Alimentatia potrivita cand alaptezi

Alimentatia potrivita cand alaptezi Alimentatia potrivita cand alaptezi

Ultima actualizare: 22 iunie 2021

Alimentația în alăptare este la fel de importantă ca alimentația din timpul sarcinii pentru că, de asemenea, ceea ce mănâncă mama ajunge la bebeluș și contribuie la creșterea și dezvoltarea sa sănătoasă. În perioada alăptării corpul consumă substanțele nutritive întâi pentru a produce laptele matern și apoi pentru întreținerea organismului mamei. În primele luni de alăptare organismul femeii produce aproximativ 750 ml lapte pe zi, iar acest aspect se traduce printr-un consum caloric mai mare. Din aceste considerente este nevoie ca meniul unei femei care alăptează să fie mai bogat cu aproximativ 500 de calorii față de perioada de dinainte de sarcină, cu alte cuvinte un meniu zilnic în perioada de alăptare trebuie să ajungă la aproximativ 2200 kilo calorii

Reguli de alimentație în alăptare

- În primul rând este absolut interzis ca proaspăta mămică să se supună unei diete stricte în perioada de alăptare. Chiar dacă a acumulat kilograme în plus în timpul sarcinii, acestea se vor pierde cu timpul sau vor trebui să devină o preocupare după primul an de alăptat și nu mai devreme. O dietă strictă în această perioadă va afecta lactația și cantitatea de lapte matern ar putea să scadă.

- În al doilea rând, în perioada de alăptare este important ca mama să aibă minim trei mese pe zi și, la nevoie, două gustări. Pentru că fiecare organism poate reacționa diferit și poate avea alte nevoi, se poate opta și pentru mai mult de trei mese pe zi, însă porțiile să fie mici și echilibrate.

- O altă regulă de alimentație la alăptare este hidratarea. Dacă în mod normal o femeie ar trebui să consume 2 litri de apă pe zi, în perioada alăptării această cantitate trebuie să crească pentru că apa contribuie la producerea laptelui matern. Astfel, suplimentarea meniului la alăptare cu aproximativ 8 pahare cu apă este recomandată. Hidratarea nu va fi o povară pentru proaspetele mămici pentru că alăptarea provoacă sete, dar pentru a se asigura că-și mențin nivelul optim de lichide, este ideal dacă după fiecare episod de alăptare să consume câte un pahar sau două de apă. Pe de altă parte, sunt recomandate ceaiurile și compoturile neîndulcite, dar și supele și sucurile naturale, preparate acasă.

- Chiar dacă nu este o regulă de alimentație, în alăptare organismul poate fi mai slăbit și este necesară odihnă cât mai multă. Va fi mai greu pentru proaspăta mămică să se odihnească pe cât are nevoie, însă pentru a evita moleșeala dată de consumul de energie ca urmare a alăptatului, chiar și o oră de somn devine esențială.

Ce trebuie să mănânce o femeie care alăptează

- Proteine. Proteinele de origine animală sunt esențiale în creșterea și întărirea organismului bebelușului, în primul rând grație aportului de fier pe care-l aduc atât pentru mamă, cât și pentru copil, și în al doilea rând pentru că au un rol decisiv în formarea hormonilor, enzimelor și anticorpilor necesari pentru formarea sistemului imunitar al bebelușului. Punctăm că bebelușii alăptați la sân au un risc mult mai scăzut de a dezvolta anemii feriprive datorită lactotransferinei din laptele matern care asigură asimilarea optimă a fierului pentru bebeluș. Alimentația potrivită în alăptare trebuie să conțină în proporție de 15-20% proteine de origine animală, adică aproximativ 80-100 grame proteine/zi. Acestea se găsesc în carne, pește, lactate, ouă, acestea din urmă fiind și bogate în vitamina D, esențială pentru dezvoltarea sistemului osos al bebelușului.

- Lactate. Dincolo de proteine, lactatele conțin calciu, iar acest mineral este indispensabil în alimentația din perioada de alăptare. Pentru o femeie care alăptează, necesarul zilnic de calciu luat din alimentație trebuie să fie de 1000-1200 mg. Cele mai bune surse de calciu rămân lactatele, însă este de preferat a se evita cele degresate (0,1%grăsime) deoarece conțin foarte puțin calciu, dar și cele foarte grase, așa cum sunt lactatele de oaie sau bivoliță, al căror conținut de grăsime ridicat (peste 20-25%) este de natură calorică.

- Fructe oleaginoase și semințe. Fructele oleaginoase și semințele, consumate pe post de gustări, vor contribui mult la asigurarea necesarului de calciu din timpul alăptării. În această categorie întră alunele, nucile, fisticul, migdalele, caju, semințele de in, susan, mac, chia și chiar dovleac.

- Legume. O femeie care alăptează trebuie să mănânce în special legume cu frunze verzi, acestea fiind bogate atât în fier, cât și în calciu, dar și în alte vitamine și minerale esențiale în perioada alăptării. Sunt preferate salatele, andive, ștevia, loboda, spanacul, frunzele de pătrunjel, varza, fasolea verde. Pe de altă parte, morcovul și sfecla sunt ideale pentru a echilibra necesarul de vitamină A al bebelușului.

- Acizi grași esențiali. Acizii grași esențiali sunt necesari pentru buna dezvoltare neurologică a bebelușului și nu ar trebui să lipsească din meniul de alăptare. Grăsimile fac parte din alimentația potrivită în alăptare, însă punctăm că acestea trebuie să reprezinte cam 25-30% din totalul zilnic, adică aproximativ 50- 60 grame de grăsimi/zi. Cele mai bune surse de acizi grași esențiali sunt peștele gras, categorie din care se disting somonul, macroul, sardinele, heringul și tonul, și uleiurile naturale presate la rece, dar și avocado.

- Glucidele. Glucidele pot fi o capcană pentru proaspetele mămici pentru că în această categorie intră și produsele de patiserie și dulciurile, alimente care ar trebui introduse cu moderație în meniul de alăptat. Glucidele, însă, se pot găsi și în alimente mult mai sănătoase și mai puțin procesate și ar fi ideal ca femeile care alăptează să le introducă în meniu cu întâietate. Din această categorie fac parte mult râvniții cartofi, mazărea, fasolea boabe, lintea și năutul. Glucidele trebuie să reprezinte 50-55% din alimentația din perioada alăptării, adică aproximativ 200-250 grame de glucide/zi.

- Fibre. Fibrele se găsesc în fructe și legume, dar și în cerealele integrale și sunt esențiale în perioada de alăptare pentru că previn constipația mamei și susțin buna funcționare a sistemului digestiv. În plus, fructele și legumele crude conțin vitaminele necesare bebelușului pentru a crește și a-și întări sistemul imunitar, iar cerealele integrale aduc organismului necesarul de acid folic. Punctăm că o carență de acid folic sau vitamina B9, așa cum mai este cunoscut, conduce la încetinirea creșterii bebelușului. Alte surse de acid folic sunt bananele, sparanghelul, broccoli, portocalele, grapefruitul, papaya, zmeura, căpșunele, dar și spanacul.

Alimentația potrivită în alăptare combate colicile

Colicile reprezintă un disconfort al bebelușului, însă, din păcate pentru proaspetele mămici care sunt nevoite să se confrunte cu plânsul de neoprit al bebelușului, acestea nu pot fi combătute doar din alimentație. Totuși, conform studiilor și cercetărilor, s-a observat că există anumite alimente care provoacă disconfort abdominal în cazul celor mai mulți bebeluși, iar acestea sunt de evitat doar dacă reacțiile se observă în particular, în caz contrar nu am putea spune că sunt interzise în meniul de alăptare. Din categoria alimentelor de evitat în timpul alăptării fac parte citricele, guliile, țelina, ceapa, usturoiul, condimentele iuți și foarte aromate, varza, conopida, broccoli, prazul, mazărea, fasolea și laptele de vacă. Condimentele pot schimba gustul laptelui, iar dacă bebelușul nu este obișnuit încă din sarcină cu acestea, s-ar putea să evite alăptatul. De cealaltă parte se află alimentele bogate în fibre care pot provoca gaze, iar citricele pot cauza aciditate stomacală.

Produse interzise în alimentație la alăptare

Există o serie de alimente care sunt absolut interzise în meniul de alăptare pentru că pot cauza bebelușului. Mămicile care alăptează trebuie să evite conservele și mezelurile, fructele de mare, peștele afumat și icrele pentru că ar putea fi contaminate cu listeria, dar și peștele bogat în mercur așa cum este rechinul, spada și tonul roșu. De asemenea, sunt de evitat alimentele care conțin ouă crude pentru a preveni infecția cu salmonela, dar și lactatele nepasteurizate pentru că pot provoca listerioză. Se cere atenție deosebită la alimentele care conțin carne crudă pentru că ar putea fi o sursă de salmonella, trichinella, e-coli sau paraziți care provoacă toxoplasmoză, aceștia din urmă putând fi contactați și dacă legumele nu sunt spălate.

- Cafeaua este recomandată într-o cantitate foarte mică în timpul alăptării, maxim o ceașcă pe zi, pentru că poate conduce la scăderea lactației și poate agita bebelușul. Irascibilitatea bebelușului poate apărea și dacă mama consumă ciocolată sau cacao sau sucuri acidulate și pe bază de cofeină în timpul alăptării.

- Alcoolul trebuie exclus în perioada alăptării pentru că poate afecta bebelușul favorizându-i stări de somnolență, somn profund, slăbiciune și creșterea anormală în greutate, dar și posibilitatea de a refuza laptele mamei. Nu se întâmplă nimic dacă în meniul de alăptare își face loc un pahar de vin sau de bere, însă nu mai mult.

Alimentația în alăptare în cazul mamelor vegetariene

Mamele care au adoptat un stil de viață vegetarian sau vegan trebuie să asigure, suplimentar celor scrise mai sus, un aport de vitamina B12, calciu și zinc, acestea regăsindu-se din plin în alimentele de origine animală. Dacă zincul și calciul mai pot fi luate și din alimente de origine vegetală, vitamina B12 poate fi procurată doar din carne, lapte și ouă. Prin alăptarea la sân bebelușul va primi mare parte din necesarul de calciu și zinc, însă cea care va avea de suferit va fi întocmai mama pentru că îi va fi afectată sănătatea.