Boala psihosomatica: ce este, diagnostic, tratament, strategii de gestionare si vindecare

Termenul „psihosomatic” deriva de la cuvantul latinesc „psyche” care inseamna „minte” si „soma” care inseamna „corp”. O boala psihosomatica este deci o afectiune care implica atat mintea, cat si corpul. In cazul pacientilor cu boala psihosomatica, stresul emotional sau alte probleme psihologice joaca roluri importante in evolutia simptomelor oricarei afectiuni fizice.

Simptomatologia variaza in functie de afectiunea fizica subiacenta. Stresul ne afecteaza organismul in multe feluri, putand influenta numeroase afectiuni fizice, de la bolile de inima si pana la eczeme. Si depresia poate contribui la declansarea unei boli psihosomatice, in special cand sistemul imunitar al organismului a fost slabit din cauza stresului sever sau cronic.

Gestionarea stresului poate contribui semnificativ la gestionarea tulburarilor psihosomatice. Multi pacienti cu boala psihosomatica raspund la o combinatie de terapie cognitiv-comportamentala, terapie bazata pe mindfulness si terapie medicamentoasa, cum ar fi antidepresivele sau anxioliticele. In cazuri mai putin severe, pacientii pot invata sa gestioneze stresul fara sa recurga la medicamente.

Ce este boala psihosomatica

Boala psihosomatica este o tulburare complexa care impleteste mintea si corpul, ceea ce ilustreaza modul in care factorii psihologici se pot manifesta sub forma unor simptome fizice. Acest fenomen nu numai ca afecteaza calitatea vietii unei persoane, dar subliniaza si importanta unei abordari holistice a sanatatii.

De-a lungul timpului, s-a descoperit ca boala psihosomatica provoaca simptome fizice, cauzate de functionarea incorecta a sistemului nervos autonom. Sistemul nervos autonom controleaza actiunile involuntare ale organismului, cum ar fi ritmul cardiac, tensiunea arteriala, digestia etc. Exista o varietate de simptome si tipuri de afectiuni care pot aparea pe fondul acestei disfunctii.

Candva, tulburarile psihosomatice erau considerate un grup separat de afectiuni in care stresul si suferinta psihologica duceau la declansarea unei boli. De exemplu, in aceasta categorie au fost incadrate ulcerul peptic, artrita si dermatita. Acum se stie ca orice afectiune poate implica aspecte sociale, psihologice si comportamentale, precum si caracteristici fizice, organice.

Tipuri de boala psihosomatica

Intr-o oarecare masura, majoritatea afectiunilor sunt psihosomatice, fiecare boala fizica implicand si o componenta psihologica. Modul in care reactionam la boli si cum facem fata acestora variaza foarte mult de la o persoana la alta.

Se considera ca unele boli fizice prezinta un risc deosebit de mare de a fi agravate de factori psihici, cum ar fi stresul si anxietatea. Printre aceste afectiuni se numara:

• artrita si alte tulburari inflamatorii;
• diabetul;
• fibromialgia;
• bolile de inima;
• hipertensiunea arteriala (tensiunea arteriala crescuta);
• ulcerul, sindromul colonului iritabil si alte tulburari digestive;
• obezitatea;
• durerile de cap tensionale;
• diverse tipuri de afectiuni ale pielii, cum ar fi psoriazisul si eczema;
• convulsiile;
• tulburarile de somn.

Se crede ca aspectul fiziologic propriu-zis al bolii (cum ar fi aria de extindere a unei eruptii cutanate, nivelul tensiunii arteriale etc.) poate fi afectat de factori psihici. Multe persoane care sufera de una dintre afectiunile de mai sus sau de alte boli spun ca starea psihica le poate agrava simptomele fizice.

Boala psihosomatica vs. tulburarea de somatizare

Atat boala psihosomatica, cat si tulburarea de somatizare implica o combinatie de probleme psihologice si simptome sau afectiuni fizice, insa relatiile de tipul cauza – efect sunt diferite.

Tulburarea de somatizare apare in cazul persoanelor care se concentreaza intens asupra simptomelor fizice, cum ar fi durerea, slabiciunea sau dificultatile respiratorii, care le provoaca disconfort major sau le ingreuneaza activitatile zilnice. Conform Asociatiei Americane de Psihiatrie, o persoana cu tulburare de somatizare prezinta „ganduri, sentimente si comportamente excesive legate de simptomele fizice”.

Boala psihosomatica apare in schimb cand stresul agraveaza afectiunile fizice.

Manualul de diagnostic si clasificare statistica a tulburarilor mintale (DSM-5) al Asociatiei Americane de Psihiatrie recunoaste oficial tulburarea de somatizare ca fiind o afectiune, dar acest lucru nu este insa valabil si pentru boala psihosomatica.

Boala psihosomatica – semne si simptome

Boala psihosomatica poate afecta aproape orice parte a corpului, dar de obicei vizeaza organe si sisteme asupra carora persoana nu are control voluntar, cum ar fi sistemul cardiovascular sau cel digestiv. Desi anumite trasaturi de personalitate si conflicte interioare pot genera boala psihosomatica, in general se crede ca forma pe care o capata tulburarea este influentata de vulnerabilitatile fiecarei persoane in parte. In plus, se presupune ca stresul emotional agraveaza bolile deja existente, iar unele dovezi arata ca acesta poate precipita anumite afectiuni – de exemplu, cancerul sau diabetul – in cazul persoanelor care au o astfel de predispozitie.

De exemplu, daca aveti diabet, stresul va poate creste nivelul zaharului din sange sau il poate face mai dificil de gestionat. Stresul si anxietatea pot acutiza simptomele daca aveti probleme digestive, ducand la diaree, balonare, constipatie sau disconfort abdominal, simptome frecvente la persoanele cu boala psihosomatica.

De asemenea, daca aveti tendinta de a va incorda gatul, durerile de la nivelul gatului se pot accentua cand sunteti stresat. Durerile de spate, tulburarile digestive si durerile de cap sunt alte modalitati frecvente prin care stresul isi face simtita prezenta.

Stresul va poate compromite si imunitatea. De exemplu, unii oameni tind sa raceasca, sa se imbolnaveasca de gripa sau sa contracteze alte boli si infectii cand sunt stresati si in plus insanatosirea poate dura mai mult.

Stresul prelungit si incapacitatea de exprimare a emotiilor intense pot afecta treptat starea emotionala, acest lucru putand sa cauzeze simptome fizice sau sa declanseze un episod depresiv major.

Alte semne si simptome fizice pe care le provoaca stresul si care se pot asocia cu boala psihosomatica sunt urmatoarele:

• durere in piept sau senzatia ca inima bate mai repede;
• epuizare sau insomnie;
• dureri de cap si ameteli;
• tremor;
• tensiune arteriala crescuta;
• tensiune musculara sau inclestare a maxilarului;
• probleme digestive, inclusiv modificari ale apetitului;
• dificultati respiratorii;
• disfunctii sexuale.

Boala psihosomatica – cauze

Cand va confruntati cu o suferinta emotionala, corpul elibereaza hormoni precum adrenalina si cortizolul. Acestia nu sunt neaparat daunatori – sunt secretati cand ne simtim stresati si anxiosi si, de exemplu, ne ajuta sa actionam rapid si sa ne protejam de pericole. Daca in organism se elibereaza insa o cantitate excesiva de hormoni ai stresului, acestia pot provoca efecte neplacute, cum ar fi tulburari digestive, probleme cardiace si alte simptome psihosomatice. Hormonii stresului pot influenta inclusiv nivelul de serotonina din creier sau pot slabi sistemul imunitar, ambele fenomene putand exacerba sau agrava afectiunile fizice.

Majoritatea oamenilor pot tolera fizic si psihic episoade scurte de stres, insa stresul cronic sau sever provoaca uzura corporala si psihologica. In plus, s-a constatat ca unele persoane sunt mai sensibile emotional si fiziologic la stres, putand fi deci mai predispuse ca dezvolte boala psihosomatica.

La pacientii cu boala psihosomatica, stresul provoaca urmatoarele modificari in corp:

• alterarea echilibrului sistemului nervos autonom, trecandu-se de la controlul parasimpatic („odihna si digestie”) la cel simpatic (impulsul „lupta sau fugi”);
• modificari ale axei hipotalamo-hipofizo-adrenale – acesta este modul in care sistemul endocrin ajusteaza echilibrul hormonal ca raspuns la stres;
• cresterea tensiunii arteriale, a ritmului cardiac si a celui respirator;
• cresterea nivelului de glucoza (zahar) din sange;
• cresterea fluxului sanguin catre muschii scheletici;
• inflamatie;
• scaderea capacitatii regenerative a corpului;
• modificari ale activitatii digestive;
• scaderea fluxului sanguin catre cortexul prefrontal. Aceasta este o parte a creierului responsabila pentru functiile executive, precum concentrarea, controlul impulsurilor si reglarea emotionala.

Exista multi factori de risc din cauza carora o persoana poate fi mai vulnerabila la efectele stresului si deci mai predispusa sa dezvolte boala psihosomatica. Este vorba despre:

• factorii de mediu si biologici;
• factorii genetici si anumite trasaturi de personalitate;
• stilul de viata si alimentatia;
• afectiunile subiacente etc.

In cele ce urmeaza vom discuta mai pe larg despre aceste aspecte.

Cauze infectioase/de mediu

Desi boala psihosomatica este influentata in primul rand de factori psihologici, anumiti factori de mediu pot exacerba la randul lor simptomele. De exemplu, expunerea la factori de stres cronici, cum ar fi presiunea la locul de munca, problemele familiale sau evenimentele traumatice, poate duce la dezvoltarea simptomelor asociate cu boala psihosomatica. In plus, infectiile sau bolile care provoaca stres sau anxietate semnificativa pot, de asemenea, declansa sau agrava boala psihosomatica.

Cauze genetice/autoimune

Studiile sugereaza ca predispozitiile genetice pot juca un rol in dezvoltarea simptomelor psihosomatice. Persoanele care au istoric familial de probleme de sanatate mintala pot fi mai predispuse sa dezvolte o boala psihosomatica. Si tulburarile autoimune pot contribui la acest fenomen deoarece implica adesea durere cronica si oboseala, simptome pe care stresul psihologic le poate amplifica.

Stilul de viata si alimentatia

Stilul de viata, dieta, exercitiile fizice si calitatea somnului pot avea un impact semnificativ asupra sanatatii mintale. Alimentatia necorespunzatoare, sedentarismul si somnul insuficient pot duce la cresterea stresului si a anxietatii persoanelor cu predispozitie catre boala psihosomatica, astfel declansandu-se simptomele fizice. In plus, consumul de alcool sau droguri poate agrava atat sanatatea mintala, cat si pe cea fizica, putandu-se ajunge la o boala psihosomatica.

Alti factori de risc

• Varsta – boala psihosomatica poate aparea la orice varsta, dar in general se intalneste mai frecvent la adultii tineri si la persoanele de varsta mijlocie.
• Sexul – comparativ cu barbatii, femeile sunt in general mai predispuse sa dezvolte o boala psihosomatica, posibil din cauza diferentelor hormonale si a presiunilor sociale.
• Zona geografica – mentalitatea si atitudinea pe care diverse culturi o au fata de sanatatea mintala pot influenta prevalenta cazurilor de boala psihosomatica.
• Afectiunile subiacente – persoanele cu tulburari cronice, cum ar fi diabetul sau bolile de inima, pot prezenta un risc mai mare de a dezvolta o boala psihosomatica din cauza stresului asociat cu gestionarea acestor afectiuni.

Boala psihosomatica – diagnostic

Din pacate, nu exista niste criterii specifice pe care medicii sa se poata baza pentru a diagnostica boala psihosomatica. In general, cand mergeti la medic din cauza unor simptome fizice, acesta are in vedere mai intai posibilele cauze fiziologice. Daca specialistul nu poate identifica o cauza fiziologica evidenta, stabilirea unui diagnostic si a unui plan de tratament poate fi dificila.

De aceea, desi nu exista teste specifice pentru boala psihosomatica, medicul poate dori sa excluda alte posibile afectiuni. In acest sens, se pot recomanda:

• teste de laborator – analize de sange pentru a depista eventualele infectii, dezechilibre hormonale sau alte probleme medicale care pot duce la boala psihosomatica;
• investigatii imagistice – radiografii, RMN sau tomografie computerizata pentru a evalua problemele structurale ale organismului;
• proceduri specializate – endoscopii sau alte teste pentru evaluarea simptomelor gastrointestinale.

In general, cand medicul nu poate depista o cauza fizica clara pentru durerea cu care se confrunta pacientul (cum ar fi o leziune, o infectie, boli de inima sau probleme gastrointestinale), acesta poate incepe sa adreseze intrebari despre starea emotionala a persoanei, pentru a putea determina daca aceasta se confrunta cu o boala psihosomatica.

Stresul este insa subiectiv. Numai pacientul poate determina daca se confrunta cu situatii stresante si cat de severe sunt efectele acestora. Cand medicul se intereseaza despre stresul din viata pacientului nu sugereaza ca durerea acestuia nu este reala. In boala psihosomatica, simptomele fizice cauzate de stres sunt cat se poate de reale, dar sunt cauzate de un mecanism diferit prin comparatie cu o fractura osoasa, exemplu.

Prin urmare, specialistul poate recurge la utilizarea unor chestionare pentru a intelege nivelul de stres cu care se confrunta pacientul si modul in care ii afecteaza acestuia viata. Daca se suspecteaza diagnosticul de boala psihosomatica, medicul poate recomanda strategii de gestionare a stresului, in incercarea de a reduce efectul acestuia asupra simptomelor.

Boala psihosomatica – tratament si gestionare

Pentru orice afectiune subiacenta este in general important sa se ia in considerare factorii fizici, psihici si sociali care pot contribui la boala psihosomatica. Unii pacienti sunt indrumati catre un specialist in domeniul sanatatii mintale, dar asta nu inseamna ca simptomele fizice ale acestora necesita doar tratament psihologic.

Bolile fizice cauzate de factori psihici pot fi tratate prin administrarea anumitor medicamente sau chiar prin interventii chirurgicale. Totusi, o persoana care se confrunta cu boala psihosomatica se poate vindeca pe deplin doar daca este identificata cauza generarii stresului mental.

Prin urmare, se considera ca atenuarea prin terapie a factorilor psihologici, cum ar fi stresul, anxietatea si depresia, constituie un aspect esential in procesul de vindecare a bolii fizice. In acest sens se pot recomanda urmatoarele optiuni de tratament:

• psihoterapie – in interactiunea cu psihoterapeutul, persoana afectata discuta despre starea ei emotionala si despre evenimentele cu care se confrunta in viata. Aceasta interactiune il ajuta pe terapeut sa analizeze tulburarea psihica specifica de care sufera pacientul, pentru a-i oferi acestuia optiunile terapeutice adecvate.
• psihanaliza – este utilizata pentru a trata depresia si tulburarea de anxietate. Este un proces indelungat care presupune 2-5 sedinte pe saptamana, timp de cativa ani. Psihanalistul noteaza amintirile din copilarie si visele pacientului, care joaca un rol in starea psihica a acestuia.
• terapia cognitiv-comportamentala – se concentreaza pe examinarea gandurilor si convingerilor care ii influenteaza pacientului starea psihoemotionala. Aceasta forma de terapie ajuta la depasirea acelor sentimente care duc la modificari comportamentale sau ii permite pacientului sa depaseasca situatii negative precum depresia, furia, fobiile sau durerea cronica, printre altele. Sedintele pot varia in functie de gravitatea starii persoanei care sufera de boala psihosomatica.
• psihoterapie de grup  – aceasta implica de obicei grupuri formate din 5 pana la 15 pacienti. Terapia de grup este destinata pacientilor care au dificultati relationale, anumite afectiuni etc. Grupul se intruneste intr-un loc privat, timp de 1-2 ore in fiecare saptamana.
• terapia electroconvulsiva – este indicata in principal pacientilor cu depresie severa si alte afectiuni psihice. Se administreaza timp de o luna, cu anumite intervale, si este mai sigura si mai eficienta decat tratamentul medicamentos.
• hipnoterapie – hipnoza induce o stare similara transei, in care se suprima controlul constient al mintii si se dezvaluie subconstientul, prin care hipnotizatorul poate intelege starea de spirit a pacientului. Hipnoterapia este utilizata pentru a trata tulburari asociate stresului si fenomenului de boala psihosomatica, cum ar fi insomnia si alte afectiuni agravate de tensiunea psihica, cum ar fi sindromul colonului iritabil, psoriazisul si eczema, de exemplu.
• terapia de abreactie – este utilizata pentru a ameliora emotiile asociate cu evenimente traumatice. Acest tip de terapie dureaza mai mult in comparatie cu altele si nu este utilizat pe scara larga.
• acupunctura – principiul de baza al acestei terapii este stimularea anumitor puncte din corp prin utilizarea acelor, pentru a corecta neregularitatile fluxului de energie prin canalele cunoscute sub numele de meridiane. Aceasta este utilizata in principal pentru a trata anxietatea si depresia. Sedintele pot varia in functie de gradul de ameliorare a factorilor de stres. Multi pacienti, inclusiv cei cu boala psihosomatica simt o senzatie profunda de relaxare dupa sedintele de acupunctura.

Alte tratamente pentru boala psihosomatica

• Farmacoterapie – aceasta are rolul de a completa psihoterapia sau terapia electroconvulsiva. Depresia si anxietatea pot fi ameliorate prin administrarea antidepresivelor si, respectiv, a anxioliticelor. In acest caz, simptomele persoanelor cu boala psihosomatica se atenueaza treptat, dupa cateva saptamani de tratament.
• Fizioterapie psihosomatica – implica reglarea echilibrului emotional al pacientului care sufera de boala psihosomatica.
• Exercitii fizice – se stie ca activitatea fizica imbunatateste atat sanatatea fizica, cat si pe cea psihica. Studiile au sugerat ca exercitiile fizice pot imbunatati interactiunea sociala, perceptia asupra corpului etc.
• Yoga – la pacientii cu tulburari psihoemotionale, tehnicile de respiratie (pranayama) si meditatia sunt destul de eficiente pentru ameliorarea stresului. Au efect benefic inclusiv asupra gandurilor si sentimentelor pacientilor care au dezvoltat o boala psihosomatica.
• Osteopatie – aceasta terapie presupune utilizarea masajului pentru a atenua stresul, actionand asupra sistemelor nervos, circulator si limfatic. Terapia ajuta la reducerea anxietatii si a durerii si ii ofera corpului sansa sa se vindece.
• Modificari ale stilului de viata – limitarea consumului de cofeina, dieta echilibrata, administrarea suplimentelor de vitamine si evitarea consumului de alcool si a fumatului pot, de asemenea, sa amelioreze anxietatea intr-o anumita masura.

Surse:

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21521-psychosomatic-disorder

https://patient.info/mental-health/psychosomatic-disorders

https://www.verywellmind.com/depression-can-be-a-real-pain-1065455

https://www.talkspace.com/blog/psychosomatic-disorders-definition-symptoms/

https://www.news-medical.net/health/Psychosomatic-Disorder-Treatment-Options.aspx