Stresul ia o amploare din ce in ce mai mare peste tot in lume, iar statisticile arata rezultate ingrijoratoare: sase din zece angajati experimenteaza o crestere a stresului la locul de munca, unul din trei adulti se simte stresat in fiecare zi, iar tinerii sufera din cauza stresului mai mult decat generatiile precedente.
Incercati sa va amintiti contextul in care v-ati spus ultima data ca sunteti stresati. Poate ca v-ati simtit coplesiti de sarcinile primite la serviciu, de testele pe care trebuie sa le treceti cu brio la facultate, de un eveniment tragic petrecut in familie, de pretentiile parintilor sau de greutatea de a creste un copil. Poate ca nu va ingrijoreaza ceva concret, ci un simplu gand, cum ar fi: „Daca ma imbolnavesc si ajung in spital, cum o sa acopar cheltuielile?” sau „Daca plec in vacanta in strainatate si tocmai atunci are loc un atac terorist?” Chiar si incercarea de a nu intarzia la o intalnire poate declansa stresul.
Un raspuns la intrebarea „Ce este stresul?” l-ar putea defini ca o reactie declansata in creier atunci cand va gasiti intr-o situatie in care trebuie sa fiti gata sa actionati intr-un fel anume. Chiar si atunci cand creierul detecteaza doar posibilitatea ca la un moment din viitor sa va gasiti intr-o situatie care cere o reactie specifica, el transmite corpului mesajul sa se pregateasca.
La intrebarea „Ce este stresul?” ne-a raspuns si Ligia Moise, psiholog clinician cu experienta vasta. „Stresul este raspunsul nespecific al organismului la orice solicitare, placuta sau neplacuta. Exista un motiv pentru care stresul are o reputatie proasta, acela ca stresul cronic si traumatic poate creste riscul de boli cronice, depresie si mortalitate precoce.”
Un exemplu de stres este urmatorul. Tocmai traversati strada, cand vedeti o masina apropiindu-se in viteza de voi. Sistemul nervos simpatic declanseaza reactia “fight or flight”, pregatind corpul sa faca ceea ce trebuie pentru a supravietui. In cazul acesta, este eliberata o cascada de hormoni care pune organismului la dispozitie glucoza necesara producerii energiei, iar bataile inimii si respiratia se intetesc ca sa furnizeze oxigen si energie pentru a va da la o parte din fata masinii. In acelasi timp, sunt inhibate actiunile sistemului nervos parasimpatic, ceea ce inseamna ca digestia si alte functii sunt incetinite pentru ca toate resursele organismului sa fie folosite pentru a face fata pericolului.
Acesta este o situatie in care stresul este benefic, pentru ca va salveaza viata, iar organismul este bine adaptat sa-i faca fata. Exista si situatii in care, chiar daca miza nu este atat de mare, stresul va determina sa va pregatiti mai bine pentru un interviu sau un examen. Problema apare insa atunci cand raspunsul la stres se prelungeste o perioada lunga de timp, fie din cauza unei (unor) situatii solicitante, fie din cauza unor declansatori specifici acestui secol, si care au uneori de-a face cu perceptia asupra unor situatii care s-ar putea intampla, nu neaparat cu situatii concrete.
Daca situatiile solicitante, iritante, neplacute, se succeda una dupa alta fara sa lase timp organismului sa regleze nivelurile de hormoni, incepeti sa va simtiti de parca ati fi ajuns la limita puterilor. Asta inseamna ca stresul incepe sa se acumuleze si aveti nevoie de timp ca sa va incarcati bateriile. Daca, dintr-un motiv sau altul, nu va oferiti acest ragaz, nivelul de stres poate atinge pragul critic. Organismul uman nu este adaptat pentru a functiona in felul acesta, iar stresul cronic va avea un impact emotional si fiziologic asupra voastra. Atat stresul acut, cat si cel cronic pot produce importante schimbari comportamentale si fiziologice.
Diferenta dintre stresul „bun” (eustres) si stresul „rau” (distres) este data de perceptia pe care o aveti asupra agentilor stresori. Daca acestia va motiveaza si va energizeaza, veti interpreta stresul respectiv ca pozitiv (o competitie sanatoasa) si veti fi mai productivi si entuziasti. Daca nu va puteti adapta la agentii stresori si interactionati agresiv cu cei din jur, va refugiati in activitati solitare sau deveniti pasivi, inseamna ca percepeti cauza stresului ca pe o amenintare. Aceiasi factori de stres pot genera, in functie de context, atat eustres, cat si distres.
Asa cum ati vazut mai sus, orice intamplare, situatie sau stimul mai mult sau mai putin solicitant poate deveni un factor de stres, in functie de nivelul de vulnerabilitate la stres al unei persoane si de context. Sistemul nervos nu se pricepe prea bine sa faca diferenta dintre o amenintare fizica si una emotionala, asa ca o simpla discutie in contradictoriu cu casierul de la banca poate declansa in organism aceleasi reactii ca masina care se indreapta in viteza direct spre voi.
Cauzele stresului pot fi impartite in patru categorii:
In anul 1967, doi psihiatri pe nume Thomas Holmes si Richard Rahe au pus la punct o lista de 43 de evenimente stresante din viata care pot afecta sanatatea unei persoane. Aici sunt incluse atat traumele personale, cat si schimbarile obiceiurilor alimentare, vacanta sau Craciunul. Conform acestei scale, cele mai stresante zece evenimente din viata unui adult sunt urmatoarele:
Vulnerabilitatea la stres este un ansamblu de factori biologici, psihologici si sociali care pot favoriza instalarea stresului cronic, cu efecte negative pentru sanatate. Prof. Dr. Ioan-Bradu Iamandescu a identificat, printre alti factori psihologici care pot determina vulnerabilitatea la stres, urmatoarele trasaturi („Psihocardiologie”, Iamandescu & Sinescu, 2015):
Stresul psihic prelungit poate produce intr-o persoana atat schimbari comportamentale si cognitive, cat si reactii emotionale fiziologice, iar intensitatea si frecventa acestora variaza in functie de persoana. Lista de mai jos nu este exhaustiva, insa ofera o imagine sugestiva asupra celor mai frecvente simptome si atrage atentia asupra importantei de a le identifica inainte ca stresul cronic sa afecteze grav organismul.
Semnele si simptomele comportamentale ale stresului sunt:
De asemenea, printre cele mai prezente manifestari ale stresului sunt cele emotionale:
Stresul poate afecta si cognitia, astfel:
Semnele si simptomele fiziologice ale stresului sunt:
Nefiind propriu-zis o boala, ci un raspuns al organismului la lucrurile care vi se intampla in viata, nu exista un tratament pentru stres compus din anumite medicamente. Este insa posibil ca, in functie de simptomele afisate, medicul sa prescrie somnifere (daca aveti probleme cu somnul), antidepresive (daca va simtiti anxiosi sau depresivi) sau orice alte medicamente care ar putea trata simptomele fiziologice precum tensiunea ridicata sau problemele digestive.
Ca sa gestionati eficient stresul emotional sau psihic, puteti folosi anumite strategii de adaptare la stres. In general, acestea sunt centrate ori pe emotie (de exemplu, incercati sa diminuati emotia resimtita vizavi de un factor stresant, fie prin amanare, ignorare, visare, sedative, rugaciune, meditatie), ori pe problema (mai exact, va confruntati direct cu sursa stresului). In functie de situatie, cele doua tehnici de management al stresului pot fi folosite separat. Astfel, strategia centrata pe emotie se poate dovedi mai utila atunci cand pierdeti pe cineva drag, pe cand strategia centrata pe problema va poate ajuta in situatiile in care va sta in putere sa eliminati sursa stresului.
Alte strategii de adaptare la stres includ diverse tehnici de relaxare, care va cresc abilitatea de a va pastra calmul si de a face fata factorilor stresori, alimentatia echilibrata, somn suficient, practicarea exercitiilor fizice si o viata sociala satisfacatoare (care pune accent pe calitatea relatiilor, nu pe numarul acestora).
Ceea ce trebuie sa retineti este ca stresul nu este intotdeauna rau si ca, atata vreme cat va acordati suficient timp pentru odihna dupa perioadele in care sunteti stimulati de anumiti factori stresori (examene, proiecte), va puteti simti mai degraba motivat decat stresat. Insa, daca recunoasteti simptomele stresului cronic, atunci inseamna ca este momentul sa faceti o programare la medic.
Stresul nu face parte dintr-un mod sanatos de viata, ci va poate afecta sistemul imunitar, sistemul digestiv si pe cel reproducator, poate creste riscul unui stop cardiac sau al unui atac cerebral, va poate face mai vulnerabil la anxietate si depresie si poate grabi imbatranirea. De aceea, este foarte important sa va asigurati ca acordati suficient timp relaxarii si ca puteti apela la strategiile de adaptare adecvate ca sa faceti fata oricarei situatii stresante.
„Daca puteti accepta conceptul de stres, acest lucru va poate face mai puternici, mai inteligenti si mai fericiti”, spune Ligia Moise, psiholog clinician. „Dupa ce veti intelege ca depasirea situatiile stresante va face mai buni, cu siguranta va va fi mai usor sa infruntati provocarile noi. Daca alegeti sa vedeti ca stresul are avantajele sale nu inseamna ca negati faptul ca stresul poate fi daunator. Mai degraba, inseamna sa va echilibrati gandirea pentru a va simti mai putin coplesiti de stresul din viata voastra. Avand in vedere ca viata a fost si va fi stresanta, ce castigati axandu-va pe gandurile negative privind stresul?
Capacitatea de a accepta stresul necesita o toleranta ridicata la incertitudine. Este esential sa intelegeti ca doua lucruri aparent opuse pot fi adevarate in acelasi timp. Stresul va poate imbolnavi sau deprima, insa, in acelasi timp, aceeasi experienta stresanta va poate face in cele din urma mai puternici, mai plini de compasiune si mai rezistenti”, a declarat Ligia Moise.
Referinte:
https://www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/stress-management/in-depth/stress-symptoms/art-20050987
DESCOPERA PRODUSE
CONTACT
CELE MAI NOI ARTICOLE
www.catena.ro - copyright 2025,
Toate drepturile rezervate
CATENA PHARMA SRL
Nr. Registrul Comerţului: J03/2710/2023
CUI: RO 3008793
Adresă sediu social: judetul Argeş, municipiul Piteşti, strada Banat nr.2
Distribuie pe WhatsApp
Distribuie pe Facebook