Analiza microbiom intestinal: ce este, ce scop are, pregatirea pacientului, rezultate

Analiza microbiom intestinal: ce este, ce scop are, pregatirea pacientului, rezultate
Farmacia Catena

Analiza-microbiomului-intestinal

Microbiomul intestinal este precum „o lume invizibila” in intestinul nostru. Acesta este format din trilioane de bacterii, virusuri si fungi. Desi nu vedem aceste microorganisme, ele au un rol absolut esential in mentinerea sanatatii. Analiza pentru microbiomul intestinal este una destul de moderna, aceasta investigatie ajutand la intelegerea echilibrului acestor micoorganisme si la identificarea unor probleme de sanatate deseori ascunse.


Ce este analiza pentru microbiomul intestinal?

„Analiza microbiomului intestinal este un test de laborator. Acest test se face dintr-o proba de scaun. Scopul este de a identifica atat ce microorganisme traiesc in intestin, cat si in ce proportii. De fapt, proportia este poate chiar mai importanta decat tipul microorganismelor. O astfel de analiza foloseste tehnologii moderne, cea mai importanta fiind secventierea genomului bacterian”, ne explica dr. Ioana Scripca, medic rezident microbiologie medicala.

Cu alte cuvinte, laboratorul „citeste” materialul genetic al speciilor din proba de scaun, specii provenite din flora intestinala, pentru a le identifica. Nu este o analiza clasica, asa cum este de exemplu coprocultura. Prin coprocultura se detecteaza doar anumite bacterii patogene.

In schimb, analiza microbiomului intestinal livreaza o imagine detaliata a componentei florei intestinale: scoate la iveala atat bacteriile „bune”, cat si pe cele „mai putin bun”. Rezultatul este un fel de harta a florei intestinale, o harta care arata diversitatea si echilibrul acesteia.

Ce rol are analiza pentru microbiomul intestinal?

„Analiza microbiomului intestinal are roluri complexe si, prin urmare, nu este un test de rutina. Este un instrument modern de evaluare a sanatatii digestive, si nu numai. In primul rand, testul evalueaza diversitatea microbiomului pacientului. Un microbiom sanatos este variat. Cu cat sunt mai multe tipuri de bacterii, cu atat echilibrul este mai bun”, ne explica dr. Ioana Scripca.

In al doilea rand, se analizeaza raportul dintre bacteriile benefice si cele potential daunatoare. De exemplu, exista bacterii benefice (Lactobacillus, Bifidobacterium) si bacterii oportuniste (Clostridium, anumite tulpini de Escherichia coli). In general, speciile benefice sunt mai numeroase decat cele oportuniste. Daca speciile oportuniste devin mai numeroase, pot provoca diferite afectiuni. Acest dezechilibru poarta denumirea de „disbioza intestinala”.

Disbioza intestinala influenteaza atat digestia, cat si imunitatea si chiar starea psihica. Exista o gama variata de studii de specialitate care sustin ca disbioza poate sta chiar la baza obezitatii.  Analiza pentru microbiomul intestinal mai poate evidentia:

  • prezenta bacteriilor care sustin inflamatia;
  • productia de acizi grasi cu lant scurt (importanti pentru sanatatea colonului);
  • capacitatea microbiomului de a digera fibrele;
  • posibile dezechilibre legate de dieta.

De asemenea, prin aceasta analiza se mai evidentiaza si markeri indirecti:

  • pH-ul intestinal;
  • metabolitii produsi de bacterii;
  • prezenta unor toxine bacteriene.

„Aceasta analiza ne sugereaza daca microflora intestinala este integra sau nu si daca intestinul functioneaza corespunzator. Nu are valoare diagnostica ca atare, dar ne pune la dispozitie informatii foarte valoroase care ulterior sunt interpretate in contextul clinic al fiecarui pacient in parte”, ne explica dr. Ioana scripca.

Cand se recomanda analiza pentru microbiomul intestinal?

Aceasta analiza nu este de rutina si nici nu se face periodic, cum se recomanda in cazul hemoleucogramei sau profilului lipidic. Este recomandata in anumite situatii, mai ales cand exista simptome persistente care nu au la baza o cauza evidenta.

Se poate recomanda in urmatoarele cazuri:

  • balonare frecventa;
  • sindrom de intestin iritabil;
  • diaree cronica sau constipatie;
  • dureri abdominale recurente;
  • intolerante alimentare suspectate;
  • alergii alimentare;
  • oboseala cronica fara cauza clara;
  • infectii digestive repetate;
  • dupa tratamente lungi cu antibiotice;
  • afectiuni inflamatorii intestinale (ca evaluare suplimentara);
  • probleme de imunitate;
  • afectiuni metabolice (obezitate, diabet);
  • tulburari de dispozitie precum depresia (exista legaturi cu axa intestin-creier);
  • evaluarea eficientei unui regim alimentar sau tratament probiotic.

De asemenea, este folosita in medicina preventiva. Unele persoane aleg sa isi verifice microbiomul chiar si fara a avea simptome ce ar putea indica disbioza intestinala.

Pregatirea pacientului pentru analiza microbiomului intestinal

Pregatirea este foarte importanta pentru a asigura acuratetea testului. Rezultatele pot fi influentate de dieta, medicamente si stilul de viata. In general, recoltarea este simpla. Se face acasa, cu un kit special. Totusi, inainte de recoltare, trebuie respectate cateva reguli.

Recomandari generale:

  • nu se va preleva proba daca apar sangerari din cauza hemoroizilor sau menstruatiei;
  • se vor evita antibioticele cu cel putin 4 saptamani inainte de recoltare;
  • se vor evita probioticele, antiparazitarele si antifungicele cu 2–3 saptamani inainte de recoltare;
  • se vor evita aspirina, antiinflamatoarele nesteroidiene, clismele, bismutul, carbunele activat, suplimentele naturiste, antiacidele, laxativele, uleiul de ricin, argila bentonita cu cel putin 2 zile inainte de recoltare;
  • se vor astepta cel putin 4 saptamani de la ultima colonoscopie sau clisma efectuata.

In ceea ce priveste alimentatia, se recomanda urmatoarele:

  • mentineti o dieta obisnuita cu cateva zile inainte;
  • evitati schimbarile bruste de dieta;
  • nu incepeti diete restrictive chiar inainte de test;
  • evitati excesul de alcool;
  • consumati fibre in mod normal, fara exagerari.

Alte recomandari implica:

  • evitati recoltarea in timpul episoadelor acute de boala digestiva, hemoragiilor (din cauza hemoroizilor sau altor boli gastrointestinale), perioadei menstruale;
  • amanati testul daca aveti infectii recente;
  • respectati instructiunile kitului de recoltare;
  • pastrati proba conform indicatiilor (de obicei la rece).

De obicei, aceasta analiza este recomandata de catre medic. Acesta va va oferi toate informatiile necesare pentru a efectua analiza cat mai corect, pentru a asigura acuratetea rezultatelor.

Analiza-microbiom-intestinal

Ce rezultate poate avea analiza pentru microbiomul intestinal?

Rezultatele sunt, de obicei, detaliate. Pot parea complicate la prima vedere. De aceea, interpretarea trebuie facuta de catre medicul gastroenterolog. Raportul include mai multe sectiuni:

  • diversitatea microbiomului;
  • bacterii dominante;
  • bacterii benefice versus bacterii oportuniste;
  • markeri de inflamatie;
  • metaboliti bacterieni si altele.

„Ne putem ghida dupa cateva principii, anume faptul ca un microbiom sanatos are diversitate mare in care predomina bacteriile benefice, are un nivel scazut de bacterii patogene, iar productia de acizi grasi cu lant scurt este adecvata”, ne explica dr. Ioana Scripca.

Pe de alta parte, un microbiom dezechilibrat poate avea rezultate care indica:

  • diversitate scazuta;
  • exces de bacterii daunatoare;
  • deficit de bacterii benefice;
  • semne de inflamatie (biomarkeri inflamatori, toxine bacteriene).

„Markerii inflamatori sunt reprezentati de cresterea lipopolizaharidelor, LPS-ul, si de cresterea calprotectinei fecale. O crestere a populatiei bacteriene din filumul Proteobacteria, iar aici este vorba de specii precum Escherichia coli, Klebsiella, este un marker cheie al inflamatiei asociate sau disbiozei”, ne explica dr. Ioana Scripca.

Exemplu de interpretare

Parametru

Valori scazute (posibile cauze)

Valori crescute (posibile cauze)

Lactobacillus

Dieta saraca in fibre, tratament antibiotic

Suplimente probiotice, dieta bogata in alimente fermentate

Bifidobacterium

Stres, dieta dezechilibrata

Dieta bogata in fibre, alimente fermentate

Clostridium

Rar relevant

Dieta bogata in proteine, disbioza

Escherichia coli

Dezechilibru general

Infectii sau inflamatie

Diversitatea microbiomului

Dieta restrictiva, antibiotice

Stil general de viata sanatos

pH-ul intestinal

Fermentatie scazuta

Fermentatie excesiva

Acizii grasi cu lant scurt

Dieta saraca in fibre

Dieta bogata in fibre

 

Alte interpretari posibile includ:

  • nivel crescut de bacterii inflamatorii: posibil risc de inflamatie intestinala;
  • nivel scazut de bacterii producatoare de butirat: afectare a mucoasei colonului;
  • dezechilibre majore: disbioza.

„Este important de stiut ca astfel de rezultate nu inseamna, in mod automat, o afectiune. Aceste rezultate este necesar a fi corelate cu contextul clinic al pacientului, simptomele si istoricul sau. Rezultatele analizei pentru microbiomul intestinal poate ghida interventii terapeutice ulterioare, daca este cazul, inclusiv schimbari in ceea ce priveste dieta, administrarea de probiotice – si tipul de probiotice necesare in special –, ajustari ale stilului de viata”, ne spune dr. Ioana Scripca.

 

Bibliografie:

  1. Allaband C, McDonald D, Vázquez-Baeza Y, Minich JJ, Tripathi A, Brenner DA, Loomba R, Smarr L, Sandborn WJ, Schnabl B, Dorrestein P, Zarrinpar A, Knight R. Microbiome 101: Studying, Analyzing, and Interpreting Gut Microbiome Data for Clinicians. Clin Gastroenterol Hepatol. 2019 Jan;17(2):218-230. doi: 10.1016/j.cgh.2018.09.017. Epub 2018 Sep 18. PMID: 30240894; PMCID: PMC6391518. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6391518/
  2. Barko PC, McMichael MA, Swanson KS, Williams DA. The Gastrointestinal Microbiome: A Review. J Vet Intern Med. 2018 Jan;32(1):9-25. doi: 10.1111/jvim.14875. Epub 2017 Nov 24. PMID: 29171095; PMCID: PMC5787212. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5787212/
  3. Breton J, Galmiche M, Déchelotte P. Dysbiotic Gut Bacteria in Obesity: An Overview of the Metabolic Mechanisms and Therapeutic Perspectives of Next-Generation Probiotics. Microorganisms. 2022 Feb 16;10(2):452. doi: 10.3390/microorganisms10020452. PMID: 35208906; PMCID: PMC8877435. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8877435/
  4. Hrncir T. Gut Microbiota Dysbiosis: Triggers, Consequences, Diagnostic and Therapeutic Options. Microorganisms. 2022 Mar 7;10(3):578. doi: 10.3390/microorganisms10030578. PMID: 35336153; PMCID: PMC8954387. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8954387/
  5. National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine; Division on Earth and Life Studies; Board on Life Sciences; Board on Environmental Studies and Toxicology; Committee on Advancing Understanding of the Implications of Environmental-Chemical Interactions with the Human Microbiome. Environmental Chemicals, the Human Microbiome, and Health Risk: A Research Strategy. Washington (DC): National Academies Press (US); 2017 Dec 29. 4, Current Methods for Studying the Human Microbiome. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK481559/