Boala Tangier este o afectiune genetica foarte rara, caracterizata prin valori extrem de scazute sau absente ale colesterolului HDL si prin acumularea esterilor de colesterol in diferite organe.
Aceste depozite afecteaza mai ales amigdalele, ficatul, splina, ganglionii limfatici, nervii periferici si uneori corneea. Boala Tangier a fost descrisa pentru prima data in 1961, la doi frati de pe insula Tangier din Virginia, de unde provine si denumirea ei.
Ce este boala Tangier si cum apare?
Boala Tangier apare prin mutatii ale genei ABCA1, localizata pe cromozomul 9. Aceasta gena codifica o proteina esentiala pentru transportul colesterolului si fosfolipidelor din celule catre apolipoproteina A-I, etapa necesara pentru formarea particulelor HDL. Cand transportorul ABCA1 nu functioneaza corect, colesterolul nu mai este eliminat eficient din celule, iar HDL-ul devine extrem de scazut.
„In mod normal, HDL participa la «transportul invers al colesterolului», adica preia colesterolul din tesuturi si il duce spre ficat, unde este metabolizat. In boala Tangier, acest mecanism este blocat la inceputul ciclului. Rezultatul este dublu: nivel foarte mic de HDL in sange si acumularea esterilor de colesterol in macrofagele din tesuturi”, ne explica dr. Ioana Scripca, medic rezident microbiologie medicala.
Organele afectate cresc in dimensiuni si pot capata culoare galben–portocalie din cauza depozitelor lipidice. Din acest motiv, amigdalele mari, portocalii, reprezinta unul dintre cele mai sugestive semne clinice pentru boala Tangier.
Care sunt cauzele si factorii de risc pentru boala Tangier?
Cauza directa este mostenirea unor variante patogene ale genei ABCA1. Boala are transmitere autozomal recesiva, ceea ce inseamna ca o persoana dezvolta forma clinica atunci cand mosteneste doua copii modificate ale genei, cate una de la fiecare parinte.
Persoanele care mostenesc o singura copie modificata sunt doar purtatoare. Acestea pot avea HDL mai mic decat media, dar de obicei nu prezinta depozite de colesterol in organe si nu au manifestarile clasice ale bolii.
Factorii relevanti pentru boala Tangier sunt:
- istoricul familial de HDL extrem de scazut;
- consangvinitatea, care creste riscul ca ambii parinti sa poarte aceeasi mutatie rara;
- mostenirea autozomal recesiva: cand ambii parinti sunt purtatori, fiecare copil are risc de 25% sa fie afectat;
- raritatea bolii: prevalenta este estimata la aproximativ 1 caz la 1.000.000 de persoane;
- ambele sexe si toate rasele pot fi afectate.
Boala Tangier este foarte rara, cu aproximativ 100 de cazuri descrise in literatura medicala de la identificarea sa initiala, desi numarul real poate fi subestimat din cauza diagnosticarii dificile.
Care sunt simptomele in boala Tangier?
Manifestarile depind de cantitatea de colesterol acumulata in organe si de tipul afectarii. Semnele pot aparea inca din copilarie, frecvent prin marirea amigdalelor si modificarea culorii lor. In alte cazuri, diagnosticul este stabilit mai tarziu, cand apar neuropatie, tulburari hematologice sau boala cardiovasculara.
Manifestari la nivelul cavitatii orale
Amigdalele sunt adesea primul indiciu clinic. Depozitele de colesterol le fac sa devina:
- mari, uneori voluminoase;
- galben–portocalii;
- vizibile mai ales la copii si adolescenti;
- uneori responsabile de senzatia de corp strain, dificultati la inghitire sau obstructie respiratorie.
Aspectul portocaliu al amigdalelor, asociat cu HDL extrem de scazut, este foarte sugestiv pentru boala Tangier.
Manifestari cardiovasculare
Pacientii cu boala Tangier au risc de ateroscleroza prematura, deoarece metabolismul colesterolului este profund modificat. Pot aparea:
- boala coronariana la varste mai tinere;
- infarct miocardic;
- accident vascular cerebral;
- afectare valvulara, raportata in unele cazuri;
- progresie accelerata a placilor de aterom.
Desi HDL-ul scazut nu explica singur toate riscurile, acumularea esterilor de colesterol si dezechilibrul lipidic contribuie la aparitia evenimentelor cardiovasculare premature.
Manifestari neurologice
Neuropatia periferica este una dintre cele mai importante complicatii in boala Tangier. Depozitele lipidice se acumuleaza in celulele Schwann, care sustin fibrele nervoase, ducand la demielinizare si disfunctie neurologica. Pot aparea:
- amorteli;
- furnicaturi;
- slabiciune musculara;
- dureri neuropate;
- pierderea sensibilitatii la durere si temperatura;
- afectare predominanta a membrelor superioare in unele forme;
- episoade neurologice recurente;
- polineuropatie distala simetrica.
„Unele cazuri evolueaza lent, altele au caracter recidivant–remisiv, cu perioade de agravare si ameliorare”, adauga dr. Ioana Scripca.
Manifestari oculare
La nivelul ochilor poate aparea opacifierea corneei. De obicei este usoara si nu produce pierdere importanta a vederii, dar trebuie urmarita oftalmologic.
Manifestari hepatosplenice si ganglionare
Depunerea colesterolului in sistemul reticuloendotelial duce la:
- hepatomegalie;
- splenomegalie;
- ganglioni limfatici mariti;
- dureri abdominale;
- risc de trombocitopenie prin afectarea splinei.
„In splenomegalie importanta, traumatismele abdominale sau sporturile de contact cresc riscul de ruptura splenica”, adauga dr. Ioana Scripca.
Manifestari pancreatice si metabolice
In unele cazuri, au fost raportate tulburari ale metabolismului glucidic si diabet zaharat, prin depunerea colesterolului la nivel pancreatic.
Manifestari hematologice si alte semne
Boala Tangier mai poate duce si la:
- trombocitopenie;
- anemie hemolitica;
- reticulocitoza;
- stomatocitoza;
- piele uscata;
- distrofii unghiale;
- limfadenopatie cronica neinfectioasa;
- diplegie faciala.
Cum se diagnosticheaza boala Tangier?
Diagnosticul necesita suspiciune clinica ridicata, deoarece boala Tangier este extrem de rara si poate fi confundata cu alte afectiuni metabolice, neurologice sau hematologice. Medicul poate observa:
- amigdale marite, galben–portocalii;
- ficat si splina marite;
- neuropatie periferica;
- opacitati corneene;
- istoric familial de HDL foarte scazut;
- semne de boala cardiovasculara precoce.
Analizele de sange sunt esentiale. Profilul tipic al pacientului cu boala Tangier include:
- HDL sub 5 mg/dl;
- apolipoproteina A-I foarte scazuta;
- colesterol total redus, adesea sub 150 mg/dl;
- LDL scazut;
- trigliceride normale sau crescute;
- trombocitopenie in unele cazuri.
„Standardul de confirmare este testarea genetica prin secventierea genei ABCA1. Daca testarea genetica nu este disponibila, biopsia tisulara poate evidentia macrofage incarcate cu colesterol in rect, ficat, jejun sau maduva osoasa. Rectul este descris frecvent ca loc util pentru biopsie, deoarece poate arata depozite lipidice caracteristice”, explica dr. Ioana Scripca.
Care sunt optiunile de tratament pentru boala Tangier?
In prezent nu exista tratament curativ specific pentru boala Tangier. Managementul urmareste reducerea riscului cardiovascular, controlul complicatiilor si tratarea manifestarilor de organ.
Masuri asupra stilului de viata
Interventiile recomandate pacientului cu boala Tangier includ:
- activitate fizica aerobica regulata, adaptata capacitatii pacientului;
- mentinerea unei greutati sanatoase;
- renuntarea la fumat;
- reducerea grasimilor saturate;
- utilizarea preferentiala a grasimilor mononesaturate;
- controlul tensiunii arteriale;
- monitorizarea glicemiei;
- dieta mediteraneana.
Aceste masuri nu corecteaza defectul genetic, dar reduc povara metabolica si cardiovasculara la pacientul cu boala Tangier.
Tratamentul dislipidemiei
Medicamentele folosite pentru modificarea profilului lipidic, precum statinele, fibratii sau niacina, pot fi luate in calcul individual, mai ales pentru controlul LDL si al riscului cardiovascular global. Totusi, nu exista dovezi ferme ca tratamentele care incearca sa creasca HDL modifica decisiv evolutia bolii.
Tratament in functie de manifestari
Abordarea este personalizata:
- tonsilectomie, daca amigdalele produc obstructie, dificultati la inghitire sau simptome locale importante;
- monitorizare cardiologica regulata;
- recuperare neurologica pentru neuropatie;
- orteze, de exemplu glezna–picior, daca exista deficit motor;
- exercitii fizice ghidate pentru mentinerea functiei musculare;
- transplant cornean, rar, in opacitati corneene severe;
- evitarea sporturilor de contact daca pacientul cu boala Tangier are splenomegalie.
Perspective terapeutice
„In viitor, terapiile genetice sau strategiile care corecteaza functia ABCA1 ar putea avea rol important. Directiile cercetate includ cresterea expresiei ABCA1, imbunatatirea eliminarii colesterolului din celule si stimularea preluarii colesterolului de catre ficat. Aceste abordari raman insa in sfera cercetarii”, ne spune dr. Ioana Scripca.
Prognosticul, complicatiile si riscurile in boala Tangier
Prognosticul in boala Tangier este variabil si depinde mai ales de severitatea aterosclerozei si de afectarea neurologica. Datele despre speranta de viata sunt limitate, deoarece boala Tangierm asa cum s-a mentionat, apare la 1 din 1.000.000 de persoane.
Multi pacienti cu boala Tangier pot avea evolutie relativ buna daca sunt monitorizati si daca riscul cardiovascular este gestionat atent. Complicatiile importante asociate cu boala Tangier includ:
- boala coronariana prematura;
- accident vascular cerebral;
- neuropatie periferica progresiva;
- splenomegalie cu risc de ruptura splenica;
- trombocitopenie;
- diabet zaharat;
- obstructie respiratorie din cauza amigdalelor foarte mari;
- afectare vizuala usoara sau moderata;
- impact functional prin slabiciune musculara si tulburari senzitive.
„Pacientii cu boala Tangier si HDL sub 5 mg/dl si manifestari sistemice trebuie urmariti periodic de o echipa multidisciplinara: medic genetician, cardiolog, neurolog, hematolog, oftalmolog si specialist in boli metabolice. Boala Tangier nu are in prezent tratament curativ, insa diagnosticul corect va permite prevenirea complicatiilor majore, adaptarea stilului de viata si interventia rapida atunci cand apar semne de afectare cardiovasculara, neurologica sau hematologica”, concluzioneaza dr. Ioana Scripca.
Bibliografie:
Alshaikhli A, Vaqar S. Tangier Disease. [Updated 2023 May 8]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK562250/
Burnett JR, Hooper AJ, McCormick SPA, et al. Tangier Disease. 2019 Nov 21. In: Adam MP, Bick S, Mirzaa GM, et al., editors. GeneReviews® [Internet]. Seattle (WA): University of Washington, Seattle; 1993-2026. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK549920/
Koseki M, Yamashita S, Ogura M, Ishigaki Y, Ono K, Tsukamoto K, Hori M, Matsuki K, Yokoyama S, Harada-Shiba M. Current Diagnosis and Management of Tangier Disease. J Atheroscler Thromb. 2021 Aug 1;28(8):802-810. doi: 10.5551/jat.RV17053. Epub 2021 May 14. PMID: 33994407; PMCID: PMC8326168. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8326168/
National Center for Biotechnology Information (US). Genes and Disease [Internet]. Bethesda (MD): National Center for Biotechnology Information (US); 1998-. Tangier disease. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK22201/
Puntoni M, Sbrana F, Bigazzi F, Sampietro T. Tangier disease: epidemiology, pathophysiology, and management. Am J Cardiovasc Drugs. 2012 Oct 1;12(5):303-11. doi: 10.2165/11634140-000000000-00000. PMID: 22913675. Link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22913675/