Bartholinita – cauze, diagnostic, tratament

Bartholinita, denumita si chistul Bartholin, este un tip de chist vaginal care se formeaza de fiecare parte a labiilor, in apropierea deschiderii vaginale. Bartholinita a primit numele dupa glandele Bartholin, doua glande mici care produc fluidul (mucusul) care ajuta la lubrifierea vaginului. Labiile si glandele Bartholin fac parte din vulva in sistemul reproducator feminin.

Bartholinita apare atunci cand deschiderea uneia dintre aceste glande se blocheaza, determinand acumularea mucusului si formarea unei umflaturi. De obicei, afecteaza doar una dintre cele doua glande Bartholin. Unele chisturi Bartholin sunt mici si nu provoaca nicio durere. In multe situatii, chistul se infecteaza cu bacterii si se formeaza de obicei un abces. Daca se infecteaza, chisturile Bartholin pot fi dureroase, iar pacienta poate avea nevoie de tratament medical.

Cum arata un chist Bartholin?

Chisturile Bartholin arata ca niste umflaturi rotunde aparute sub pielea labiilor vaginale. De multe ori, nu provoaca dureri. Cu toate acestea, daca se infecteaza, pot deveni rosii, sensibile si inflamate. Alte chisturi Bartholin pot arata ca fiind pline de lichid. De asemenea, chisturile Bartholin pot fi de dimensiunea unui bob de mazare sau chiar a unei mingi de golf. Bartholinita poate cauza deformarea labiilor.

Cat de frecventa este bartholinita?

Aproximativ 2% dintre toate femeile se confrunta cu bartholinita la un moment dat in viata. Afectiunea este mai frecventa la femeile aflate la varsta reproductiva. Riscul de bartholinita se reduce dupa menopauza.

Bartholinita – informatii generale

Glandele Bartholin sunt situate pe fiecare parte a deschiderii vaginale. Aceste glande secreta lichidul care ajuta la lubrifierea vaginului.

Uneori, orificiile acestor glande devin obturate, determinand blocarea lichidului in glanda. Din aceasta cauza rezulta o umflare relativ nedureroasa numita chist Bartholin, sau bartholinita. Daca lichidul din acest chist se infecteaza, se poate acumula puroi inconjurat de tesut inflamat (abces).

Bartholinita este o afectiune destul de frecventa. Tratamentul pentru bartholinita este prescris in functie de dimensiunea chistului, de cat de dureros este acesta si de eventualitatea unei infectii.

De multe ori, bartholinta poate fi tratata la domiciliu cu produse fara prescriptie medicala. In alte cazuri, este necesara drenarea chirurgicala a chistului Bartholin. In caz de infectie este nevoie de antibiotice pentru a trata bartholinita.

Bartholinita – cauze si factori de risc

Glandele Bartholin produc un fluid lubrifiant care ajuta la reducerea frecarii in timpul actului sexual. Acest fluid calatoreste din glandele Bartholin pe canale in partea inferioara a deschiderii vaginale.

Din diverse motive, aceste canale (sau ducte) se pot bloca, ducand la acumularea lubrifiantului. Drept urmare, canalele se extind si se inflameaza, provocand formarea unui chist Bartholin.

Reactia sistemului imunitar la un agent infectios bacterian poate provoca blocarea acestor canale si formarea ulterioara a unui abces. Printre agentii bacterieni care pot provoca bartholinita se numara:

• Neisseria gonorrhoeae, o bacterie care provoaca gonoree, o boala care se transmite prin contact sexual
• Chlamydia trachomatis, o bacterie care provoaca infectia cu chlamydia
• Escherichia coli, o bacterie care poate cauza colita hemoragica
• Streptococcus pneumoniae, o bacterie care poate provoca pneumonie si infectii ale urechii medii
• Haemophilus influenzae, o bacterie care poate cauza infectii ale urechii si infectii respiratorii

Cu toate ca medicii nu considera ca bartholinita este transmisa exclusiv pe cale sexuala, N. gonorrhoeae se numara printre cei mai frecventi agenti patogeni pe care specialistii ii izoleaza atunci cand testeaza un chist Bartholin.

Factori de risc

Cauzele exacte ale blocarii canalelor sunt adesea neclare, cu toate ca infectiile bacteriene contribuie la bartholinita. Cu toate acestea, exista anumite caracteristici care cresc probabilitatea ca o persoana sa dezvolte bartholinita:

• este activa sexual
• are varsta cuprinsa intre 20 si 30 de ani
• a mai avut in trecut un chist Bartholin
• a suferit traume fizice in zona afectata
• a suferit o interventie chirurgicala la nivelul vaginului sau vulvei

Bartholinita – simptome si manifestari

Bartholinita poate cauza formarea unor chisturi mici de dimensiunea unui bob de mazare sau mai mari, care pot atinge 3 cm in diametru. De obicei cresc incet.

Chisturile mici pot sa nu provoace niciun simptom. Deoarece glandele Bartholin nu pot fi simtite la palpare, multe femei nu realizeaza ca au un chist mic daca nu au semne sau simptome.

Cand semnele apar, pot fi sub forma de:

• o umflatura mica, nedureroasa, langa deschiderea vaginului
• roseata in apropierea deschiderii vaginului
• disconfort in timpul actului sexual, al mersului sau statului pe scaun

Daca un chist se infecteaza, pot aparea simptome suplimentare, cum ar fi:

• puroi care se scurge din chist
• durere
• febra
• frisoane
• probleme la mers

Un chist infectat poarta denumirea de abces.

Diagnosticul de bartholinita

De obicei, un medic poate diagnostica bartholinita in timpul unei examinari pelvine. Specialistul recomanda, de asemenea, teste pentru detectarea eventualelor infectii cu transmitere sexuala (ITS) la descoperirea unui chist Bartholin. Acest proces implica de obicei analize de urina sau sange, precum si prelevarea unei probe de secretii vaginale.

Daca persoana in cauza a intrat la menopauza, medicul poate recomanda o biopsie a chistului pentru a exclude cancerul vulvar.

Bartholinita – optiuni de tratament

In multe cazuri, bartholinita nu necesita tratament - mai ales daca persoana nu se confrunta cu semne sau simptome. Cand este necesar, tratamentul este acordat in functie de marimea chistului, de nivelul de disconfort si de o eventuala infectie.

Printre variantele de tratament pe care medicul le poate recomanda se numara:

Bai de sezut

Baile de sezut cu apa calda efectuate de mai multe ori pe zi, timp de trei sau patru zile, pot face ca un chist mic, infectat, sa se rupa si sa se scurga de la sine.

Drenaj chirurgical

Unele persoane au nevoie de o interventie chirurgicala pentru a fi drenat un chist infectat sau foarte mare. Drenarea unui chist poate fi realizata sub anestezie locala sau sedare.

In timpul procedurii, chirurgul face o mica incizie in chist pentru a permite scurgerea lichidului din interior si apoi plaseaza un mic tub (cateter) in incizie. Cateterul trebuie mentinut in chist timp de pana la sase saptamani pentru a pastra incizia deschisa si pentru a permite drenarea completa a lichidului.

Antibiotice

Medicul poate prescrie antibiotice daca exista o infectie la nivelul chistului sau daca testele arata ca pacienta are o boala cu transmitere sexuala. Cu toate acestea, daca abcesul este drenat corespunzator, este posibil sa nu fie nevoie de antibiotice.

Marsupializare

Aceasta procedura este recomandata daca bartholinita reapare sau provoaca disconfort. Concret, medicul efectueaza o incizie in chist si apoi plaseaza cusaturi pe fiecare parte a inciziei pentru a crea un canal de drenaj permanent. Specialistul introduce un cateter pentru a facilita drenajul timp de cateva zile dupa procedura si pentru a ajuta la prevenirea recidivei.

Indepartarea glandei Bartholin

Rareori si in cazul in care chisturile devin persistente, medicul poate recomanda o interventie chirurgicala de indepartare a glandei Bartholin. Indepartarea chirurgicala se face de obicei intr-un spital sub anestezie generala. Indepartarea chirurgicala a glandei prezinta un risc mai mare de sangerare sau complicatii dupa procedura.

Referinte:

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/bartholin-cyst/symptoms-causes/syc-20369976

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17737-bartholin-cyst

https://www.medicalnewstoday.com/articles/185022

https://www.healthline.com/health/bartholins-gland-cyst