Somnambulism – cauze si tratament

Somnambulismul poate fi cauzat de anumite medicamente, cum ar fi zolpidem, sau de afectiuni de sanatate, cum ar fi stresul si privarea de somn. De asemenea, unele medicamente pot reduce somnambulismul.

S-a intamplat vreodata sa va culcati in pat si sa va treziti pe canapeaua din sufragerie? Sau poate ca v-ati trezit cu resturi de mancare presarate peste pijamale, fara sa va amintiti ca ati luat o gustare in timpul noptii?

Daca da, este posibil sa fiti unul dintre cei 6,9% dintre oamenii care au experimentat cel putin un episod de somnambulism de-a lungul vietii.

Desi numarul de cazuri de somnambulism este semnificativ mai mare in randul copiilor, aproximativ 1,5% dintre adulti au avut un episod de somnambulism.

Ce este, mai exact, somnambulismul?

Somnambulismul este o tulburare de somn care apare in timpul celei mai profunde faze a somnului non-REM. De cele mai multe ori, apare dupa una sau doua ore de la adormire.

In timpul unui episod de somnambulism, persoana in cauza poate sa se ridice, sa se plimbe si chiar sa efectueze activitati obisnuite – toate acestea in timp ce doarme. De asemenea, poate avea ochii deschisi, cu toate ca se afla intr-o stare de somn profund.

Specialistii nu considera ca somnambulismul este o tulburare decat daca apare suficient de des incat sa provoace suferinta si sa perturbe capacitatea unei persoane de a functiona in timpul zilei.

Somnambulism – informatii importante

Somnambulismul este o tulburare de somn in care persoanele afectate se ridica si se plimba in timp ce se afla in plina stare de somn. Somnambulismul este mai frecvent la copii decat la adulti si de obicei dispare in perioada adolescentei. Incidentele izolate de somnambulism nu indica probleme grave si nu necesita tratament. Cu toate acestea, somnambulismul recurent poate sugera o tulburare de somn subiacenta.

In cazul adultilor, somnambulismul este de obicei confundat sau coexista cu alte tulburari de somn, precum si cu anumite afectiuni.

Daca o persoana apropiata se confrunta cu somnambulism, este important sa o protejati de eventualele accidentari provocate de aceasta problema medicala.

Benesio Strescalm este un supliment alimentar care contine un mix de sapte ingrediente active.

Benesio Strescalm X 30 capsule

Vezi detalii

Somnambulism – cauze si factori de risc

Expertii nu stiu cu exactitate de ce apare somnambulismul. Singura cauza posibila pe care cercetatorii au identificat-o cu certitudine – cel putin pentru moment – este genetica. Copiii persoanelor care au somnambulism sunt mai predispusi riscului de a dezvolta aceasta tulburare. Daca unul dintre parinti s-a confruntat sau se confrunta cu somnambulism, copilul sau are un risc de 47% sa dezvolte problema. Acest risc creste pana la 62% daca ambii parinti au un istoric de somnambulism. De asemenea, cercetatorii au descoperit ca o mutatie specifica a genei HLA-DQB1*05 poate creste riscul de somnambulism la persoanele caucaziene.

• Care sunt factorii de risc pentru somnambulism?

Mai multi factori de risc posibili ar putea creste riscul ca o persoana sa declanseze un episod de somnambulism. Acesti factori sunt:

Privarea de somn

Persoanele care nu dorm suficient au un risc mai mare de a dezvolta somnambulism. In plus, aceste persoane sunt capabile sa faca sarcini mai complexe in somn.

Alte tulburari de somn

O alta tulburare de somn, cum ar fi apneea in somn, poate provoca somnambulism din cauza modului in care aceste afectiuni perturba ciclul de somn.

Naturalis Somncontrol este un supliment alimentar pe baza de valeriana, magneziu, melatonina, L-triptofan, mac-californian si vitamina B6.

Naturalis SomnControl X 20 comprimate

Vezi detalii

Alcool

Consumul de alcool inainte de culcare poate afecta felul in care dormiti, putand chiar sa declanseze un episod de somnambulism.

Afectiuni ale tiroidei

Cu toate ca nu se intampla frecvent, activitatea tiroidiana excesiva (hipertiroidismul) poate provoca somnambulism.

Boli ale creierului

Bolile degenerative ale creierului, cum ar fi maladia Parkinson, pot provoca somnambulism atunci cand afecteaza trunchiul cerebral. Si conditiile de dezvoltare, cum ar fi sindromul Smith-Magenis (care este rar), pot cauza somnambulism.

Factori de mediu

Anumiti factori, precum febra, nevoia de a urina sau sunetele puternice pot declansa somnambulism.

Probleme de sanatate mintala

Cercetarile sustin ca anxietatea, stresul, traumele din copilarie si tulburarea de stres posttraumatic (PTSD) pot creste riscul de somnambulism.

Naturalis Strescontrol este un supliment alimentar care contine valeriana, sunatoare, magneziu si vitamina B6.

Naturalis Strescontrol X 20 comprimate

Vezi detalii

Ce medicamente pot declansa somnambulismul?

Cercetarile indica faptul ca mai multe tipuri de medicamente ar putea declansa episoade de somnambulism. Printre aceste medicamente se numara (dar nu se limiteaza la):

• zolpidem;
• quetiapina;
• metoprolol.

Daca banuiti ca un medicament ar putea contribui la dezvoltarea somnambulismului, discutati cu un furnizor de asistenta medicala. Acesta poate examina medicamentele si poate determina daca exista vreun risc.

Somnambulism – manifestari

Pe langa faptul ca se ridica din pat si merg in timpul somnului, persoanele cu somnambulism efectueaza si alte activitati. Unii oameni se plimba prin casa, in timp ce altii pot parasi domiciliul sau pot conduce masina pe distante lungi.

Somnambulismul apare de obicei in timpul fazelor 3 si 4 de somn profund sau dupa cateva ore de la adormire. In timpul episoadelor, aceste persoane pot arata sau se pot comporta ca si cum ar fi partial treze. De asemenea, o persoana cu somnambulism poate:

• sa vorbeasca in somn;
• sa nu-si aminteasca nimic a doua zi;
• sa aiba un comportament neadecvat (in special copiii), cum ar fi sa urineze in dulap;
• sa tipe in somn (daca persoana in cauza se confrunta si cu teroare nocturna);
• sa se comporte violent, in special cu cei care incearca sa o trezeasca.

Diagnosticul de somnambulism

Specialistul poate diagnostica de obicei somnambulismul pe baza actiunilor pe care persoana in cauza le-a facut in timpul unui episod. Persoanele apropiate care asista la astfel de momente pot oferi detalii extrem de utile, care pot ajuta la stabilirea diagnosticului.

Polisomnografia reprezinta cel mai bun test medical care poate confirma sau exclude somnambulismul, dar aceasta investigatie nu este intotdeauna necesara. Specialistul poate recomanda polisomnografia daca:

• banuieste ca simptomele de somnambulism sunt cauzate de o alta afectiune;
• persoana in cauza a suferit accidentari sau comportamentul ei perturba somnul celorlalti din casa.

In unele cazuri, specialistul poate recomanda si alte teste – cum ar fi electromiografia (EMG) sau electroencefalograma (EEG) – pentru a exclude conditiile care ar putea provoca somnambulism.

Somnambulism – optiuni de tratament

Tratamentul pentru episoadele ocazionale de somnambulism, de obicei, nu este necesar. In cazul copiilor, problema dispare, de regula, in adolescenta.

Cu toate acestea, medicul ar putea recomanda anumite tratamente, daca problema cauzeaza accidentari, daca este perturbatoare pentru membrii familiei sau daca provoaca tulburari de somn pentru persoana in cauza. In general, tratamentul are rolul de a stabili un nivel de siguranta pentru pacient si de a elimina cauzele sau factorii declansatori.

Tratamentul poate include:

• Abordarea afectiunilor de baza

Medicul poate recomanda tratarea oricarei afectiuni de baza, daca somnambulismul este asociat cu o tulburare de somn sau cu o alta afectiune.

• Schimbarea unui anumit tratament

Specialistul poate decide adaptarea sau renuntarea la anumite tratamente pentru alte boli, daca banuieste ca somnambulismul este rezultatul unui medicament.

• Treziri anticipate

Una dintre metode presupune trezirea persoanei de catre cei apropiati, care stiu cu aproximatie la ce ora se produce episodul somnambulic, cu 15 minute inainte de instalarea acestuia, si mentinerea ei in stare de veghe timp de cateva minute.

• Medicamente

Specialistii pot recomanda medicamente, cum ar fi benzodiazepinele sau anumite antidepresive.

• Autohipnoza

Cand este pusa in practica de un profesionist calificat, care este familiarizat cu parasomniile, persoanele care sunt receptive la sugestii in timpul hipnozei pot intra intr-o stare profunda de relaxare si pot renunta la activitatile nedorite din timpul somnului.

• Terapie sau consiliere psihologica

Profesionistii din domeniul sanatatii mintale le pot oferi persoanelor cu somnambulism sugestii despre cum isi pot imbunatati somnul, tehnici de reducere a stresului, autohipnoza si relaxare.

Riscurile asociate somnambulismului

Cu toate ca majoritatea episoadelor de somnambulism se incheie fara accidentari, problema poate fi destul de periculoasa. Unii oameni, de exemplu, pot incerca sa conduca un autovehicul sau sa indeplineasca alte sarcini, fara a putea percepe ce se intampla cu adevarat in jurul lor.

In urma unui studiu la care au participat 100 de pacienti cu antecedente de somnambulism repetat, s-a constatat ca 57,9% dintre acestia au fost raniti sau au ranit pe altcineva in timpul unui episod de somnambulism. Ranile au fost rezultatul unor accidente, precum caderile pe scari, sau al impactului cu anumite obiecte, precum peretii sau mobilierul.

Pentru ca persoanele somnambule s-ar putea rani pe sine sau pe altii in timpul unui episod, este recomandat ca aceste persoane sa fie trezite. Acest lucru trebuie facut, insa, cu blandete, deoarece trezirea poate sa le induca o stare de confuzie, dezorientare si agitatie.

Referinte:

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/14292-sleepwalking

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/sleepwalking/symptoms-causes/syc-20353506

https://www.healthline.com/health/why-do-people-sleepwalk

https://www.healthline.com/health/sleep/sleepwalking

https://www.verywellhealth.com/sleepwalking-overview-4581269