Febra la adulti si cauzele ei

Febra reprezinta cresterea anormala a temperaturii corpului peste limitele normale, de cele mai multe ori ca raspuns la o infectie sau inflamatie. Este un mecanism de aparare al organismului, nu o boala in sine. Chiar daca febra la adulti este inconfortabila, aparitia ei este adesea un semn ca sistemul imunitar lucreaza pentru a combate un agent patogen. Cauzele pot fi foarte diverse, de la infectii comune pana la boli severe, iar uneori aparitia ei este extrem de dificil de explicat.

Ce este si de ce facem febra?

Febra este o reactie sistemica a organismului la infectie. Cresterea temperaturii centrale creste raspunsul imun si, mai mult, accelereaza vindecarea ranilor si infectiilor. Febra la adulti, dar nu numai, implica consum metabolic crescut (organismul lucreaza mai intens pentru a mentine temperatura ridicata), insa beneficiile pentru supravietuire depasesc costul metabolic al mentinerii acesteia.

Febra la adulti actioneaza ca un „semnal de alarma” care activeaza o gama variata de celule cu rol in imunitate:

• celulele NK;
• celulele dendritice;
• macrofagele;
• limfocitele T si B;
• neutrofilele (primii „soldati” care ajung la locul infectiei);
• celulele endoteliale vasculare.

Initierea febrei este rezultatul unor interactiuni complexe intre celulele imunitare care transmit semnale catre creier, mai exact catre hipotalamus. Aceasta zona este responsabila de procesele de reglare a temperaturii corporale. Regiunea cheie este zona ventro-mediala preoptica, aceasta continand neuroni activati in timpul febrei. Zona ventro-mediala preoptica se pare ca are rolul de a traduce semnalele imunitare periferice in schimbari ale activitatii cerebrale, printre care se numara si cresterea temperaturii corporale.

Tipuri de febra

Temperatura normala a corpului este in jur de 37°C, cu variatii naturale de aproximativ 0,5°C, in functie de metabolism, ritm circadian, nivelul de activitate. Febra la adulti apare atunci cand potentiatori ai febrei (numiti pirogeni) fac ca temperatura corpului sa creasca peste aceste valori prin activarea mecanismelor hipotalamice. Astfel, febra la adulti poate fi:

1. febra usoara: 37,3-38,0°C;
2. febra moderata: 38,1-39,0°C;
3. febra inalta: 39,1-41°C
4. hipertermie: >41°C.

De asemenea, este important sa facem diferenta intre febra si hipertermie: febra apare ca urmare a reglarii active a hipotalamusului, iar hipertermia apare cand organismul nu reuseste sa piarda caldura in exces (insolatie, reactii la medicamente, efort extrem). Hipertermia defineste o stare extrem de periculoasa pentru organism.

Care sunt cauzele care provoaca febra la adulti?

In primul rand, deseori febra la adulti apare din cauza unei infectii, fie ea virala, bacteriana sau fungica, parazitara. Infectia bacteriana asociaza, in mod obisnuit, febra mai mare decat infectia virala.

Cauze comune pentru febra la adulti

Cauze mai comune si usor de diagnosticat sunt urmatoarele:

• infectii virale (cele mai frecvente): raceala comuna, gripa, COVID-19, gastroenterita virala, infectii virale respiratorii (rinovirus, adenovirus, virus sincitial respirator) si mononucleoza infectioasa;
• infectii bacteriene: infectiise urinare, pneumoniile, infectiile respiratorii superioare, otita si  sinuzita, faringita bacteriana (inclusiv streptococica), infectii cutanate (celulita, furuncule), abces dentar;
• infectii fungice (mai ales la persoanele cu sistem imunitar deficitar);
• infectii parazitare;
• reactii alergice;
• reactii la anumite medicamente (antibiotice, anticonvulsivante, in aceste cazuri fiind vorba de asa-zisa „febra medicamentoasa”);
• boli inflamatorii: artrita reumatoida, vasculita, bolile inflamatorii intestinale;
• bolile autoimune cunoscute, aflate in puseu;
• boli cronice (renale, hepatice, cardiace);
• reactii post-vaccinare;
• deshidratarea severa;
• cauze endocrine: tiroidita subacuta, insuficienta suprarenaliana (mai ales in timpul crizelor adrenale);
• cauze oncologice evidente clinic: limfoame, leucemii, tumori solide avansate.

Acestea sunt cele mai comune cauze pentru febra la adulti, vizibile clinic, usor de diagnosticat. Cu toate acestea, exista si cazuri in care febra la adulti poate fi dificil de pus pe seama vreunui diagnostic, iar despre asta vom vorbi in cele ce urmeaza.

Febra la adulti de origini necunoscute

Febra de origine necunoscuta (FUO) a fost definita pentru prima data in 1961, drept:

Febra de origine necunoscuta (FUO) a fost definita pentru prima data in 1961 ca:

• temperatura corpului ≥ 38,3°C;
• durata de cel putin 3 saptamani;
• fara diagnostic stabilit dupa o saptamana de investigatii extinse in spital.

Desi pare destul de rara, de fapt febra de origine necunoscuta asociaza foarte des boli comune, dar care se manifesta atipic. Cauzele pentru febra la adulti de origini necunoscute sunt deosebit de variate, de aceea le vom imparti in patru categorii principale: infectioase, inflamatorii non-infectioase, maligne si diverse.

Cauze infectioase pentru febra la adulti de origine necunoscuta

• tuberculoza;
• febra Q;
• bruceloza;
• infectia cu HIV;
• abcesul abdominopelvin;
• boala ghearelor de pisica;
• infectii cu virusul Epstein-Barr, cu citomegalovirus;
• febra enterica (tifoida);
• toxoplasmoza;
• infectii la nivelul organelor: endocardita bacteriana subacuta, sinuzita cronica (in special in mastoidita cronica), prostatita cronica, discita, infectia grefelor vasculare, boala Castleman multicentrica, boala Whipple, limfogranulomatoza veneriana;
• infectii transmise de capuse: babesioza, ehrlichioza, anaplasmoza, febra la adulti recurenta transmisa de capuse;
• infectii regionale sau tropicale: histoplasmoza, coccidiomicoza, leptospiroza, leishmanioza viscerala, febra dupa muscatura de sobolan, febra la adulti recurenta transmisa de paduchi.

Cauze inflamatorii non-infectioase pentru febra la adulti de origine necunoscuta

• arterita cu celule gigante (arterita temporala);
• boala Still a adultului;
• lupusul eritematos sistemic;
• poliarterita nodoasa (poliangiita microscopica);
• artrita reumatoida;
• sindromul antifosfolipidic;
• guta si pseudoguta;
• sarcoidoza;
• boala Behçet;
• sindromul Felty;
• arterita Takayasu;
• boala Kikuchi;
• sindromul PFAPA (febra la adulti cu caracter periodic, adenita, faringita, ulceratiile la nivel bucal).

Cauze maligne (neoplazice) pentru febra la adulti de origine necunoscuta

• limfom (Hodgkin si non-Hodgkin);
• carcinom renal;
• sindroame mieloproliferative;
• leucemia acuta mieloida;
• mielomul multiplu;
• cancere solide (ficat, san, pancreas, colon);
• mixom atrial;
• metastaze cerebrale sau hepatice;
• histiocitoza maligna.

Alte cauze pentru febra la adulti de origine necunoscuta

• ciroza (febra la adulti fiind cauzata de eliberarea de endotoxine prin circulatia portala);
• febra medicamentoasa;
• tiroidita subacuta (o cauza foarte frecventa pentru febra la adulti de origine necunoscuta);
• boala Crohn;
• embolia pulmonara;
• sindromul hipotalamic;
• sindroame de febra periodica familiala (FPF);
• neutropenia ciclica;
• febra factitiala (indusa voluntar de pacient).

A fost foarte important sa mentionam si cauzele pentru febra la adulti de origine necunoscuta, in ideea in care nu putine sunt situatiile in care febra nu poate fi asociata unui diagnostic clar.

Cand se recomanda consultul medical?

De obicei, febra la adulti trece de la sine si poate fi manageriata usor acasa. Insa, se recomanda consultul medical sau solicitarea sfaturilor medicale in cazul in care febra la adulti:

• dureaza mai mult de 3 zile;
• depaseste 39° C;
• este insotita de frisoane severe, transpiratii abundente;
• este asociata cu dureri intense de cap, rigiditate a gatului, confuzie;
• apare cu dureri toracice, respiratie dificila;
• este prezenta la persoane cu imunitate scazuta;
• revine in episoade repetate;
• se asociaza cu simptome de deshidratare, cum ar fi uscarea mucoaselor, oligurie (eliminarea unei cantitati reduse de urina);
• se asociaza cu semne de alterare a starii de constienta, confuzie, inadecvare logica;
• se asociaza cu pierdere in greutate, oboseala marcata sau ganglioni limfatici mariti.

Febra persistenta, fara cauza clara, necesita investigatii suplimentare, de obicei efectuate de un medic internist sau infectionist.

Recomandari pentru scaderea febrei la domiciliu

Febra la adulti se poate gestiona si la domiciliu, mai ales daca este de grad redus sau moderat:

• hidratare abundenta (apa, ceaiuri, supe);
• repaus la pat;
• purtarea unor haine lejere, evitarea supraincalzirii;
• mentinerea unei temperaturi ambientale placute, nu sufocante;
• administrarea de antipiretice (paracetamol, iar ibuprofenul trebuie administrat cu precautie la persoanele cu probleme gastrice, renale).

Nu vom incerca sa reducem febra daca aceasta este sub 38°C si pacientul este, totusi, cat de cat confortabil. Sa nu uitam ca febra are rol protector, de fapt, iar incercarea de a o opri poate chiar sa incetineasca raspunsul imun. Se va interveni, astfel, doar cand febra la adulti ajunge la valori prea mari (febra de grad moderat spre inalt) si este insotita de simptome relevante.

Bibliografie:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK532265/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK562334/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK570583/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK279457/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8394829/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9274300/