Boala arteriala periferica (BAP) este o afectiune provocata de acumularea placii de aterom in arterele picioarelor. Arterele picioarelor transporta oxigen si sange bogat in nutrienti de la inima catre brate si picioare. Boala arteriala periferica mai poarta denumirea de boala vasculara periferica.
Ce este boala arteriala periferica?
Boala arteriala periferica este cauzata de ingustarea sau blocarea arterelor care transporta sangele catre membrele inferioare ale corpului. Astfel, cand aceste vase sangvine se ingusteaza excesiv, fluxul sangvin nu se mai mentine la un nivel optim, ceea ce duce la o serie de complicatii.
Avand forma unor tuburi, arterele au o captuseala neteda care impiedica coagularea sangelui si favorizeaza fluxul sanguin constant. La pacientii cu boala arteriala periferica, placa (alcatuita din grasimi, colesterol si alte substante) se formeaza treptat in interiorul peretilor arterelor. Incet, aceste depozite ingusteaza arterele. Aceasta placa este cunoscuta si sub denumirea de ateroscleroza.
Multe dintre aceste depuneri de placa sunt dure la exterior si moi la interior. Suprafata tare se poate crapa sau rupe, facilitand patrunderea trombocitelor (celule ale sangelui care ajuta la coagularea acestuia) in zona respectiva. In jurul placii se pot forma cheaguri de sange, acestea putand ingusta si mai mult artera.
In cazul in care placa sau cheagul de sange ingusteaza sau blocheaza o artera, sangele nu mai poate circula pentru a hrani organele si alte tesuturi. Acest lucru provoaca deteriorarea – si in cele din urma moartea (gangrena) – tesuturilor afectate. Acest lucru se produce de cele mai multe ori la nivelul picioarelor.
Boala arteriala periferica se poate agrava mai repede la unele persoane. Acest lucru poate fi influentat si de alti factori, cum ar fi locul in care se formeaza placa si starea generala de sanatate a pacientului.
Semne si simptome ale bolii arteriale periferice
Desi in majoritatea cazurilor nu exista simptome, unele persoane simt durere de picioare in timpul mersului (claudicatie intermitenta). Simptomele claudicatiei intermitente sunt durerea musculara sau carceii la picioare sau brate, dupa activitate fizica intensa.
Localizarea durerii este influentata de localizarea arterei ingustate sau obstructionate, cel mai adesea fiind vorba de gamba. Suferinta cauzata de claudicatia intermitenta variaza mult, de la un disconfort minor la dureri foarte puternice.
Pe langa claudicatia intermitenta, pacientii cu boala arteriala periferica pot avea si urmatoarele simptome:
- amorteala si slabiciune la nivelul picioarelor;
- rani necicatrizate la degetele sau labele picioarelor;
- modificari ale culorii pielii de pe picioare;
- caderea parului;
- crestere mai lenta a unghiilor de la picioare;
- puls slab la nivelul picioarelor;
- probleme erectile in cazul barbatilor.
Daca boala arteriala periferica progreseaza, durerea poate aparea chiar si in perioadele de repaus total. Poate fi atat de intensa incat poate cauza trezirea din somn.
Cauze si factori de risc
Boala arteriala periferica este, de obicei, cauzata de ateroscleroza, afectiune care se caracterizeaza prin dezvoltarea unor placi de grasime in interiorul arterelor.
In ciuda faptului ca ateroscleroza apare, mai des, la nivelul arterelor coronare (arterele inimii), boala poate afecta si celelalte artere din corp. Atunci cand membrele, in special cele inferioare, sunt afectate de aceasta obstructie a vaselor sangvine, inseamna ca persoana in cauza sufera de boala arteriala periferica.
In cazuri mai rare, boala arteriala periferica poate fi cauzata si de o inflamare a vaselor sangvine, de leziuni suferite la picioare, de probleme congenitale ale ligamentelor si muschilor membrelor inferioare sau de expunerea la radiatii.
➤ Boala arteriala periferica – factori de risc
Factorii care, de obicei, cresc riscul de aparitie a bolii arteriale periferice sunt:
- fumatul;
- diabetul;
- obezitatea;
- hipertensiunea;
- un nivel ridicat de colesterol;
- varsta inaintata (peste 50 de ani);
- istoricul familial de boala arteriala periferica, boala cardiovasculara sau accident vascular cerebral;
- un nivel ridicat de homocisteina.
Diagnostic
In caz de durere intensa la picioare sau alte simptome in regiunea membrelor inferioare, pacientul trebuie sa mearga la medicul de familie sau la un specialist angiolog sau cardiolog.
Pregatirea pentru consultatie poate facilita stabilirea diagnosticului. Astfel, pacientul trebuie sa-i mentioneze medicului toate simptomele, inclusiv data aparitiei lor, si istoricul medical, care trebuie sa cuprinda toate afectiunile de care sufera si toate medicamentele pe care le ia. Medicul poate pune urmatoarele intrebari in timpul vizitei:
- Cand au inceput simptomele?
- Care este intensitatea simptomelor?
- Simtiti durere? Unde?
- Ati observat vreo schimbare a culorii picioarelor?
- Ati fost diagnosticat cu vreo alta afectiune?
- Ce medicamente luati cu regularitate?
- Fumati?
- Aveti diabet?
Medicul va examina membrele inferioare ale pacientului. Daca acest examen simplu nu duce la rezultate concludente, va cere verificarea indicelui glezna – brat, care masoara tensiunea arteriala din zona gleznei si pe aceea din zona bratului. Pentru alte posibile cauze si pentru a stabili diagnosticul cu exactitate, medicul poate recomanda si efectuarea unei ecografii, a unei angiografii si a unor analize de sange.
Metode de tratament
Tratamentul pentru boala arteriala periferica are, ca obiective principale, controlul simptomelor (cum ar fi durerea de picioare), pentru ca pacientul sa-si poate relua activitatea cotidiana normala, si oprirea progresului aterosclerozei, pentru ca astfel sa se reduca riscul de atac cardiac si de accident vascular cerebral.
Anumite modificari ale stilului de viata pot fi de ajutor, dar este nevoie si de tratament medicamentos (pentru scaderea colesterolului si a presiunii arteriale, controlul nivelului de glucoza din sange, anticoagulante si analgezice pentru ameliorarea durerii).
In cazuri mai complicate trebuie intervenit chirurgical, prin angioplastie, procedura necesara pentru largirea unei artere.
1. Exercitii fizice
Activitatea fizica poate ameliora simptomele bolii arteriale periferice si poate imbunatati starea generala de sanatate.
Activitatea fizica regulata ajuta la stabilizarea tensiunii arteriale si a nivelului colesterolului. Acest lucru reduce nivelul placii din artere si imbunatateste circulatia si fluxul sangvin.
Un medic va poate indruma catre un centru de reabilitare, unde veti incepe un program de exercitii sub supravegherea unui kinetoterapeut. De asemenea, in rutina de exercitii puteti include activitati precum mersul pe jos, mersul pe bicicleta si inotul.
Incercati pe cat posibil sa faceti 150 de minute de activitate fizica in fiecare saptamana.
2. Adoptati o alimentatie sanatoasa
Dieta joaca, de asemenea, un rol important in incetinirea progresiei bolii arteriale periferice.
Consumul de alimente bogate in grasimi sau sodiu poate creste nivelul colesterolului si al tensiunii arteriale. Aceste modificari favorizeaza formarea placii in artere.
Includeti mai multe alimente sanatoase in alimentatie, cum ar fi:
- fructe si legume proaspete;
- legume conservate, cu continut scazut de sodiu;
- cereale integrale;
- acizi grasi Omega-3, cum ar fi pestele;
- proteine slabe;
- lactate cu continut scazut de grasimi sau fara grasimi.
Incercati sa reduceti aportul de alimente care cresc nivelul de colesterol si grasimi din sange. Cateva exemple de alimente care trebuie evitate sau consumate in cantitati cat mai mici sunt:
- chipsurile;
- gogosile;
- alimentele prajite;
- carbohidratii rafinati;
- carnea procesata;
- alimentele de tip fast food.
3. Renuntati la fumat
Fumatul creste foarte mult riscul de boala arteriala periferica, atac de cord si accident vascular cerebral. Renuntarea la fumat poate ajuta la incetinirea progresiei BAP si a altor afectiuni cardiace.
4. Tratament medicamentos
Medicul va poate prescrie medicamente care sa ajute la gestionarea diferitelor aspecte ale bolii arteriale periferice. Acestea pot fi:
- antiagregantele plachetare, cum ar fi aspirina, care ajuta la prevenirea formarii cheagurilor de sange;
- medicamentele care scad nivelul colesterolului, cum ar fi statinele;
- medicamentele antihipertensive, cum ar fi inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (ACE) sau blocantii receptorilor pentru angiotensina;
- anticoagulantele.
5. Interventie chirurgicala
Daca alte tratamente nu sunt eficiente, medicul poate recomanda interventia chirurgicala pentru a trata boala arteriala periferica.
Angioplastia poate ajuta la deblocarea arterelor sau la largirea arterelor ingustate.
Pentru a vindeca ranile, a trata durerea severa, a salva piciorul afectat sau daca angioplastia nu a fost eficienta, specialistul poate efectua o interventie chirurgicala de bypass.
Posibile complicatii
In multe dintre cazuri, boala arteriala periferica poate fi tinuta sub control doar prin modificarea stilului de viata, care poate presupune renuntarea la fumat, efectuarea de exercitii fizice zilnice sau adoptarea unui regim nutritional adecvat.
Daca boala arteriala periferica este cauzata de o acumulara de placa la nivelul vaselor sangvine (ateroscleroza), pot aparea o serie de complicatii, cum ar fi ischemia critica, accidentul vascular cerebral sau atacul de cord.
Intrebari si raspunsuri despre boala arteriala periferica
In continuare, iata ce ne-a raspuns dna dr. Diana Chiric, medic rezident medicina interna:
1. Boala arteriala periferica creste riscul de a suferi un atac de cord sau un accident vascular cerebral?
„Da, boala arteriala periferica (BAP) creste semnificativ riscul de infarct miocardic si accident vascular cerebral (AVC).
Justificarea fiind ca BAP este, de obicei, o manifestare a aterosclerozei sistemice: depunerile de placa de aterom (colesterol) nu afecteaza doar arterele picioarelor, ci pot exista si in arterele coronare si cerebrale, asadar nu putem vorbi doar despre o afectiune localizata, ci despre una generalizata/sistemica.
Pacientii trebuie sa stie ca boala arteriala periferica produsa de depunerea placilor de grasime inseamna un risc mai mare de infarct miocardic (IMA), risc mai mare de accident vascular cerebral (AVC). BAP indica un risc cardiovascular global crescut, chiar daca persoana nu are simptome cardiace.
Controlul colesterolului, tensiunii arteriale, diabetului si fumatului, impreuna cu tratamentul prescris de medic, pot reduce acest risc.
2. Ce masuri pot fi luate pentru a preveni sau incetini afectarea altor artere?
„In boala arteriala periferica, obiectivul principal este reducerea progresiei aterosclerozei in intregul organism si prevenirea infarctului/AVC-ului.
Cele mai importante masuri sunt:
- renuntarea completa la fumat – probabil una dintre cele mai importante interventii si cel mai dificil de realizat, motiv pentru care se recomanda integrarea pacientului intr-un cerc interdisciplinar. Si reducerea expunerii la fum pasiv este utila;
- scaderea colesterolului LDL – de obicei, printr-o statina si, daca este necesar, inclusiv prin alte medicamente. La persoanele cu BAP, tintele pentru colesterolul LDL sunt in general mai stricte decat la populatia fara boala aterosclerotica;
- controlul tensiunii arteriale – masurarea regulata si tratamentul hipertensiunii, conform recomandarii medicului. Ideal este ca pacientul sa aiba un jurnal cu valorile tensiunii;
- controlul diabetului si al glicemiei, daca exista diabet – glicemia crescuta accelereaza afectarea vaselor;
- tratament antiagregant plachetar, in anumite cazuri – de exemplu aspirina sau clopidogrel. Acestea reduc riscul de cheaguri si evenimente cardiovasculare, dar nu trebuie incepute sau schimbate fara recomandarea medicului, deoarece exista si risc de sangerare;
- activitate fizica regulata – Pentru pacientii cu BAP este deosebit de util mersul intr-un program structurat: mers pana la aparitia unei dureri moderate in picioare, pauza, apoi reluare. Exercitiul supravegheat poate imbunatati distanta de mers;
- alimentatie de tip mediteranean – multe legume, fructe, leguminoase, cereale integrale, peste si ulei de masline; limitarea grasimilor saturate, a mezelurilor, alimentelor ultraprocesate si excesului de sare;
- mentinerea unei greutati sanatoase si limitarea consumului de alcool;
- evaluari medicale periodice – medicul poate urmari pulsul si circulatia membrelor, colesterolul, tensiunea, glicemia si evolutia simptomelor si poate ajusta tratamentul.
Un aspect important: BAP nu trebuie privita doar ca o problema a picioarelor. Prezenta ei este un semnal ca exista un risc crescut de boala coronariana si cerebrovasculara, astfel ca preventia cardiovasculara agresiva este foarte importanta”, recomanda dr. Diana Chiric, medic rezident medicina interna.
Referinte:
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17357-peripheral-artery-disease-pad
https://www.medicalnewstoday.com/articles/188939
https://www.healthline.com/health/type-2-diabetes/peripheral-arterial-disease