Toujeo, 300 UI / ml solutie injectabila, 5 stilouri injectoare preumplute, Sanofi
Te asteptam la Catena cu sfaturi si recomandari Alege farmacia
Toujeo, 300 UI / ml solutie injectabila, 5 stilouri injectoare preumplute, Sanofi - Catena
Indicatii:
Toujeo contine o insulina numita "insulina glargin". Aceasta este o insulina modificata, foarte asemanatoare cu insulina umana.
Toujeo contine de 3 ori mai multa insulina intr-un mililitru (ml) decat insulina standard, care contine 100 unitati/ml.
Este utilizat pentru a trata diabetul zaharat la adulti, adolescenti si copii, incepand cu varsta de 6 ani.
Diabetul zaharat este o boala in care organismul dumneavoastra nu produce suficienta insulina pentru a controla valorile zaharului din sange (glicemiei).
Toujeo va scade valoarea glicemiei constant, pe o perioada lunga de timp. Se administreaza o singura data pe zi. Puteti modifica ora la care se administreaza injectia, daca este necesar, deoarece acest medicament scade glicemia pe o perioada lunga de timp.
1. DENUMIREA COMERCIALA A MEDICAMENTULUI
-
Toujeo 300 unitati/ml SoloStar solutie injectabila in stilou injector (pen) preumplut
-
Toujeo 300 unitati/ml DoubleStar solutie injectabila in stilou injector (pen) preumplut
2. COMPOZITIA CALITATIVA SI CANTITATIVA
Fiecare ml contine insulina glargin* 300 unitati (echivalent cu 10,91 mg).
Stiloul injector (pen-ul) SoloStar
Fiecare stilou injector (pen) contine solutie injectabila 1,5 ml, echivalent cu 450 unitati.
Stiloul injector (pen-ul) DoubleStar
Fiecare stilou injector (pen) contine solutie injectabila 3 ml, echivalent cu 900 unitati.
* Insulina glargin este produsa prin tehnologia ADN recombinant din Escherichia coli.
Pentru lista tuturor excipientilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICA
Solutie injectabila (injectie)
Solutie limpede, incolora
4. DATE CLINICE
4.1 Indicatii terapeutice
Tratamentul diabetului zaharat la adulti, adolescenti si copii incepand cu varsta de 6 ani.
4.2 Doze si mod de administrare
Doze
Toujeo este o insulina bazala, care se administreaza o data pe zi, oricand in timpul zilei, de preferat la aceeasi ora in fiecare zi.
Schema de administrare a dozei (doza si momentul administrarii) trebuie ajustata in functie de raspunsul individual.
La pacientii cu diabet zaharat de tip 1, Toujeo trebuie asociat cu o insulina cu actiune de scurta durata/rapida, pentru a asigura necesarul prandial de insulina.
La pacientii cu diabet zaharat de tip 2, Toujeo poate fi administrat si in asociere cu alte medicamente antidiabetice.
Potenta acestui medicament este exprimata in unitati. Aceste unitati sunt valabile exclusiv pentru Toujeo si nu sunt identice cu UI sau unitatile utilizate pentru a exprima potenta altor analogi de insulina (vezi pct. 5.1).
Flexibilitate in privinta momentului administrarii
Cand este necesar, pacientii isi pot administra Toujeo cu cel mult 3 ore inainte de sau la maximum 3 ore dupa momentul obisnuit de administrare (vezi pct. 5.1).
Pacientilor care omit sa isi administreze o doza trebuie sa li se recomande sa isi verifice glicemia si, ulterior, sa reia schema obisnuita de administrare, cu o administrare pe zi. Pacientii trebuie informati sa nu isi administreze injectabil o doza dubla pentru a compensa doza omisa.
Initiere
Pacienti cu diabet zaharat de tip 1
Toujeo trebuie utilizat o data pe zi, in asociere cu insulina administrata prandial si necesita ajustari individuale ale dozei.
Pacienti cu diabet zaharat de tip 2
Doza initiala recomandata pe zi este de 0,2 unitati/kg, urmata de ajustari individuale ale dozei. Schimbarea tratamentului de la insulina glargin 100 unitati/ml la Toujeo sau de la Toujeo la insulina glargin 100 unitati/ml
Insulina glargin 100 unitati/ml si Toujeo nu sunt bioechivalente si nu sunt interschimbabile direct.
In cazul schimbarii tratamentului de la insulina glargin 100 unitati/ml la Toujeo, aceasta se poate efectua unitate la unitate, dar poate fi necesara o doza mai mare de Toujeo (cu aproximativ 10-18%) pentru a atinge valorile glicemiei din intervalul tinta.
- In cazul schimbarii tratamentului de la Toujeo la insulina glargin 100 unitati/ml, doza trebuie scazuta (cu aproximativ 20%), pentru a reduce riscul de hipoglicemie. In timpul schimbarii tratamentului si, ulterior, pe parcursul saptamanilor initiale, se recomanda monitorizare metabolica stricta.
Schimbarea tratamentului de la alte insuline bazale la Toujeo
In cazul schimbarii tratamentului de la o schema de tratament care contine o insulina cu actiune de durata intermediara sau de lunga durata la o schema de tratament cu Toujeo, poate fi necesara o modificare a dozei de insulina bazala, precum si ajustarea tratamentului antidiabetic asociat (doza si momentul administrarii pentru insulinele regular asociate sau pentru analogii de insulina cu actiune rapida asociati sau doza medicamentelor antidiabetice non-insulinice).
Schimbarea tratamentului de la insuline bazale, cu administrare o data pe zi, la Toujeo administrat o data pe zi poate fi efectuata unitate la unitate, pe baza dozei anterioare de insulina bazala.
In cazul schimbarii tratamentului de la insuline bazale cu administrare de doua ori pe zi, la Toujeo administrat o data pe zi, doza initiala recomandata pentru Toujeo este de 80% din doza zilnica totala de insulina bazala a carei administare se intrerupe.
Pacientii tratati cu doze mari de insulina din cauza prezentei anticorpilor anti-insulina umana pot avea un raspuns imbunatatit la insulina in cazul administrarii Toujeo.
In timpul schimbarii tratamentului si, ulterior, pe parcursul saptamanilor initiale, se recomanda monitorizare metabolica stricta.
Odata cu ameliorarea controlului metabolic si cu cresterea consecutiva a sensibilitatii la insulina, poate deveni necesara o ajustare suplimentara a schemei de administrare a dozelor. De asemenea, ajustarea dozei poate fi necesara, de exemplu, in cazul in care se modifica greutatea corporala sau stilul de viata al pacientului, daca intervine o modificare a momentului de administrare a dozei de insulina sau daca
apar alte situatii care cresc predispozitia la hipoglicemie sau hiperglicemie (vezi pct. 4.4).
Schimbarea tratamentului de la Toujeo la alte insuline bazale
In timpul schimbarii tratamentului si, ulterior, pe parcursul saptamanilor initiale, se recomanda supraveghere medicala cu monitorizare metabolica stricta. Va rugam sa cititi informatiile de prescriere ale medicamentului cu care este schimbat tratamentul pacientului.
Grupe speciale de pacienti
Toujeo poate fi utilizat la varstnici, la pacienti cu insuficienta renala si la pacienti cu insuficienta hepatica si la adolescenti si copii incepand cu varsta de 6 ani.
Persoane varstnice (≥65 ani)
La varstnici, deteriorarea progresiva a functiei renale poate duce la o scadere constanta a necesarului de insulina (vezi pct. 4.8 si 5.1).
Insuficienta renala
La pacientii cu insuficienta renala, necesarul de insulina poate fi diminuat din cauza metabolizarii reduse a insulinei (vezi pct. 4.8).
Insuficienta hepatica
La pacientii cu insuficienta hepatica, necesarul de insulina poate fi diminuat din cauza capacitatii reduse de gluconeogeneza si metabolizarii reduse a insulinei.
Copii si adolescenti
Toujeo poate fi utilizat la adolescenti si copii incepand cu varsta de 6 ani, pe baza acelorasi principii ca in cazul pacientilor adulti (vezi pct. 5.1 si 5.2). Atunci cand se schimba tratamentul de la insulina bazala la Toujeo, scaderea dozelor de insulina bazala si a bolusurilor de insulina trebuie evaluata in mod individual, pentru a reduce la minimum riscul de hipoglicemie (vezi pct. 4.4).
Siguranta si eficacitatea Toujeo la copii cu varsta sub 6 ani nu au fost stabilite. Nu sunt disponibile date.
Mod de administrare
Toujeo se administreaza numai pe cale subcutanata. Toujeo se administreaza subcutanat, prin injectare in peretele abdominal, regiunea deltoidiana sau coapsa.
Locurile de administrare a injectiei din cadrul unei regiuni selectate pentru administrare trebuie alternate de la o injectie la alta pentru a reduce riscul de lipodistrofie si de amiloidoza cutanata (vezi pct. 4.4 si 4.8).
Toujeo nu trebuie administrat intravenos. Durata prelungita de actiune a Toujeo este dependenta de administrarea sa injectabila in tesutul subcutanat. Administrarea intravenoasa a dozei uzuale subcutanate poate determina hipoglicemie severa.
Toujeo nu trebuie utilizat in pompe de perfuzie pentru insulina.
Toujeo este disponibil in doua stilouri injectoare (pen-uri) preumplute. Fereastra dozei arata numarul de unitati de Toujeo care urmeaza sa fie injectate. Stilourile injectoare (pen-urile) preumplute Toujeo SoloStar si Toujeo DoubleStar au fost concepute in mod specific pentru Toujeo si nu este necesara nicio recalculare a dozei pentru niciunul dintre stilouri.
Inainte de a utiliza Toujeo SoloStar stilou injector (pen) preumplut sau Toujeo DoubleStar stilou injector (pen) preumplut, trebuie citite cu atentie instructiunile de utilizare incluse in prospect (vezi pct. 6.6).
Cu stiloul injector (pen-ul) preumplut Toujeo SoloStar, se poate administra o doza cuprinsa intre 1 si 80 unitati pe o singura administrare, fixata in trepte de cate 1 unitate.
Cu stiloul injector (pen-ul) preumplut Toujeo DoubleStar, se poate administra o doza cuprinsa intre 2 si 160 unitati pe o singura administrare, fixata in trepte de cate 2 unitati.
Atunci cand se trece de la Toujeo SoloStar la Toujeo DoubleStar, daca doza anterioara a pacientului a fost un numar impar (de exemplu 23 unitati), atunci doza trebuie crescuta sau scazuta cu 1 unitate (de exemplu la 24 unitati sau 22 unitati).
Stiloul injector (pen-ul) preumplut Toujeo DoubleStar este recomandat la pacientii care necesita cel putin 20 unitati pe zi (vezi pct. 6.6).
Toujeo nu trebuie extras cu seringa din cartusul stiloului injector (pen-ului) preumplut Toujeo SoloStar sau al stiloului injector (pen-ului) preumplut Toujeo DoubleStar, deoarece poate rezulta supradozaj sever (vezi pct. 4.4, 4.9 si 6.6).
Inainte de administrarea fiecarei injectii, trebuie atasat un ac nou, steril. Reutilizarea acelor creste riscul de infundare a acestora, ceea ce poate determina subdozaj sau supradozaj (vezi pct. 4.4 si 6.6).
Pentru a preveni posibila transmitere de boli, stilourile injectoare (pen-urile) de insulina nu trebuie niciodata utilizate de mai mult de o persoana, nici chiar in situatia in care este schimbat acul (vezi pct. 6.6).
4.3 Contraindicatii
Hipersensibilitate la substanta activa sau la oricare dintre excipientii enumerati la pct. 6.1.
4.4 Atentionari si precautii speciale pentru utilizare
Trasabilitate
Pentru a avea sub control trasabilitatea medicamentelor biologice, numele si numarul lotului medicamentului administrat trebuie inregistrate cu atentie.
Toujeo nu este insulina de electie pentru tratamentul cetoacidozei diabetice. In astfel de cazuri, se recomanda insulina regular, administrata intravenos.
In caz de control insuficient al glicemiei sau de tendinta la episoade hiper- sau hipoglicemice, inainte de a lua in considerare ajustarea dozei, trebuie verificate aderenta pacientului la schema de tratament prescris, locurile de administrare a injectiei, corectitudinea tehnicii de administrare a injectiei si toti ceilalti factori relevanti.
Pacientii trebuie instruiti sa alterneze continuu locurile de injectare, pentru a reduce riscul de aparitie a lipodistrofiei si amiloidozei cutanate. Exista un posibil risc de absorbtie intarziata a insulinei sau de reglare insuficienta a glicemiei in urma injectarii insulinei in locuri unde au aparut aceste reactii. S-a raportat ca schimbarea brusca a locului de injectare cu o zona neafectata duce la hipoglicemie. Se
recomanda monitorizarea glicemiei dupa schimbarea locului de injectare si se poate avea in vedere ajustarea dozei de medicament antidiabetic.
Hipoglicemia
Momentul aparitiei hipoglicemiei depinde de profilul de actiune a insulinelor utilizate si, de aceea, se poate modifica atunci cand se schimba schema de tratament.
Se recomanda prudenta deosebita si sporirea supravegherii glicemiei la pacientii in cazul carora episoadele hipoglicemice pot avea o relevanta clinica particulara, cum sunt pacientii cu stenoza semnificativa a arterelor coronare sau a vaselor sanguine cerebrale (risc de complicatii cardiace sau cerebrale ale hipoglicemiei), precum si la pacientii cu retinopatie proliferativa, mai ales daca nu au
fost tratati prin fotocoagulare (risc de amauroza tranzitorie consecutiva hipoglicemiei).
Pacientii trebuie atentionati cu privire la circumstantele in care simptomele de avertizare a hipoglicemiei sunt diminuate. Simptomele de avertizare a hipoglicemiei pot fi modificate, pot fi mai putin evidente sau absente la anumite grupe de risc. Acestea includ pacientii:
-
la care controlul glicemiei este semnificativ ameliorat,
-
la care hipoglicemia se dezvolta treptat,
-
varstnici,
-
la care s-a trecut de la insulina animala la insulina umana,
-
cu neuropatie vegetativa,
-
cu antecedente indelungate de diabet zaharat,
-
cu afectiuni psihice,
-
aflati in tratament concomitent cu anumite alte medicamente (vezi pct. 4.5).
In astfel de situatii, poate aparea hipoglicemie severa (cu posibila pierdere a constientei), inainte ca pacientul sa isi dea seama ca se instaleaza hipoglicemia.
Efectul prelungit al insulinei glargin poate intarzia remiterea hipoglicemiei.
Daca se observa valori normale sau scazute ale hemoglobinei glicozilate, trebuie luata in considerare posibilitatea aparitiei episoadelor hipoglicemice recurente (mai ales nocturne), nerecunoscute ca atare.
Aderenta pacientului la schema de administrare a dozelor si la dieta, administrarea corecta a insulinei si cunoasterea simptomelor hipoglicemiei sunt esentiale pentru reducerea riscului de hipoglicemie.
Factorii care cresc susceptibilitatea la hipoglicemie necesita o monitorizare deosebit de atenta si, eventual, ajustarea dozei. Acesti factori includ:
-
schimbarea regiunii de administrare a injectiei,
-
ameliorarea sensibilitatii la insulina (de exemplu prin indepartarea factorilor de stres),
-
activitatea fizica neobisnuita, intensa sau prelungita,
-
afectiunile intercurente (de exemplu varsaturi, diaree),
-
alimentatia inadecvata,
-
omiterea unor mese,
-
consumul de alcool etilic,
-
anumite afectiuni endocrine decompensate (de exemplu in hipotiroidie si insuficienta hipofizara
-
anterioara sau corticosuprarenala),
-
tratamentul concomitent cu anumite alte medicamente (vezi pct. 4.5).
Schimbarea tratamentului de la insulina glargin 100 unitati/ml la Toujeo sau de la Toujeo la insulina glargin 100 unitati/ml
Deoarece insulina glargin 100 unitati/ml si Toujeo nu sunt bioechivalente si nu sunt interschimbabile, schimbarea tratamentului poate necesita modificari ale dozei si trebuie efectuata numai sub supraveghere medicala stricta (vezi pct. 4.2).
Schimbarea tratamentului de la alte insuline la Toujeo sau de la Toujeo la alte insuline
Schimbarea tratamentului unui pacient de la un alt tip sau de la o alta marca de insulina la Toujeo sau de la Toujeo la un alt tip sau la o alta marca de insulina trebuie efectuata sub supraveghere medicala stricta. Modificari in ceea ce priveste concentratia, marca (fabricantul), tipul (regular, NPH, lenta, cu actiune de lunga durata, etc.), originea (animala, umana, analog de insulina umana) si/sau metoda de
fabricatie pot necesita modificari ale dozei (vezi pct. 4.2).
Afectiuni intercurente
Afectiunile intercurente necesita intensificarea supravegherii metabolice. In numeroase cazuri, sunt indicate determinari ale corpilor cetonici in urina si adesea este necesara ajustarea dozei de insulina.
Necesarul de insulina este in mod frecvent crescut. Pacientii cu diabet zaharat de tip 1 trebuie sa continue sa consume regulat cel putin o cantitate mica de glucide, chiar daca nu pot sa manance decat putin sau deloc sau varsa, etc. si nu trebuie niciodata sa renunte complet la insulina.
Anticorpi anti-insulina
Administrarea insulinei poate determina formarea de anticorpi anti-insulina. In cazuri rare, prezenta acestor anticorpi anti-insulina poate face necesara ajustarea dozei de insulina pentru a corecta tendinta la hiper- sau hipoglicemie.
Asocierea Toujeo cu pioglitazona
Au fost raportate cazuri de insuficienta cardiaca in cazul utilizarii pioglitazonei in asociere cu insulina, mai ales la pacientii cu factori de risc pentru dezvoltarea insuficientei cardiace. Acest lucru trebuie avut in vedere daca se ia in considerare administrarea Toujeo in asociere cu pioglitazona. Daca este utilizata asocierea, pacientii trebuie supravegheati pentru identificarea de semne si simptome ale insuficientei cardiace, crestere in greutate si edeme. Administrarea pioglitazonei trebuie intrerupta la aparitia oricarei deteriorari a simptomatologiei cardiace.
Prevenirea erorilor de medicatie
Au fost raportate erori de medicatie, in care alte tipuri de insuline, in special insuline cu actiune rapida, au fost administrate in mod accidental in locul insulinelor cu actiune de lunga durata. Inainte de administrarea fiecarei injectii, trebuie verificata intotdeauna eticheta insulinei, pentru a evita erorile de medicatie intre Toujeo si alte insuline (vezi pct. 6.6).
Pentru a evita erorile de dozare si posibil supradozajul, pacientii trebuie instruiti sa nu utilizeze niciodata o seringa pentru a extrage Toujeo (insulina glargin 300 unitati/ml) din stiloul injector (pen-ul) preumplut Toujeo SoloStar sau din stiloul injector (pen-ul) preumplut Toujeo DoubleStar (vezi pct. 4.9 si 6.6).
Inainte de administrarea fiecarei injectii, trebuie atasat un ac nou, steril. De asemenea, pacientii trebuie instruiti sa nu reutilizeze acele. Reutilizarea acelor creste riscul de infundare a acestora, ceea ce poate determina subdozarea sau supradozarea. In eventualitatea infundarii acului, pacientul trebuie sa urmeze instructiunile descrise la Pasul 3 din Instructiunile de utilizare care insotesc prospectul (vezi pct. 6.6).
Pacientii trebuie sa verifice vizual numarul de unitati selectate in fereastra dozei de pe stiloul injector (pen). Pacientii nevazatori sau cu vedere deficitara trebuie instruiti sa solicite ajutor/asistenta altei persoane, cu vederea buna si instruita pentru utilizarea dispozitivului de administrare a insulinei. Vezi si pct. 4.2, la „Mod de administrare”.
Excipienti
Acest medicament contine sodiu mai putin de 1 mmol (23 mg) per doza, adica practic „nu contine sodiu”.
4.5 Interactiuni cu alte medicamente si alte forme de interactiune
O serie de substante afecteaza metabolizarea glucozei si pot impune ajustarea dozei de insulina glargin. Substantele care pot intensifica efectul de scadere a glicemiei si creste susceptibilitatea la hipoglicemie includ medicamentele antidiabetice, inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA), disopiramida, fibratii, fluoxetina, inhibitorii monoaminooxidazei (IMAO), pentoxifilina, propoxifenul, salicilatii si sulfonamidele antibacteriene.
Substantele care pot reduce efectul de scadere a glicemiei includ glucocorticoizii, danazolul, diazoxidul, diureticele, glucagonul, izoniazida, estrogenii si progestativele, derivatii de fenotiazina, somatropina, medicamentele simpatomimetice (de exemplu epinefrina [adrenalina], salbutamolul, terbutalina), hormonii tiroidieni, medicamentele antipsihotice atipice (de exemplu clozapina si olanzapina) si inhibitorii de proteaza.
Blocantele beta-adrenergice, clonidina, sarurile de litiu sau alcoolul etilic pot fie sa potenteze, fie sa diminueze efectul insulinei de scadere a glicemiei. Este posibil ca pentamidina sa determine hipoglicemie, care uneori poate fi urmata de hiperglicemie.
In plus, sub influenta medicamentelor simpatolitice, cum sunt blocantele beta-adrenergice, clonidina, guanetidina si rezerpina, semnele reactiei adrenergice compensatorii pot fi reduse sau absente.
4.6 Fertilitatea, sarcina si alaptarea
Sarcina
Nu exista experienta clinica privind utilizarea Toujeo la femeile gravide. Pentru insulina glargin nu sunt disponibile date clinice din studii controlate privind utilizarea sa la femeile gravide. Conform unui numar mare de date privind femeile gravide (peste 1000 de rezultate
ale sarcinii pentru un medicament care contine insulina glargin 100 unitati/ml) nu s-au evidentiat reactii adverse asupra sarcinii specifice insulinei glargin si nici efecte malformative sau efecte toxice feto/neo-natale ale insulinei glargin.
Datele obtinute la animale nu au evidentiat efecte toxice asupra functiei de reproducere.
Utilizarea Toujeo poate fi luata in considerare in timpul sarcinii, daca este necesar din punct de vedere clinic.
Este esential pentru pacientele cu diabet zaharat pre-existent sau gestational sa mentina un control metabolic bun in timpul sarcinii, pentru a preveni efectele adverse asociate hiperglicemiei. Este posibil ca necesarul de insulina sa scada in primul trimestru si, in general, necesarul creste in trimestrele doi si trei. Imediat dupa nastere, necesarul de insulina scade rapid (risc crescut de hipoglicemie). Este
esentiala monitorizarea atenta a controlului glicemic.
Alaptarea
Nu se cunoaste daca insulina glargin se excreta in laptele uman. Nu se anticipeaza aparitia de efecte metabolice ale insulinei glargin ingerate asupra nou-nascutilor/sugarilor alaptati, deoarece insulina glargin sub forma de peptid este descompusa in aminoacizi la nivelul tractului gastro-intestinal uman.
Este posibil ca femeile care alapteaza sa necesite ajustarea dozei de insulina si a dietei.
Fertilitatea
Studiile la animale nu au evidentiat efecte daunatoare directe privind fertilitatea.
4.7 Efecte asupra capacitatii de a conduce vehicule si de a folosi utilaje
Capacitatea de concentrare si de reactie a pacientului poate fi afectata din cauza hipoglicemiei, hiperglicemiei sau, de exemplu, din cauza tulburarilor vizuale. Aceasta poate constitui un risc in situatiile in care aceste capacitati au o importanta deosebita (de exemplu conducerea unui vehicul sau folosirea utilajelor).
Pacientii trebuie atentionati sa isi ia toate masurile de precautie pentru a evita hipoglicemia in timp ce conduc vehicule. Acest aspect este important indeosebi pentru pacientii la care simptomele de avertizare a hipoglicemiei sunt reduse sau absente sau care au episoade frecvente de hipoglicemie. Trebuie evaluat daca in aceste situatii sunt recomandabile conducerea de vehicule sau folosirea de utilaje.
4.8 Reactii adverse
Rezumatul profilului de siguranta
Urmatoarele reactii adverse au fost observate pe parcursul studiilor clinice efectuate cu Toujeo (vezi pct. 5.1) si in cadrul experientei clinice cu insulina glargin 100 unitati/ml. Hipoglicemia, in general cea mai frecventa reactie adversa la tratamentul cu insulina, poate sa apara
daca doza de insulina este prea mare in raport cu necesarul de insulina.
Lista tabelara a reactiilor adverse
Urmatoarele reactii adverse asociate, provenite din studiile clinice, sunt enumerate mai jos pe aparate, sisteme si organe, in ordinea descrescatoare a incidentei (foarte frecvente: ≥1/10; frecvente: ≥1/100 si <1/10; mai putin frecvente: ≥1/1000 si <1/100; rare: ≥1/10000 si <1/1000; foarte rare: <1/10000; cu frecventa necunoscuta: care nu poate fi estimata din datele disponibile).
In cadrul fiecarei grupe de frecventa, reactiile adverse sunt prezentate in ordinea descrescatoare a gravitatii.
Tulburari ale sistemului imunitar
-
Reactii alergice
Tulburari metabolice si de nutritie
-
Hipoglicemie
Tulburari ale sistemului nervos
-
Disgeuzie
Tulburari oculare
-
Tulburari vizuale
-
Retinopatie
-
Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat
-
Lipohipertrofie
-
Lipoatrofie
-
Amiloidoza cutanata
Tulburari musculoscheletice si ale tesutului conjunctiv
-
Mialgii
Tulburari generale si la nivelul locului de administrare
-
Reactii la locul de administrare a injectiei
-
Edem
Descrierea reactiilor adverse selectate
Tulburari metabolice si de nutritie
Episoadele severe de hipoglicemie, mai ales daca sunt recurente, pot determina leziuni neurologice.
Este posibil ca episoadele hipoglicemice prelungite sau severe sa aiba potential letal.
In cazul unui mare numar de pacienti, semnele si simptomele neuroglicopeniei sunt precedate de semne ale reactiei adrenergice compensatorii. In general, cu cat scaderea glicemiei este mai mare si mai rapida, cu atat reactia compensatorie si simptomele ei sunt mai intense.
Tulburari ale sistemului imunitar
Reactiile alergice de tip imediat la insulina sunt rare. Este posibil ca astfel de reactii la insulina (inclusiv insulina glargin) sau la excipienti sa fie asociate, de exemplu, cu reactii cutanate generalizate, angioedem, bronhospasm, hipotensiune arteriala si soc si sa aiba potential letal. In studiile clinice efectuate cu Toujeo la pacienti adulti, incidenta reactiilor alergice la pacientii tratati cu Toujeo (5,3%) a fost similara cu incidenta la pacientii tratati cu insulina glargin 100 unitati/ml (4,5%).
Tulburari oculare
Modificarea marcata a controlului glicemic poate determina tulburari vizuale temporare, din cauza alterarii temporare a turgescentei si a indicelui de refractie a cristalinului. Ameliorarea de durata a controlului glicemic scade riscul progresiei retinopatiei diabetice. Cu toate acestea, intensificarea tratamentului cu insulina insotita de ameliorarea brusca a controlului glicemic poate fi asociata cu agravarea temporara a retinopatiei diabetice. La pacientii cu retinopatie proliferativa, indeosebi daca nu este tratata prin fotocoagulare, episoadele hipoglicemice severe pot determina amauroza tranzitorie.
Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat
La locul injectarii pot sa apara lipodistrofie si amiloidoza cutanata, care pot intarzia absorbtia insulinei. Alternarea continua a locurilor de injectare din cadrul unei anumite regiuni de injectare poate contribui la reducerea sau prevenirea acestor reactii (vezi pct. 4.4).
Tulburari generale si la nivelul locului de administrare
Reactiile la locul de administrare a injectiei includ eritem, durere, prurit, urticarie, edem sau inflamatie. Majoritatea reactiilor minore la insuline aparute la nivelul locului de administrare a injectiei se remit, de obicei, in decurs de cateva zile pana la cateva saptamani. In studiile clinice
efectuate cu Toujeo la pacienti adulti, incidenta reactiilor la nivelul locului de administrare a injectiei la pacientii tratati cu Toujeo (2,5%) a fost similara cu incidenta la pacientii tratati cu insulina glargin 100 unitati/ml (2,8%).
Rar, insulina poate determina edeme, in special atunci cand controlul metabolic inadecvat anterior este ameliorat prin tratament intensificat cu insulina.
Copii si adolescenti
Siguranta si eficacitatea Toujeo au fost demonstrate intr-un studiu efectuat la copii si adolescenti cu varsta cuprinsa intre 6 ani si sub 18 ani. Frecventa, tipul si severitatea reactiilor adverse la copii si adolescenti nu indica diferente fata de experienta in cadrul populatiei generale cu diabet zaharat (vezi pct. 5.1). La copiii cu varsta sub 6 ani, nu sunt disponibile date privind siguranta provenite din studii clinice.
Alte grupe speciale de pacienti
Pe baza rezultatelor din studiile clinice, profilul de siguranta a Toujeo la pacientii varstnici si la pacientii cu insuficienta renala a fost similar cu profilul de siguranta observat in cadrul populatiei generale (vezi pct. 5.1).
Raportarea reactiilor adverse suspectate
Raportarea reactiilor adverse suspectate dupa autorizarea medicamentului este importanta. Acest lucru permite monitorizarea continua a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesionistii din domeniul sanatatii sunt rugati sa raporteze orice reactie adversa suspectata prin intermediul sistemului national de raportare, astfel cum este mentionat in Anexa V.
4.9 Supradozaj
Simptomatologie
Supradozajul insulinei poate determina hipoglicemie severa, uneori de lunga durata si care are potential letal.
Abordare terapeutica
Episoadele usoare de hipoglicemie pot fi tratate, de obicei, prin administrarea orala de glucide. Pot fi necesare ajustari ale dozei medicamentului, regimului alimentar sau activitatii fizice.
Episoadele mai severe, cu coma, convulsii sau tulburari neurologice pot fi tratate prin administrare de glucagon intramuscular/subcutanat sau de solutie concentrata de glucoza intravenos. Pot fi necesare aportul sustinut de glucide si mentinerea sub observatie a pacientului, deoarece hipoglicemia poate sa reapara dupa o ameliorare clinica aparenta.