Pahipleurita – cauze, manifestari, diagnostic si tratament

Pahipleurita este o afectiune care intereseaza pleura, adica membrana serioasa care acopera atat plamanul, cat si cavitatea toracica. Se traduce printr-o ingrosare patologica a acestei membrane, cu acumulare de tesut cicatricial si manifestarea de simptome specifice. Pleura este formata din doua foite: una viscerala, care acopera plamanul, si una parietala, care captuseste si protejeaza partea interioara a toracelui, amandoua delimitand spatiul pleural. In functie de cauza, patologia poate aparea in diferite parti ale pleurei, cel mai des vizand varful plamanului. Pahipleurita poate aparea din mai multe cauze, cum ar fi infectii, expunere cronica la toxine sau mezoteliom.

Afectiunile aparatului respirator pot fi probleme relativ usoare sau de gravitate medie si mare, deloc de neglijat, Ce facem pentru a trata aceste dificultati respiratorii? Naturalis va propune varianta naturista, Bronhosuport, cu asocierea substantelor bioactive din extractul de patlagina si din tincturile de cimbru-de-cultura, ciubotica-cucului, grindelia si tal de lichen-de-piatra cu mierea poliflora.

Naturalis BronhoSuport X 100 ml

Vezi detalii

Pahipleurita determina calcificarea membranei care captuseste plamanii, respectiv reducerea si pierderea flexibilitatii acesteia. Pe masura ce cicatrizarea evolueaza, si expansiunea plamanilor in timpul actului respirator devine mai dificila. Drept urmare, pahipleurita se manifesta inainte de toate prin simptome respiratorii, cum ar fi dificultati in respiratie, respiratie suieratoare, dar si prin dureri in piept. Se considera ca pahipleurita este o boala asociata in special cu expunerea pe timp indelungat la azbest, dar ingrosarea pleurala se observa si in mezoteliomul malign. Astfel, uneori agentul etiologic care duce la pahipleurita poate fi dificil de identificat.

Pahipleurita – informatii generale

Pahipleurita poate fi considerata o afectiune de natura respiratorie, fiind o patologie asociata in primul rand membranei care acopera plamanul, adica pleurei viscerale. Exista cazuri in care se observa instalarea pahipleuritei la nivelul pleurei parietale, dar cazurile sunt mai rare. Asadar, simptomele asociate prezentei afectiunii tind sa fie respiratorii, dar despre ele vom discuta mai jos. Pahipleurita are o incidenta relativ scazuta in randul populatiei si, majoritar, pare sa fie mai frecventa in randul persoanelor care lucreaza cu azbest sau ca urmare a altor patologii si conditii medicale (tratamente chirurgicale, tratamente medicamentoase).

In functie de stadiul afectiunii, respectiv de cauze si modul de prezentare, pahipleurita poate fi de mai multe tipuri:

• apicala: presupune ingrosarea portiunii superioare a pleurei;
• focala: ingrosarea este limitata la una sau mai multe zone ale pleurei;
• difuza: afectarea in proprotie de 50% a pleurei plamanului stang sau drept sau a 25% din pleura fiecarui plaman;
• difuza specifica mezoteliomului: ingrosarea si cicatrizarea pleurei viscerale;
• nodulara: la nivelul pleurei se formeaza noduli ce contin tesut cicatricial.

Pahipleurita – factori de risc

In ceea ce priveste factorii de risc pentru pahipleurita, se considera ca este o afectiune frecventa in randul celor care lucreaza cu azbest. Alti factori de risc pentru pahipleurita includ:

• ocupatia (fabricarea produselor din azbest, constructii, instalatii sanitare, lucrari electrice, transporturi, lucrari de demolare);

• infectiile (tuberculoza, pneumonia);
• fumatul;
• sexul (frecventa mai mare in randul barbatilor);
• varsta (persoanele cu varsta inaintata sunt mai predispuse sa dezvolte pahipleurita);
• interventiile chirurgicale;
• tratamentele medicamentoase;
• leziunile de la nivelul coastelor si pieptului.

Cu toate acestea, pahipleurita poate aparea si din alte motive, avand o frecventa relativ ridicata si in randul persoanelor care nu au de-a face cu anumite ocupatii care cresc riscul afectiunii.

Farmacistii Catena recomanda BronhoSuport 7 plante + miere de la Naturalis, un supliment alimentar, fara zahar, cu miere, sub forma de sirop antitusiv, sustine sanatatea si buna functionare a sistemului respirator, protejeaza mucoasa bronsica si ajuta la obtinerea unui confort respirator.

Naturalis BronhoSuport 7 plante + miere X 100 ml

Vezi detalii

Pahipleurita – cauze

Pahipleurita este termenul descriptiv folosit pentru orice forma de modificare structurala (uzual, in sensul ingrosarii) a pleurei parietale sau viscerale. Prin urmare, poate aparea atat in cazul unei boli benigne care vizeaza (si) pleura, cat si maligne. Cauzele care pot duce si la pahipleurita:

• inflamatii recurente;
• pneumotorax recurent:
• empiem pleural (prezenta de puroi in cavitatea pleurala);
• pleurodeza cu talc;
• complicatie intarziata a unui hemotorax;
• complicatie a unei colagenoze;
• pneumoconioza;
• mezoteliom;
• limfom pleural primar;
• metastaze pleurale;
• embolie pulmonara;
• efuziune pleurala;
• cancer pulmonar;
• tumori (benigne sau maligne);
• expunere la radiatii;
• sechele ale unei interventii chirurgicale de bypass coronarian;
• pleurezie;
• boli imunologice.

Diagnosticul de pahipleurita se pune in conformitate cu examinarea amanuntita realizata, cand se au in vedere si anamneza, rezultatele testelor imagistice, expunerea la factorii de risc. Pleura se poate ingrosa atat ca urmare a existentei unei afectiuni subiacente, cat si din cauza unor circumstante specifice de viata (expunerea la factori de risc). Conform datelor epidemiologice, pahipleurita este frecventa in randul persoanelor cu mezoteliom.

• Intr-un studiu retrospectiv, s-a observat ca 88% dintre persoanele cu mezoteliom malign au si pahipleurita prezenta prin examinare CT.
• 5-13,5% dintre lucratorii cu azbest dezvolta pahipleurita difuza (la un interval cuprins intre 3 si 34 de ani de la expunere la azbest).

Pahipleurita – simptome

Cel mai frecvent simptom care ridica suspiciunea de pahipleurita este scurtarea respiratiei, care se traduce prin faptul ca inspirul pare ca nu mai asigura o cantitate suficienta de oxigen. In jur de 43% dintre pacientii cu pahipleurita acuza acest simptom, alaturi de tuse, durere toracica si, uneori, stari febrile. Simptomele comune pentru pahipleurita includ:

• dispnee, dificultati in respiratie, exacerbate in special in timpul efortului;
• dificultati in a respira profund;
• durere toracica in timpul unei respiratii profunde;
• tuse dureroasa;
• durere toracica surda, exacerbata in timpul efortului;
• oboseala;
• hipopnee (respiratie scurta).

Este foarte important de stiut ca simptomele asociate cu pahipleurita depind in mare masura de stadiul bolii si de tipul pahipleuritei. De asemenea, daca apare ca urmare a existentei unei boli subiacente, pahipleurita reprezinta doar un alt simptom al bolii. Dat fiind faptul ca poate fi greu de identificat, specialistul se va axa pe alte simptome relevante pentru a identifica patologia.

Diagnosticul de pahipleurita

Chiar daca si anamneza si examinarea fizica sunt importante, cel mai eficient mod de a detecta si pune un diagnostic cert sunt investigatiile imagistice, cum sunt radiografiile, RMN-urile, CT-urile. Pentru a contribui la asigurarea unui diagnostic precis, este vital ca pacientul sa prezinte medicului specialist istoricul personal: fumatul, expunerea la azbest, interventii chirurgicale anterioare. In mod frecvent, ingrosarea pleurala este reperata prima data cu ajutorul unei radiografii de rutina, iar testele de screening mai sensibile (CT-urile, PET-urile, RMN-urile) sunt frecvent utilizate pentru a face diferenta intre o pahipleurita si mezoteliomul pleural, de exemplu.

Siropul de tuse Dacia Plant Calmotusin contine extracte de patlagina, isop, nalba-mare, ciubotica-cucului, scai-vanat, ghimbir, lemn-dulce si uleiuri esentiale de menta-creata, eucalipt, cimbru-de-cultura, pin si roinita.

Dacia Plant Calmotusin sirop X 200 ml

Vezi detalii

Tratament pahipleurita

De cele mai multe ori, pahipleurita nu necesita tratament, deoarece nu constituie o urgenta medicala. Cu toate acestea, simptomele pot deveni inconfortabile, pe masura ce afectiunea progreseaza si, bineinteles, daca i se permite progresia (vorbind despre pahipleurita cauzata de fumat sau prin expunere continua la azbest). In acest caz, tratamentul se limiteaza la incercarea de a ameliora simptomele si de a evita factorii de risc, incluzand reabilitarea functiei pulmonare si, daca este cazul, indrumarea pacientului spre renuntarea la fumat.

Reabilitarea pulmonara

Reprezinta un program de exercitii fizice supravegheate, dezvoltat special pentru persoane care au functia respiratorie deficitara sau compromisa. Acestea isi propun sa ii ajute pe pacienti sa-si recastige forta si rezistenta prin tehnici specifice de respiratie, exercitii, consiliere in ceea ce priveste nutritia. Programele pot dura cateva saptamani sau luni.

Renuntarea la fumat

Pentru pacientii care fumeaza, renuntarea la fumat este esentiala in caz de pahipleurita. Fumatul dauneaza semnificativ sanatatii si functiei pulmonare. Exista numeroase modalitati viabile de a renunta la fumat, inclusiv psihoterapie, inlocuitori de nicotina si medicamente speciale.

Activitatea fizica

Adoptarea unui stil de viata activ, in conformitate cu capacitatile proprii, poate fi foarte utila in tratarea pahipleuritei si oprirea evolutiei acesteia. Antrenamentele de tip cardio, efectuate dupa un program bine stabilit si dozat, imbunatatesc semnificativ functia respiratorie si, in timp, pot duce la imbunatatirea capacitatii pulmonare, rezistentei la efort si functiei cardiovasculare.

Tratamentul chirurgical

Tratamentul de baza pentru pahipleurita, in special in stadiu avansat, este cel chirurgical. Dintre protocoalele chirurgicale uzuale, putem aminti:

• decorticarea pleuro-pulmonara;
• pleurotomia cu rezectie de coasta;
• toracoplastia;
• utilizarea enzimelor fibrinolitice (streptokinaza sau urokinaza), care sunt introduse printr-un tub de drenaj in cavitatea pleurala.

Posibile complicatii

In esenta, pahipleurita nu este o boala fatala si nici nu are un prognostic nefavorabil. Totusi, aceasta afectiune nu se poate trata, iar afectarea este ireversibila. Cu alte cuvinte, este foarte important ca afectiunea sa fie diagnosticata intr-un stadiu incipient, cand pleura viscerala nu este afectata intr-o mare masura, pentru a se instaura protocolul de tratament si a se identifica cauza bolii.

Daca diagnosticul nu este pus in timp util si se continua expunerea la factorii de risc, afectiunea va evolua si mai mult, ceea ce in timp va duce la compromiterea functiei respiratorii. Pe fondul existentei unei patologii subiacente, cum ar fi mezoteliomul sau tuberculoza, ingrosarea pleurei este doar un alt simptom, prognosticul bolii depinzand de mult mai multe variabile personale.

Ingrosarea pleurala poate fi grava atunci cand ajunge in stadii mai avansate, mult mai violente. Intr-un astfel de stadiu, ingrosarea pleurala are potentialul de a inchide spatiul dintre cele doua straturi ale pleurei si poate inveli complet plamanul, provocand boala pulmonara restrictiva. In astfel de situatii, pacientul trebuie sa depuna mult efort pentru a-si asigura aportul de oxigen.

Surse:

1. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8191346/
2. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7446552/
3. https://radiopaedia.org/articles/pleural-thickening
4. https://www.mesothelioma.com/asbestos-cancer/pleural-thickening/
5. https://respiratory-research.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12931-019-1116-9