Cancer limfatic – cauze, factori de risc, simptome, tratament

Cancer limfatic – cauze, factori de risc, simptome, tratament Cancer limfatic – cauze, factori de risc, simptome, tratament

Ultima actualizare: 18 martie 2024

Prin cancer limfatic, denumit si limfom, se subintelege un grup heterogen de afectiuni maligne care au originea in proliferarea clonala, exacerbata a limfocitelor. De fapt, limfomul ar putea fi considerat un cancer al sistemului imunitar, putand viza atat limfocitele, cat si organele care au rol in hematopoieza (splina, maduva osoasa) si limfocitele. In functie de caracteristicile care descriu celulele canceroase implicate, exista doua tipuri principale de cancer limfatic:

  • limfom Hodgkin: – neoplasm limfoid monoclonal rar (10% din cazurile de cancer limfatic), cu rata ridicata de vindecare;
  • limfom non-Hodgkin: – 90% din cazurile de cancer limfatic prezentandu-se sub forma unor tumori maligne ale limfocitelor de tip B sau T, in cazuri relativ mai rare ale celulelor natural killers (NK), histiocitelor.

Limfomul reprezinta aproximativ 5% din totalul afectiunilor maligne diagnosticate. In cazurile de cancer limfatic, supravietuirea globala, in urma tratamentului, este de aproximativ 72%. De mentionat este faptul ca exista o gama deosebit de variata de limfoame, subclasificate in tipurile Hodgkin si non-Hodgkin, in functie de celulele afectate:

  • neoplasme cu celule B mature;
  • neoplasme cu celule T mature;
  • neoplasme cu celule NK mature;
  • limfom Hodgkin: clasic (scleroza nodulara, bogat in limfocite, cu celularitate mixta, dar si forma cu epuizare limfocitara), limfom Hodgkin nodular predominant limfocitar;
  • sindroame limfoproliferative post-transplant.

Toate aceste forme se traduc, in cele din urma, prin procesul oncogenezei care descrie aparitia unui cancer limfatic. Prognosticul, de asemenea, depinde de forma specifica de cancer limfatic. De mentionat, in schimb, ca exista si cazuri de cancer limfatic in care nu se poate descoperi in totalitate cauza etiologica. Cu toate acestea, au fost identificati o serie de factori care predispun o persoana la a dezvolta cancer limfatic, iar despre acestia vom vorbi in cele ce urmeaza, cand vom aborda si aspecte privitoare la tratament, diagnostic, simptome si preventie.


Cancer limfatic – generalitati

Sistemul limfatic implica o retea structurata de vase si ganglioni interconectati, cu rol in a drena si conduce limfa (lichid care preia deseurile si compusii toxici, fiind bogata in leucocite si, mai ales, in limfocite). Un cancer limfatic se dezvolta la nivelul limfocitelor din limfa, motiv pentru care poarta aceasta denumire. Ganglionii limfatici functioneaza in mod asemanator filtrelor, si au rolul unor bariere fizice in fata microorganismelor cu risc patogen si infectios. Organele care fac parte din acest sistem limfatic si care, de asemenea, pot reprezenta punctul de origine a unui cancer limfatic, sunt splina, timusul, amigdalele, vegetatiile adenoide (polipii), uneori maduva.

Limfomul non-Hodgkin cuprinde un grup de neoplasme maligne cu origine in tesutul limfoid, in general, si in ganglionii limfatici, in particular. Aceste tumori pot avea la origine o etiologie deosebit de variata, cum ar fi mutatii genetice, translocari cromozomiale, expunerea la diferite toxine, infectii, inflamatie cronica si altele. Limfomul Hodgkin este relativ mai specific, apare in special la adulti tineri, cu origine in ganglionii limfatici cervicali, si are in general prognostic bun, cu rate ridicate de tratare. Acest tip de cancer limfatic implica celule Reed-Sternberg, care sunt celule mari, multinucleate, a caror existenta se grefeaza pe fundalul neoplazic adecvat.

Cancer limfatic – cauze si factori de risc

Au fost identificati diferiti factori de mediu, infectiosi si genetici, care predispun o persoana la a dezvolta limfom. In cele ce urmeaza, vom diferentia cauzele etiologice ale celor doua forme principale de cancer limfatic, chiar daca deseori expunerea la un anumit factor de risc se poate asocia cu riscul de a dezvolta oricare dintre cele doua forme.

Limfoame non-Hodgkin

Este vorba despre infectii, factori de mediu, stari de imunodeficienta, stari inflamatorii cronice.

  • Infectii virale sau bacteriene cu: virusul Epstein-Barr si virusul leucemiei cu celule T de tip 1 a adultului (HTLV-1), virusul hepatic C, virusul herpetic uman 8 si infectia cu Helicobacter pylori.
  • Administrarea de medicamente: fenitoina, digoxina si antagonisti ai factorului α de necroza tumorala (TNF-α).
  • Intoxicatii acute sau cronice (expunere) cu pesticide sau fenoxierbicide, conservantii utilizati in tratarea lemnului, praful, vopseaua de par, solventii, substantele volatile cancerigene.
  • Chimioterapia si radioterapia cresc riscul de cancer limfatic.
  • Starile imunodepresive: sindromul Wiskott-Aldrich, imunodeficienta combinata severa sau starile de imunodeficienta indusa (tratament cu medicamente imunosupresoare). In cazurile infectiei Treponema pallidum, persoanele cu SIDA pot avea limfom primar al SNC-ului.
  • Tulburari autoimune: sindromul Sjogren, artrita reumatoida, tiroidita Hashimoto, alaturi de boala celiaca, sunt asociate cu un risc crescut de cancer limfatic.

Limfom Hodgkin

  • Etiologia exacta a patologiei este necunoscuta.
  • Exista un risc crescut de limfom Hodgkin secundar infectiei cu virusul Epstein-Barr, dar si cu HIV (virusul imunodeficientei umane).
  • Exista dovezi ale predispozitiei familiale pentru limfom Hodgkin.
  • Imunosupresia secundara transplantului de organe sau celule hematopoietice, asociata si cu terapia pe baza de imunosupresoare, infectia cu HIV predispun semnificativ persoanele la a dezvolta cancer limfatic de tip Hodgkin.
  • Persoanele cu HIV prezinta de obicei stadii avansate, manifestari violente si un prognostic nefavorabil al bolii.
  • Studiile sugereaza ca exista un rol semnificativ intre predispozitia genetica a unei persoane si interactiunea cu factorii de risc, in a dezvolta limfom Hodgkin.

Dupa cum se poate observa, un cancer limfatic de tip non-Hodgkin este mult mai frecvent, asta pentru ca exista mai multi factori etiologici, tanatogeni, care pot initia procesul oncogenetic.

Cancer limfatic – manifestari clinice

Ca si in cazul altor tipuri de cancere, manifestarile sunt in dependenta cu tipul cancerului, insa si cu stadiul acestuia.

Limfom Hodgkin

  • Limfadenopatie nedureroasa, superficiala, care implica lanturi ganglionare intr-o maniera previzibila cu raspandirea bolii.
  • Majoritatea pacientilor prezinta boala supradiafragmatica.
  • Aproximativ 60-70% din cazuri prezinta limfadenopatie cervicala si/sau supraclaviculara.
  • Simptome sistemice: febra, transpiratii nocturne intense, scadere in greutate, cu prurit sever si durere indusa de consumul de alcool, localizata in regiune cu ganglioni mariti.
  • Au fost raportate si sindroame neurologice rare, cum ar fi degenerescenta cerebeloasa, insa si sindromul persoanei rigide, in asociere cu limfomul Hodgkin.

Limfom non-Hodgkin

  • Marirea ganglionilor limfatici, centrali sau periferici.
  • Febra, scaderi in greutate, transpiratii nocturne.
  • Limfadenopatia periferica nedureroasa se prezinta la peste 65% dintre persoane.
  • Se manifesta specific, in functie de subtipul de cancer limfatic, teritoriul anatomic implicat.

Simptomele asociate cu cancer limfatic pot fi destul de obscure, motiv pentru care sunt necesare investigatii amanuntite pentru a se identifica localizarea procesului malign. In aceeasi masura, aceste simptome pe care o persoana cu cancer limfatic le-ar putea prezenta sunt nespecifice.

Diagnosticul de cancer limfatic

Diagnosticul de cancer limfatic se stabileste in urma anamnezei amanuntite, examenului fizic, cu examinarea grupelor ganglionare superficiale, cand poate fi observat un ganglion dur, cu un diametru mai mare de 1 centimetru, din care se poate prelua o proba de biopsie. Imagistica utila PET/CT este eficienta pentru a diagnostica anomalii la nivelul altor ganglioni limfatici. Diferite teste pot fi utilizate pentru a evalua functia anumitor organe, aceasta fiind alterata prin prezenta unui cancer limfatic regional. Diagnosticul de cancer limfatic necesita colaborarea stransa a unei echipe medicale specializate, care are rolul si de a stabili tratamentul individualizat, tintit.

Cancer limfatic – optiuni de tratament

Conduita terapeutica in caz de cancer limfatic se individualizeaza in functie de subtipul specific si, de asemenea, de particularitatile biologice ale pacientului. Stadiul evolutiv al bolii dicteaza, in egala masura, tratamentul.

Tratament limfom Hodgkin

  • Tratament combinat, inclusiv chimioterapie cu conjugati anticorpi-medicament (citostatic), radioterapie.
  • Majoritatea cazurilor de limfom Hodgkin sunt chimiosensibile, rata globala a supravietuirii fiind de 86%.

Tratament limfom non-Hodgkin

  • Se individualizeaza in functie de tip, stadiu, caracteristici histopatologice si simptomele pe care persoana cu cancer limfatic non-Hodgkin le prezinta.
  • Abordarea specifica include chimioterapie, radioterapie, imunoterapie, transplant de celule stem si, in unele cazuri, interventie chirurgicala.
  • Radioterapia se recomanda in stadii incipiente (I, II).
  • Stadiile II (cu masa voluminoasa), III si IV se trateaza cu chimioterapie, terapie tintita, dar si imunoterapie si, in unele cazuri, radioterapie.

Prognosticul in caz de cancer limfatic non-Hodgkin depinde de subtipul malign, respectiv de caracteristicile histopatologice, stadiu si factorii individuali ai pacientului. Pacientul cu limfom agresiv cu celule T sau NK are, de obicei, cel mai nefavorabil prognostic, iar cei cu limfoamele de grad scazut au un prognostic mai bun, de obicei de 6-10 ani din momentul diagnosticarii.

Sfaturi pentru preventie

Desi limfomul are o etiologie multifactoriala, uneori obscura, exista mai multe modalitati prin care poate fi redus riscul de a dezvolta cancer limfatic, si anume prin:

  • evitarea contractarii virusurilor sau bacteriilor asociate cu riscul de a dezvolta limfom;
  • practicarea regulata de exercitii fizice;
  • abordarea unei diete complexe, bogate in macro- si micronutrienti esentiali;
  • limitarea expunerii la substante cancerigene (pesticide, insecticide, solventi sau alte tipuri de compusi volatili);
  • efectuarea controalelor regulate la medicul specialist, in special daca va confruntati deseori cu ganglioni limfatici umflati;
  • asigurarea unei igiene corporale adecvate.

 

Surse:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK560826/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK578253/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK559328/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK499969/

https://www.sciencedirect.com/topics/nursing-and-health-professions/lymphoma

https://www.cancerresearchuk.org/about-cancer/lymphoma

https://www.cancerresearchuk.org/about-cancer/what-is-cancer/body-systems-and-cancer/the-lymphatic-system-and-cancer