- umflarea fetei;
- drenaj local;
- deplasarea dintilor;
- deformari faciale;
- fracturi mandibulare in cazuri avansate.
Manifestari neurologice
Unele persoane cu sindromul Gorlin-Goltz prezinta manifestari neurologice sau neurodezvoltative, precum:
- convulsii;
- intarziere intelectuala;
- macrocefalie;
- tulburari de dezvoltare;
- meduloblastom in copilarie.
„Meduloblastomul este una dintre cele mai importante complicatii oncologice, mai ales in formele asociate mutatiilor SUFU”, adauga dr. Ioana Scripca.
Manifestari scheletale si faciale
Anomaliile musculoscheletale sunt frecvente in sindromul Gorlin-Goltz si pot fi congenitale. Pot aparea manifestari precum:
- coaste bifide sau unite;
- frunte proeminenta;
- macrocefalie;
- scolioza;
- fuziuni vertebrale;
- pectus excavatum;
- sindactilie;
- police hipoplazic;
- despicatura labiala sau palatina.
Manifestari oculare si alte tumori
Sindromul Gorlin-Goltz poate include si urmatoarele:
- hipertelorism (distanta mare intre orbite);
- strabism;
- cataracta;
- colobom de iris sau retina;
- afectare vizuala congenitala;
- fibroame cardiace;
- fibroame ovariene.
Cum se stabileste diagnosticul de sindrom Gorlin-Goltz?
Diagnosticul de sindrom Gorlin-Goltz se stabileste atunci cand pacientul prezinta:
- cel putin 2 criterii majore;
- 1 criteriu major si 2 criterii minore.
Criterii majore
- prezenta a doua sau mai multe carcinoame bazocelulare sau a unui carcinom bazocelular diagnosticat pana la varsta de 20 de ani;
- keratochisturi odontogene ale maxilarului sau mandibulei, confirmate prin examen histopatologic;
- gropite nivelul palmelor sau talpilor;
- calcificarea bilamelara a coasei creierului (falx cerebri), evidentiata imagistic;
- coaste bifide, fuzionate sau largite;
- existenta unui rude de gradul I diagnosticate cu sindrom Gorlin-Goltz.
Criterii minore
- meduloblastom;
- macrocefalie (circumferinta craniana crescuta);
- malformatii congenitale, precum: frunte proeminenta, trasaturi faciale grosiere, buza sau palat despicat, hipertelorism;
- alte anomalii scheletale: deformarea Sprengel, deformari toracice, sindactilie;
- modificari radiologice caracteristice: punte osoasa la nivelul seii turcesti, hemivertebre, fuziunea sau alungirea corpurilor vertebrale; defecte de modelare ale oaselor mainilor si picioarelor, zone radiotransparente in forma de flacara la nivelul mainilor sau picioarelor;
- fibroame ovariene;
- fibroame cardiace.
Cand este recomandata testarea genetica pentru gena PTCH1?
Analiza genetica a genei PTCH1 este recomandata in urmatoarele situatii:
- pentru confirmarea diagnosticului, atunci cand pacientul nu indeplineste suficiente criterii clinice;
- pentru testarea predictiva a persoanelor cu risc care au un membru al familiei afectat, dar care nu prezinta inca manifestarile clinice necesare diagnosticului;
- pentru diagnosticul prenatal, daca in familie este deja cunoscuta mutatia responsabila de sindromul Gorlin-Goltz;
Care sunt optiunile de tratament pentru sindromul Gorlin-Goltz?
Tratamentul in sindromul Gorlin-Goltz nu urmareste vindecarea mutatiei genetice, ci controlul tumorilor, prevenirea complicatiilor si monitorizarea pe termen lung. Ingrijirea este multidisciplinara.
Supravegherea dermatologica
Copiii cu sindromul Gorlin-Goltz au nevoie de screening dermatologic anual pana la aparitia primului carcinom bazocelular, apoi controale cel putin la 6 luni. Adultii cu sindromul Gorlin-Goltz necesita examinare cutanata completa la intervale mai scurte, uneori la fiecare 4 luni.
Protectia solara este esentiala:
- evitarea expunerii intense la soare;
- folosirea zilnica a fotoprotectiei;
- haine cu protectie UV;
- evitarea solarului;
- monitorizarea oricarei leziuni noi.
Tratamentul carcinoamelor bazocelulare
Optiunile includ:
- excizie chirurgicala;
- chirurgie Mohs;
- chiuretaj si electrodesicare;
- crioterapie;
- laser CO2 in cazuri selectate;
- tratament topic cu 5-fluorouracil;
- imiquimod;
- terapie fotodinamica.
In cazuri extinse, se pot utiliza inhibitori ai caii Hedgehog, precum vismodegib, insa efectele adverse si recurenta leziunilor dupa oprire limiteaza uneori utilizarea.
Monitorizare pediatrica si imagistica
La copiii cu sindrom Gorlin-Goltz se recomanda supraveghere atenta pentru meduloblastom, mai ales in mutatiile SUFU. Unele ghiduri recomanda RMN cerebral periodic in copilaria mica pentru purtatorii SUFU, in timp ce pentru PTCH1 supravegherea prin RMN de rutina este mai selectiva, din cauza riscului mai mic si a necesitatii sedarii.
Sunt necesare si:
- radiografii maxilare periodice;
- evaluare cardiologica;
- screening auditiv, vizual si de dezvoltare;
- monitorizare neurologica;
- consiliere genetica.
Tratamentul chisturilor si al complicatiilor
Chisturile odontogene sunt gestionate de chirurgul oro-maxilo-facial. Fibroamele ovariene si cardiace sunt urmarite prin ecografie si tratate in functie de dimensiune, simptome si risc.
Prognosticul, riscurile si complicatiile in sindromul Gorlin-Goltz
Speranta de viata este apropiata de normal in multe cazuri, insa sindromul Gorlin-Goltz determina morbiditate importanta pe termen lung. Prognosticul depinde de numarul tumorilor, tipul mutatiei, prezenta meduloblastomului si calitatea monitorizarii medicale.
Complicatiile principale asociate cu sindromul Gorlin-Goltz includ:
- sute, chiar mii de carcinoame bazocelulare de-a lungul vietii;
- invazie locala a tumorilor netratate in tesuturi profunde, os sau structuri oculare;
- chisturi maxilare agresive, recurente;
- meduloblastom in copilarie;
- anomalii scheletale cu impact functional;
- afectare vizuala sau auditiva;
- fibroame cardiace sau ovariene;
- impact psihologic si estetic important.
„Pacientii cu sindrom Gorlin-Goltz ar trebui sa se prezinte imediat la medicul dermatolog ori de cate ori observa ceva suspect pe piele, inclusiv aparitia unei noi leziuni, modificari de culoare si forma”, concluzioneaza dr. Ioana Scripca.
Bibliografie:
Evans DG. Nevoid Basal Cell Carcinoma Syndrome. 2002 Jun 20 [Updated 2024 Feb 22]. In: Adam MP, Bick S, Mirzaa GM, et al., editors. GeneReviews® [Internet]. Seattle (WA): University of Washington, Seattle; 1993-2026. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK1151/
Kiran NK, Tilak Raj TN, Mukunda KS, Rajashekar Reddy V. Nevoid basal cell carcinoma syndrome (Gorlin-Goltz syndrome). Contemp Clin Dent. 2012 Oct;3(4):514-8. doi: 10.4103/0976-237X.107459. PMID: 23633824; PMCID: PMC3636843. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3636843/
Kohli M, Kohli M, Sharma N, Siddiqui SR, Tulsi SP. Gorlin-Goltz syndrome. Natl J Maxillofac Surg. 2010 Jan;1(1):50-2. doi: 10.4103/0975-5950.69171. PMID: 22442551; PMCID: PMC3304191. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3304191/
Mehta D, Raval N, Patadiya H, Tarsariya V. Gorlin-goltz syndrome. Ann Med Health Sci Res. 2014 Mar;4(2):279-82. doi: 10.4103/2141-9248.129064. PMID: 24761254; PMCID: PMC3991956. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3991956/
Singh G, Elfeky M, Sharma R, et al. Gorlin-Goltz syndrome. Reference article, Radiopaedia.org (Accessed on 04 Jul 2026). Link: https://radiopaedia.org/articles/gorlin-goltz-syndrome-1
Spiker AM, Troxell T, Ramsey ML. Gorlin Syndrome. [Updated 2023 Aug 8]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK430921/