Sindromul Sweet: cauze, simptome, diagnostic, tratamente si solutii

Numit si „dermatoza acuta febrila neutrofilica”, sindromul Sweet face parte din categoria bolilor dermatologice rare, cu o incidenta de aproximativ 3 cazuri la un milion de persoane. Prima descriere a bolii a fost facuta in 1964 de medicul dermatolog britanic Robert Douglas Sweet, iar de la momentul respectiv in intreaga lume sunt cunoscute pana in prezent cateva mii de cazuri. In general, sindromul Sweet este asociat cu alte probleme de sanatate sau cu diferite tratamente medicamentoase iar manifestarile sunt destul de neplacute pentru pacienti, mai ales pe fondul existentei altor afectiuni. Totusi sunt cunoscute si cazuri in care sindromul Sweet a aparut spontan iar cauzele nu sunt inca pe deplin elucidate.

Despre cum se manifesta sindromul Sweet, in ce conditii apare, cum se diagnosticheaza si cum se trateaza puteti afla mai multe prin intermediul acestui material.

Ce este sindromul Sweet

Despre sindromul Sweet putem spune ca este o afectiune descoperita relativ recent, pana in 1964 manifestarile specifice fiind atribuite unor infectii sau unor reactii adverse la medicamente. In articolul publicat pe aceasta tema, medicul Robert Douglas Sweet s-a referit la aceasta afectiune folosind termenul „dermatoza acuta febrila”, ulterior fiind denumita sindromul Sweet ca o recunoastere a meritelor sale in studiul bolii.

Aceasta este o afectiune inflamatorie a pielii, de natura autoimuna, determinata de o acumulare anormala de leucocite in stratul cutanat, care poate fi asociata cu anumite conditii medicale, insa totodata poate aparea si fara un factor determinant foarte clar. Datorita incidentei scazute, sindromul Sweet este considerat o boala rara, acesta fiind si unul dintre motivele pentru care a fost descoperita mai tarziu, in comparatie cu alte afectiuni dermatologice.

Cum apare sindromul Sweet

Ca orice boala autoimuna, sindromul Sweet apare ca o consecinta a unor erori ale sistemului imunitar, ce ataca nejustificat celule ale organismului pe care le percepe ca avand potential patogen, de aceasta data fiind vorba de celule cutanate. Cauzele exacte care genereaza aceste reactii anormale nu au fost inca pe deplin elucidate, dar s-a constatat ca sindromul Sweet este cel mai adesea asociat cu anumite afectiuni sau cu administrarea unor medicamente. Mai exact, in cazul multor pacienti, sindromul Sweet apare pe fondul unor forme de cancer precum leucemia, cancerul de san sau cel de colon, dar si al unor infectii respiratorii, a bolii inflamatori intestinale sau al unor infectii digestive.

De asemenea, in aproximativ 12% din cazuri, sindromul Sweet poate si si un efect secundar al administrarii unor medicamente, cel mai adesea astfel de cazuri fiind asociate cu tratamente pe baza de antibiotice, antiinflamatoare nesteroidiene si medicamente imunologice.

Mai rar, sindromul Sweet se poate declansa in urma administrarii uni vaccin sau in perioada sarcinii. Nu in ultimul rand, exista si cazuri idiopatice, in care sindromul Sweet se declanseaza fara o cauza cunoscuta, in lipsa factorilor amintiti, insa si aceste situatii sunt destul de rare.

Boala poate afecta in egala masura atat femeile, cat si barbatii, insa datele statistice arata o prevalenta mai ridicata in randul femeilor, iar ca segment de varsta sindromul Sweet afecteaza in principal persoanele intre 30 si 60 de ani.

Ce simptome genereaza sindromul Sweet   

Sindromul Sweet are de obicei un debut brusc iar atunci cand este asociat cu o infectie respiratorie debutul poate fi usor confundat cu cel al gripei, avand mai multe simptome comune. Astfel, pacientii au febra si dureri de cap, resimt dureri musculare si articulare, oboseala si senzatia generalizata de slabiciune.

La nivel cutanat apar pete inflamate si dureroase sau pustule cu puroi, iar zonele cele mai frecvent afectate sunt gatul si membrele. Astfel de leziuni pot fi izolate sau foarte numeroase, insa in majoritatea cazurilor devin dureroase, fiind posibila si aparitia de ulceratii la nivelul mucoasei bucale. De asemenea, pielea in zonele afectate poate fi mai decolorata, iar in aceleasi zone pacientii cu sindromul Sweet pot simti si o senzatie de caldura mai accentuata.   

Cum se diagnosticheaza sindromul Sweet

Asa cum spuneam, multa vreme sindromul Sweet a fost considerat o reactie a organismului la anumite infectii sau tratamente iar dat fiind faptul ca vorbim de o afectiune rara, astfel de confuzii mai sunt posibile si in prezent. Un medic dermatolog care cunoaste tabloul simptomatic poate stabili insa cu usurinta diagnosticul in urma examenului clinic. In prealabil se face anamneza pentru ca medicul sa se puna la curent cu simptomele acuzate de pacient si istoricul sau medical, care constituie un indiciu important in stabilirea diagnosticului. Apoi, examinarea leziunilor specifice este un alt pas important in stabilirea unui diagnostic, care trebuie confirmat si pe baza unor investigatii de laborator, respectiv prin analize de sange si prin biopsie, care presupune analizarea la microscop a unor probe de piele recoltate din zonele afectate.

Optiuni de tratament pentru sindromul Sweet

In cele mai multe cazuri, sindromul Sweet se vindeca de la sine si de aceea in formele usoare nu este necesar un tratament. Totusi, durerea asociata cu leziunile cutanate cauzeaza disconfort mai ales daca aceste leziuni apar in numar mare, astfel ca in formele mai severe exista si optiuni terapeutice. Tratamentul in sindromul Sweet are ca scop reducerea inflamatiei si odata cu ea a durerilor si celorlalte simptome neplacute. Acesta se bazeaza pe administrarea de corticosteroizi, care sunt medicamente ce imita actiunea unor hormoni naturali implicati in controlul procesului inflamator.  Aceste medicamente intervin in mecanismul care duce la aparitia inflamatiei, principalul lor avantaj constand in faptul ca au efect rapid, iar o ameliorare vizibila a simptomelor se face simtita in decurs de doar cateva ore.

In functie de recomandarea medicului, tratamentul cu corticosteroizi se poate administra pe cale orala, prin injectare in zonele afectate sau plin aplicare pe piele sub forma de creme, geluri sau unguente. Chiar daca efectele tratamentului se fac simtite rapid, acesta trebuie continuat pe parcursul catorva saptamani, pentru a preveni recidiva.

Bineinteles, in cazurile in care sindromul Sweet este asociat cu alte afectiuni, accentul se pune si pe tratamentul adecvat al acestora, avand grija sa nu interfereze cu administrarea de corticosteroizi.

Ce complicatii poate cauza sindromul Sweet

Cel mai mare risc legat de sindromul Sweet este legat de afectarea oculara, in cazul in care procesul inflamator se manifesta si la nivelul ochilor. Pot aparea astfel ulceratii pe cornee si cresterea presiunii intraoculare, care duce la glaucom. In general, leziunile cutanate nu lasa cicatrici dupa vindecare, insa timp de cateva luni pielea poate ramane decolorata in zonele afectate ceea ce poate constitui un inconvenient de ordin estetic daca aceste zone sunt pe fata sau pe gat.

De asemenea, tratamentul cu corticosteroizi specific sindromului Sweet este insotit de anumite efecte secundare precum cresterea apetitului, implicit a greutatii corporale, retentia de apa, tulburari de somn si schimbari bruste ale dispozitiei. Acesta este si unul dintre motivele pentru care in formele usoare este de preferat ca boala sa fie lasata sa se vindece de la sine, evitand astfel efectele secundare ale tratamentului  

Mai trebuie adaugat ca sindromul Sweet nu poate fi prevenit prin masuri eficiente, cea mai buna recomandare in acest sens fiind prevenirea bolilor cu care acesta este asociat frecvent sau care necesita tratamente cu medicamente ce pot declansa reactiile cutanate.