Laringita este inflamatia laringelui, organul in care se afla corzile vocale, si se manifesta in special prin raguseala sau pierderea temporara a vocii. Apare frecvent in timpul unei viroze respiratorii, dar poate fi provocata si de suprasolicitarea vocii ori de substante iritante. Tratamentul depinde de cauza: formele acute se amelioreaza adesea cu repaus vocal si ingrijire la domiciliu, in timp ce simptomele persistente necesita evaluare medicala.
Durata raguselii, simptomele asociate si varsta persoanei afectate conteaza pentru alegerea conduitei potrivite. In acest articol afli cum se recunoaste afectiunea, ce masuri sunt utile si cand este necesar ajutorul medical.
Ce este laringita si cum afecteaza vocea?
Laringele se afla in partea anterioara a gatului, deasupra traheei. Corzile vocale se deschid pentru a permite trecerea aerului si vibreaza in timpul vorbirii, producand sunete. Cand sunt inflamate, vibratia lor se modifica, iar vocea poate deveni aspra, slaba sau greu de folosit.
Raguseala este un simptom, nu un diagnostic. Desi apare des in laringita, poate avea si alte explicatii, precum noduli pe corzile vocale sau tulburari ale miscarii acestora. De aceea, o voce modificata pentru mult timp nu trebuie pusa automat pe seama unei raceli.
Care este diferenta dintre laringita acuta si cea cronica?
Laringita acuta apare relativ brusc si dureaza, in general, mai putin de trei saptamani. Este asociata frecvent cu infectii virale sau cu un efort vocal intens, precum strigatul ori cantatul prelungit.
Laringita cronica persista peste trei saptamani si poate fi intretinuta de expunerea repetata la fum, iritanti, reflux sau suprasolicitare vocala. Nu inseamna obligatoriu o infectie care nu a fost tratata. Identificarea cauzei este esentiala, deoarece repetarea aceluiasi tratament pentru gat poate sa nu rezolve problema.
Din ce cauze apare laringita?
Infectii respiratorii
Virusurile care provoaca raceli sau gripa reprezinta o cauza frecventa. Inflamatia poate afecta simultan mai multe zone ale cailor respiratorii, astfel ca modificarea vocii poate insoti nasul infundat si tusea. Infectiile bacteriene sunt cauze mai rare.
Suprasolicitarea vocii si iritantii
Vorbitul mult, strigatul si cantatul intens solicita corzile vocale. Fumul de tigara, vaporii chimici si alergenii pot contribui la iritarea laringelui. Asocierea dintre o viroza si folosirea intensa a vocii poate accentua disconfortul.
Refluxul si alte cauze ale raguselii
Continutul gastric care urca spre gat poate irita laringele. Uneori lipsesc arsurile tipice, iar persoana observa mai ales raguseala si nevoia de a-si drege vocea. Totusi, aceste simptome nu confirma singure refluxul.
Medicul ia in calcul si alte explicatii, inclusiv leziuni ale corzilor vocale. O pierdere brusca a vocii dupa strigat poate indica o hemoragie la acest nivel si necesita repaus vocal si evaluare prompta.
Ce simptome are laringita?
Manifestarile obisnuite sunt:
- voce ragusita, slaba sau cu tonalitate schimbata;
- pierderea temporara a vocii;
- tuse iritativa;
- uscaciune, usturime sau disconfort in gat;
- nevoia repetata de a drege vocea.
In formele asociate unei viroze pot aparea si febra, secretii nazale ori stare generala alterata. Simptomele se pot accentua in primele doua-trei zile, dupa care incep sa se amelioreze. Respiratia dificila nu trebuie considerata o manifestare banala care poate fi urmarita acasa.
Cum se stabileste diagnosticul?
Medicul intreaba cand a inceput raguseala, daca a existat o raceala, cat de mult este folosita vocea si daca persoana fumeaza. Sunt relevante si medicamentele utilizate, interventiile recente si episoadele similare.
Pentru examinarea laringelui, specialistul ORL poate efectua o laringoscopie. Aceasta permite vizualizarea corzilor vocale, inclusiv cu ajutorul unui tub subtire, flexibil, prevazut cu lumina si camera. Examinarea arata aspectul si miscarea lor, informatii care nu pot fi obtinute doar prin privirea in gura.
Daca observa o zona suspecta, medicul poate recomanda prelevarea unei mici probe de tesut. Investigatiile se aleg in functie de constatari; nu toate episoadele usoare necesita aceleasi teste.
Ce tratament se recomanda pentru laringita?
Repaus vocal si hidratare
In formele acute usoare, reducerea solicitarii vocii este una dintre masurile principale. Conversatiile lungi, cantatul si vorbitul peste zgomotul din jur ar trebui evitate. Cand este necesara comunicarea, mesajele scrise pot reduce efortul vocal.
Hidratarea regulata si evitarea fumului contribuie la confort. Aerul foarte uscat poate accentua senzatia de iritatie; daca este folosit un umidificator, acesta trebuie intretinut conform instructiunilor pentru a evita contaminarea.
Medicamente pentru simptome
Paracetamolul sau ibuprofenul pot fi optiuni pentru durere ori febra, daca sunt potrivite persoanei respective. Alegerea se face tinand cont de varsta, afectiunile existente, contraindicatii si prospect. Aceste medicamente pot ameliora disconfortul, dar nu corecteaza toate cauzele unei voci ragusite.
Produsele locale pentru gat pot oferi ameliorare simptomatica. Ele nu inlocuiesc evaluarea unei raguseli persistente.
Antibiotice, corticosteroizi si tratament pentru reflux
Antibioticele nu sunt recomandate de rutina, deoarece majoritatea episoadelor acute au cauza virala. Medicul le poate prescrie cand exista o infectie bacteriana care justifica administrarea.
Nici corticosteroizii nu reprezinta o solutie obisnuita pentru recuperarea rapida a vocii. Ghidul ORL recomanda evitarea administrarii lor de rutina pentru disfonie inaintea examinarii laringelui. Aceeasi prudenta se aplica tratamentului antireflux prescris doar pe baza raguselii izolate.
Tratamentul simptomelor persistente
In formele cronice, tratamentul urmareste cauza identificata. Poate include renuntarea la fumat, reducerea expunerii la iritanti sau tratarea refluxului atunci cand este justificata.
Unele persoane beneficiaza de terapie vocala, prin care invata sa foloseasca vocea cu mai putin efort. Aceasta este recomandata in functie de diagnosticul stabilit, nu inlocuieste examinarea corzilor vocale.
Cum se manifesta laringita la copii?
La copilul mic, asocierea dintre raguseala, tuse „latratoare” si zgomot ascutit la inspiratie poate indica crup, o afectiune care implica inflamatia laringelui si a traheei. Zgomotul respirator se numeste stridor. Simptomele sunt adesea mai intense noaptea.
Suspiciunea de crup necesita contactarea prompta a medicului. Tratamentul poate include un corticosteroid pentru reducerea inflamatiei, iar formele moderate sau severe pot necesita adrenalina nebulizata si supraveghere medicala. Aceste indicatii sunt diferite de cele pentru simpla raguseala a adultului.
Dupa evaluare, un copil cu forma usoara poate fi ingrijit acasa conform recomandarilor. Parintele il mentine calm, ii ofera lichide daca inghite fara dificultate si ii verifica respiratia, inclusiv noaptea. Inhalatiile cu aburi fierbinti nu sunt recomandate: nu au beneficii demonstrate pentru crup si pot provoca arsuri.
Cand este necesar ajutorul medical?
Se apeleaza 112 daca apare dificultate de respiratie, mai ales cand copilul depune efort vizibil pentru a inspira, buzele devin albastrui sau apare somnolenta neobisnuita. Salivarea abundenta asociata cu imposibilitatea de a inghiti si starea generala alterata necesita, de asemenea, ajutor imediat.
Pentru simptome fara urgenta respiratorie, consultul este indicat daca nu apare ameliorare dupa aproximativ doua saptamani sau daca episoadele se repeta. Raguseala care nu se amelioreaza in patru saptamani necesita vizualizarea laringelui, conform ghidului ORL.
Evaluarea se face mai devreme la fumatori, in prezenta unei umflaturi la gat sau dupa intubatie ori interventii in zona gatului. Aceste situatii nu trebuie amanate pana la implinirea unui anumit termen.
Cum poate fi protejata vocea?
Pauzele vocale sunt utile mai ales persoanelor care vorbesc mult la serviciu. Un microfon poate reduce nevoia de a ridica vocea in fata unui grup. Este preferabil sa nu fie purtate conversatii lungi in spatii zgomotoase.
Hidratarea, odihna si evitarea fumatului fac parte din ingrijirea vocii. Dregerea repetata si fortata a gatului poate mentine iritatia; cateva inghitituri de apa pot fi o alternativa mai blanda. Daca nevoia persista, trebuie cautata cauza, nu doar repetat gestul.
Spalarea mainilor si reducerea contactului apropiat cu persoane bolnave pot limita expunerea la infectii respiratorii. Aceste masuri nu elimina toate cauzele afectiunii, dar reduc o parte dintre factorii favorizanti.
Sfatul medicului
La cele mai importante intrebari despre laringita ne-a raspuns dna dr Cosmina-Diana Dragan, medic rezident ORL si chirurgie maxilo-faciala.
Daca raguseala persista, dar prima examinare ORL nu arata o cauza clara, care sunt urmatorii pasi?
“Raguseala persistenta, cunoscuta medical sub denumirea de disfonie, necesita investigatii suplimentare atunci cand nu se amelioreaza spontan, chiar daca prima consultatie ORL nu identifica o cauza evidenta. De prima intentie este indicata o laringoscopie, iar in functie de constatari, poate fi necesara stroboscopia, care permite evaluarea vibratiei corzilor vocale si poate evidentia leziuni subtile, tulburari de mobilitate sau modificari ale inchiderii glotice. Al doilea pas este identificarea factorilor care pot intretine disfonia. Diagnosticul diferential include leziuni benigne ale corzilor vocale, suprasolicitare vocala, inflamatie cronica, disfunctii neurologice, paralizia unei corzi vocale si, mai rar, formatiuni tumorale laringiene. Trebuie analizate istoricul de fumat, expunerea profesionala la solicitare vocala, interventiile chirurgicale recente, intubatia, simptomele de reflux si tratamentele utilizate. Investigatiile imagistice, precum CT sau RMN, se aleg in functie de suspiciunea clinica si de rezultatul examinarii laringelui; ele nu inlocuiesc vizualizarea directa a corzilor vocale.
Un aspect esential este recunoasterea semnelor de alarma. Raguseala persistenta si inexplicabila la persoanele de peste 45 de ani justifica evaluarea accelerata pentru excluderea cancerului laringian, conform recomandarilor NICE. Suspiciunea creste in prezenta fumatului, a unei formatiuni cervicale, a durerii la inghitire, a dificultatilor de deglutitie sau a hemoptiziei. Dificultatea respiratorie ori stridorul impun evaluare medicala imediata”.
Cum stabiliti daca refluxul contribuie la modificarea vocii atunci cand pacientul nu are arsuri gastrice?
:Absenta arsurilor gastrice nu exclude refluxul gastroesofagian. La unii pacienti, refluxul poate fi asociat cu manifestari extraesofagiene, precum raguseala persistenta, senzatia de nod in gat, nevoia frecventa de a-si drege vocea sau tusea cronica. Aceasta posibilitate este cunoscuta drept reflux laringofaringian. Totusi, aceste simptome nu sunt specifice, iar simpla lor prezenta nu confirma diagnosticul.
Primul pas este evaluarea ORL si excluderea altor cauze. Laringoscopia permite examinarea corzilor vocale si identificarea unor leziuni, a inflamatiei sau a tulburarilor de mobilitate. Edemul, roseata si secretiile laringiene pot fi intalnite in reflux, dar apar si in alte afectiuni si nu sunt suficiente pentru stabilirea diagnosticului. Trebuie luate in considerare suprasolicitarea vocala, alergiile, expunerea la iritanti, fumatul si afectiunile neurologice. Al doilea pas este confirmarea obiectiva a refluxului, atunci cand exista indicatie clinica. Conform ghidului American College of Gastroenterology, pacientii care prezinta manifestari extraesofagiene fara simptome tipice de reflux ar trebui evaluati prin teste de reflux inainte de initierea tratamentului cu inhibitori ai pompei de protoni. Monitorizarea ambulatorie pH-impedanta esofagiana poate identifica episoadele de reflux acid si nonacid si poate contribui la aprecierea relatiei dintre reflux si simptome. Endoscopia digestiva superioara poate fi indicata in anumite situatii. Daca refluxul este documentat, masurile privind stilul de viata si tratamentul medicamentos pot fi adaptate situatiei clinice”.
Cand poate reveni la activitatea obisnuita un profesor sau un cantaret dupa un episod de inflamatie a corzilor vocale?
“Revenirea la activitatea profesionala depinde de severitatea inflamatiei si de gradul de recuperare a vocii. In timp ce un profesor poate relua treptat activitatea dupa ameliorarea simptomelor, un cantaret necesita o evaluare mai atenta, deoarece solicitarea vocala intensa poate agrava leziunile corzilor vocale. In faza acuta, se recomanda repaus vocal relativ, evitarea vorbirii prelungite, a strigatului si a cantatului, precum si hidratare adecvata. Soptitul fortat trebuie evitat, deoarece poate creste tensiunea la nivelul laringelui. Profesorii pot reveni progresiv la activitate, reducand initial timpul de vorbire si utilizand, daca este posibil, un microfon. Cantaretii ar trebui sa reia repetitiile si spectacolele numai dupa recuperarea functiei vocale, fara raguseala, durere sau oboseala vocala. Recuperarea poate dura de la cateva zile la cateva saptamani, in functie de cauza si severitate. Evaluarea ORL este esentiala daca raguseala persista, se agraveaza sau apare dupa un efort vocal intens. Pentru cantareti, examinarea corzilor vocale inaintea revenirii la solicitari intense poate identifica leziuni care necesita tratament specific”.
Ce investigatii sunt utile la un copil care are episoade repetate de crup?
“Crupul recurent, caracterizat prin episoade repetate de tuse latratoare, raguseala si uneori stridor inspirator, necesita evaluarea unor posibili factori predispozanti, in special daca episoadele sunt frecvente, severe sau apar la varste neobisnuite. Desi majoritatea cazurilor sunt virale, recurenta poate indica o anomalie structurala a cailor respiratorii sau o alta afectiune asociata. Prima etapa este evaluarea clinica, cu analiza varstei la debut, a frecventei episoadelor, a severitatii si a raspunsului la tratament. In functie de context, medicul poate lua in considerare refluxul gastroesofagian, alergiile, astmul sau antecedentele de intubatie. Consultul ORL si laringoscopia pot identifica eventuale anomalii ale laringelui, precum stenoza subglotica, laringomalacia sau alte leziuni structurale. La copiii cu episoade frecvente, severe ori atipice, poate fi indicata endoscopia cailor respiratorii, uneori prin laringotraheobronhoscopie. Investigatiile imagistice si testele alergologice nu sunt necesare de rutina, ci se recomanda numai daca istoricul si examenul clinic sugereaza o cauza specifica”.
Cum evaluati o raguseala aparuta la o persoana care foloseste corticosteroizi inhalatori si cum poate fi ajustata administrarea fara intreruperea nejustificata a tratamentului?
“Raguseala aparuta in timpul tratamentului cu corticosteroizi inhalatori este un efect advers cunoscut, care poate fi determinat de iritatia locala, modificarile mucoasei laringiene sau, uneori, de candidoza orofaringiana. De asemenea, corticosteroizii pot influenta functia musculaturii laringiene. Totusi, asocierea temporala cu tratamentul nu exclude alte cauze ale disfoniei. Evaluarea incepe cu anamneza si examinarea clinica. Trebuie analizate tipul si doza corticosteroidului, dispozitivul utilizat, tehnica de inhalare, durata tratamentului si relatia dintre administrare si aparitia simptomelor. Examinarea cavitatii bucale poate identifica depozite albicioase sugestive pentru candidoza. Daca raguseala persista, se agraveaza sau nu se amelioreaza dupa corectarea tehnicii, este indicata evaluarea ORL, cu vizualizarea laringelui. Ajustarea tratamentului urmareste reducerea expunerii locale, fara compromiterea controlului bolii respiratorii. Se recomanda verificarea tehnicii de inhalare, clatirea gurii si gargara cu apa dupa fiecare administrare, urmate de eliminarea apei. Pentru inhalatoarele presurizate cu doza masurata, utilizarea unui spacer poate reduce depunerea medicamentului in orofaringe. Daca simptomele persista, medicul poate lua in considerare ajustarea dozei la cea mai mica doza eficienta, schimbarea dispozitivului sau a moleculei, in functie de indicatie si de controlul clinic”.
Intrebari frecvente despre laringita
1. Cat dureaza laringita?
Un episod acut necomplicat se amelioreaza adesea in una-doua saptamani. Vocea poate reveni treptat, fara ca ritmul recuperarii sa fie identic la toate persoanele. Lipsa ameliorarii dupa doua saptamani justifica un consult, iar agravarea simptomelor impune evaluare mai devreme.
2. Este bine sa vorbesti in soapta?
Nu. Soptitul poate solicita vocea si nu reprezinta o forma de repaus vocal. Este preferabil sa vorbesti cat mai putin, fara sa fortezi sunetele. Nu incerca repetat sa verifici daca vocea si-a revenit prin cantat sau prin ridicarea volumului.
3. Poate exista laringita fara febra?
Da. Febra nu este obligatorie, mai ales cand inflamatia este legata de suprasolicitare vocala sau de iritanti. Nici absenta febrei nu stabileste cauza si nu exclude necesitatea consultului daca raguseala persista sau apar alte manifestari ingrijoratoare.
4. Sunt utili aerosolii pentru orice voce ragusita?
Nu exista o schema universala de aerosoli pentru raguseala. Medicamentele nebulizate folosite in anumite forme de crup au indicatii precise. Ele nu trebuie extrapolate la orice adult sau copil cu voce modificata si nu inlocuiesc stabilirea cauzei.
5. De ce revine raguseala dupa tratament?
Cauza poate persista, de exemplu folosirea intensa a vocii sau expunerea la fum. Alteori, problema nu este o simpla inflamatie. Reaparitia simptomelor justifica reevaluare, mai ales daca vocea nu revine complet intre episoade, in locul repetarii automate a medicamentelor.
Surse
https://www.nhs.uk/conditions/laryngitis/
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/laryngitis/symptoms-causes/syc-20374262
https://www.nidcd.nih.gov/health/hoarseness
https://www.nidcd.nih.gov/health/taking-care-your-voice
https://www.entnet.org/resource/aao-hnsf-updated-cpg-hoarseness-press-release-fact-sheet/
https://cps.ca/en/documents/position/acute-management-of-croup
