1. DENUMIREA COMERCIALA A PRODUSULUI MEDICAMENTOS TALLITON® 6,25 mg
TALLITON® 12,5 mg
TALLITON® 25 mg
2. COMPOZITIA CALITATIVA SI CANTITATIVA
Talliton 6,25mg
Un comprimat contine carvedilol 6,25 mg.
Talliton 12,5 mg
Un comprimat contine carvedilol 12,5 mg.
Talliton 25 mg
Un comprimat contine carvedilol 25 mg.
3. FORMA FARMACEUTICA
Comprimate
4. DATE CLINICE
4.1 Indicatii terapeutice
Tratamentul hipertensiunii arteriale esentiale - poate fi utilizat singur sau in asociere cu alte medicamente antihipertensive (in principal cu hidroclorotiazide).
Tratamentul anginei pectorale cronice stabile.
Tratamentul insuficientei cardiace cronice (clasa II sau III NYHA*, pentru prevenirea evolutiei afectiunii in asociere cu diuretice, inhibitori ECA sau digoxina)
*NYHA (New York Heart Association)
4.2 Doze si mod de administrare
Comprimatele trebuie administrate oral cu o cantitate suficienta de lichid. Administrarea comprimatelor se recomanda sa se faca in timpul mesei (pentru a reduce riscul hipotensiunii ortostatice).
Dozele trebuie stabilite individual. Tratamentul trebuie inceput cu doze mici, care vor fi crescute progresiv la fiecare 7 – 14 zile, pana la atingerea efectului clinic dorit. Dupa prima doza si dupa fiecare crestere a dozei se recomanda masurarea tensiunii arteriale a pacientului in ortostatism la 1 ora de la administrarea dozei, pentru a exclude posibila hipotensiune arteriala ortostatica.
Tratamentul cu carvedilol se va intrerupe treptat, intr-o perioada de 1 - 2 saptamani.
Daca tratamentul a fost intrerupt mai mult de 2 saptamani, se va relua cu cea mai mica doza.
Hipertensiune arteriala esentiala
Doza initiala recomandata este de 12,5 mg carvedilol dimineata, dupa micul dejun, sau 6,25 mg carvedilol, de 2 ori pe zi (dimineata si seara). Dupa 7 - 14 zile de tratament, posibil chiar dupa 2 zile, doza se va creste la 25 mg carvedilol dimineata sau 12,5 mg carvedilol de 2 ori pe zi. Dupa 14 zile de tratament, doza poate fi crescuta din nou, la 50 mg carvedilol pe zi.
Doza totala zilnica in tratamentul hipertensiunii arteriale nu va depasi 50 mg carvedilol.
Angina pectorala cronica stabila
Doza recomandata la inceputul tratamentului cu Talliton este de 12,5 mg carvedilol de 2 ori pe zi, dupa mese.
Dupa 7 - 14 zile de tratament, doza poate fi crescuta la 25 mg carvedilol de doua ori pe zi. Daca aceasta doza este ineficace, dupa 14 zile de administrare se poate creste doza la 50 mg carvedilol de 2 ori pe zi daca pacientul o tolereaza bine.
Doza zilnica totala in tratamentul anginei pectorale cronice nu va depasi 50 mg carvedilol de 2 ori pe zi. In cazul pacientilor peste 70 de ani, doza maxima nu va depasi 25 mg carvedilol de 2 ori pe zi.
Insuficienta cardiaca cronica
Dozele trebuie individualizate. Pacientul trebuie sa fie sub monitorizare medicala atenta in primele 2 - 3 ore dupa doza initiala si dupa fiecare crestere a dozei, iar toleranta la medicament trebuie testata. Daca apare bradicardie (puls sub 55 batai/min.), doza de Talliton trebuie redusa. Daca apar simptome de hipotensiune arteriala, trebuie intai redusa doza de diuretic sau inhibitor ECA, iar, daca aceste masuri sunt insuficiente, se va reduce si doza de Talliton . Talliton este recomandat a fi utilizat in completarea tratamentului standard, ca diureticele, inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) si/sau digitala. Poate fi, de asemenea, administrat pacientilor care nu tolereaza inhibitorii ECA. Talliton poate fi administrat pacientilor numai dupa ce dozele de diuretic, inhibitor ECA si digitala (daca este administrata) au fost stabilite.
La initierea tratamentului cu Talliton sau dupa cresterea dozelor, poate aparea o agravare temporara a insuficientei cardiace. In acest caz, trebuie crescuta doza de diuretic. Uneori este necesara reducerea temporara a dozei de Talliton sau chiar intreruperea tratamentului. Cand starea clinica s-a stabilizat, tratamentul cu Talliton si/sau cresterea dozelor pot fi reluate. Daca insuficienta cardiaca evolueaza spre o forma severa (clasa IV - NYHA), intregul tratament trebuie revizuit.
Doza initiala recomandata este de 3,125 mg carvedilol, de 2 ori pe zi. Daca aceasta doza este bine tolerata, poate fi crescuta treptat (la interval de 2 saptamani) pana la doza optima. Urmatoarele doze sunt de 6,25 mg carvedilol, de 2 ori pe zi, dupa aceea de 12,5 mg carvedilol, de 2 ori/zi si, in final, de 25 mg carvedilol, de 2 ori pe zi. Pacientul trebuie sa utilizeze doza cea mai mare pe care o tolereaza bine. Doza maxima recomandata este de 25 mg carvedilol, de 2 ori pe zi. La pacientii care au peste 85 kg, doza poate fi crescuta cu atentie la 50 mg carvedilol, de 2 ori pe zi.
Ajustarea dozelor
Insuficienta renala: doza uzuala nu este influentata de prezenta insuficientei renale deoarece eliminarea primara se face prin fecale. Studiile farmacocinetice la pacientii cu insuficienta renala de intensitate diferita arata ca functia renala nu afecteaza semnificativ profilul farmacocinetic al carvedilolului. De aceea ajustarea dozei la acesti pacienti nu este necesara.
4.3 Contraindicatii
Hipersensibilitate la carvedilol sau la oricare dintre excipientii produselor.
Insuficienta cardiaca necontrolata terapeutic sau insuficienta cardiaca severa (insuficienta cardiaca decompensata NYHA clasa IV ce necesita terapie intravenoasa inotropa). Insuficienta hepatica severa.
Astm bronsic, bronhopneumopatie cronica obstructiva, hipertensiune pulmonara, cord pulmonar.
Hipotensiune arteriala severa (tensiune arteriala sistolica <85 mmHg).
Soc cardiogen.
Bradicardie severa (sub 50 batai pe minut in repaus).
Sindromul sinusului bolnav (daca nu este instalat un stimulator cardiac permanent). Bloc AV de gradul II sau III (daca nu este instalat un stimulator cardiac permanent). Feocromocitom (daca nu se asociaza alfa blocante).
Copii si adolescenti sub 18 ani (siguranta si eficacitatea utilizarii la aceasta grupa de pacienti nu au fost stabilite).
Sarcina si alaptarea
4.4 Atentionari si precautii speciale
Hipotensiune arteriala ortostatica: in special la debutul tratamentului cu carvedilol si la cresterea dozei, poate sa apara hipotensiune arteriala ortostatica, cu ameteala si vertij, uneori cu lipotimie. Pacientii cu insuficienta cardiaca, varstnicii sau pacientii care fac tratament concomitent cu alte antihipertensive sau diuretice sunt mai expusi la risc. Aceste reactii pot fi prevenite prin administrarea unor doze initiale mai mici, prin ajustarea atenta a dozei de intretinere si prin administrarea medicamentului odata cu alimentele. Pacientii vor fi sfatuiti cum sa evite simptomele hipotensiunii ortostatice (precautii la trecerea in ortostatism; in caz de vertij pacientul va adopta pozitia sezanda sau clinostatismul). Pacientii varstnici vor incepe tratamentul cu doze mai mici (vezi pct. 4.2 Doze si mod de administrare).
Intreruperea tratamentului: daca tratamentul cu carvedilol (sau alte beta blocante) este brusc intrerupt, pot apare transpiratie, tahicardie, dispnee, agravarea anginei pectorale. Pacientii cei mai expusi la risc sunt cei cu angina pectorala la care se poate produce un accident coronarian acut. Dozele trebuie reduse treptat, in 1 - 2 saptamani.
Daca tratamentul este intrerupt mai mult de 2 saptamani, se va relua cu cea mai mica doza.
Bradicardia
Doza trebuie redusa daca pacientul devine bradicardic (frecventa cardiaca aproximativ 55 batai/min) in timpul tratamentului.
Insuficienta cardiaca cronica: Daca Talliton este administrat pentru tratamentul hipertensiunii arteriale sau anginei pectorale la pacientii care prezinta si insuficienta cardiaca, inceperea tratamentului cu Talliton trebuie efectuat dupa schema recomandata pentru tratamentul insuficientei cardiace: doza initiala nu trebuie sa depaseasca 3,125 mg de 2 ori pe zi si orice crestere a dozei trebuie efectuata numai dupa o perioada minima de 14 zile de tratament (a se vedea pct.4.2.).
Administrarea carvedilolului la pacienti sub tratament cu diuretice, IECA si/sau digitalice pentru insuficienta cardiaca, necesita un control medical strict deoarece atat carvedilolul cat si glicozidele tonicardiace incetinesc conductia atrio-ventriculara. Functia renala trebuie controlata frecvent la pacientii cu insuficienta cardiaca daca tensiunea arteriala sistolica initiala este sub 100 mmHg sau daca pacientii prezinta concomitent ischemie cardiaca, tulburari vasculare arteriale periferice sau insuficienta renala, deoarece in timpul tratamentului cu Talliton poate sa apara deteriorarea functiei renale (de obicei tranzitorie). In cazul in care se observa deteriorarea functiei renale, se intrerupe tratamentul sau se reduc dozele.
Pacientii cu Angor Prinzmetal
Beta-blocantele non-selective pot determina dureri toracice la pacientii cu angina Prinzmetal. Desi carvedilolul, prin activitatea sa alfa-blocanta, poate preveni aceste simptome, nu exista experienta cu carvedilol la acesti pacienti. De aceea se recomanda prudenta la pacienti cu suspiciune de angor Prinzmetal. Nu se recomanda administrarea la pacientii cu angina instabila.
Se recomanda utilizarea cu prudenta a carvedilolului la pacientii cu bloc atrio-ventricular de gradul I.
Bloc AV gradul I
Deoarece carvedilolul scade conducerea atrioventriculara, administrarea sa la pacienti cu bloc AV gradul I necesita precautii speciale si monitorizarea frecventa electrocardiografica.
Tulburari circulatorii arteriale periferice
Tulburarile circulatorii arteriale periferice se pot agrava pe timpul tratamentului cu blocanti ai receptorilor beta. Desi riscul este micsorat de efectul vasodilatator al carvedilolului, totusi este necesar controlul adecvat.
Diabet zaharat: beta-blocantele scad frecventa cardiaca, de aceea pot masca hipoglicemia la diabetici si pot afecta metabolismul carbohidratilor. Glicemia poate creste sau scadea la diabeticii cu insuficienta cardiaca. De aceea tratamentul la pacientii diabetici necesita prudenta si control frecvent al glicemiei.
Produsul contine zahar ca excipient si acest lucru trebuie avut in vedere atunci cand Talliton este administrat la pacientii diabetici.
Cand este administrat la pacienti cu hipertiroidie carvedilolul poate masca semnele de hipertiroidie. Intreruperea brusca a administrarii carvedilolului poate duce la recurenta simptomelor de hipertiroidie sau chiar aparitia unor crize tireotoxice.
Anestezie generala: la pacientii tratati cu beta-blocante, pentru anestezia generala, este necesar sa se foloseasca narcotice cu efect inotropic minim sau sa se intrerupa (gradat) tratamentul cu beta-blocante inainte de interventia chirurgicala.
Insuficienta hepatica: carvedilolul poate determina in mod exceptional insuficienta hepatica. Cand apare suspiciune clinica de afectare hepatica, functia hepatica va fi verificata. In caz de insuficienta hepatica, pacientul trebuie sa intrerupa tratamentul cu carvedilol. De regula, functia hepatica se normalizeaza dupa intreruperea tratamentului.
Feocromocitom
La pacientii cu feocromocitom trebuie sa se initieze un tratament cu alfa-blocante anterior terapiei cu beta-blocante.
Alte atentionari
Beta-blocantele se utilizeaza cu prudenta si dupa evaluarea raportului beneficiu terapeutic/risc potential in psoriazis si in caz de antecedente de reactii de hipersensibilitate severe sau in timpul tratamentului de desensibilizare.
Tratamentul cu carvedilol nu se recomanda la pacientii cu antecedente de trombocitopenie.
Se vor lua precautii in acidoza metabolica severa.
Purtatorii de lentile de contact trebuie avertizati despre riscul scaderii secretiei lacrimale.
Lactoza
Fiecare comprimat contine 50 mg lactoza. Aceasta cantitate trebuie luata in consideratie la pacientii cu deficit de lactaza, galactosemie si sindrom de malabsorbtie de glucoza/galactoza.
Zahar
Fiecare comprimat contine 12,5 mg zahar. Continutul de zahar trebuie luat in considerare in cazul diabetului zaharat, intolerantei ereditare la fructoza, sindromului de malabsorbtie al glucozei/galactozei sau deficientei de zaharaza/isomaltaza.
Sportivi
Este necesara prudenta la sportivi deoarece contine un principiu activ care poate induce pozitivitatea testelor practicate la controlul antidoping.
4.5 Interactiuni cu alte produse medicamentoase, alte interactiuni
Interactiuni farmacocinetice
Deoarece carvedilolul este supus metabolizarii oxidative, metabolizarea si farmacocinetica sa pot fi afectate de inducerea sau inhibitia sistemului enzimatic al citocromului P450.
rifampicina - datorita inductiei enzimatice pe care o determina, poate sa scada concentratia plasmatica a carvedilolului cu 70%
barbiturice - datorita inductiei enzimatice pe care o determina barbituricele pot scadea eficacitatea carvedilolului
cimetidina - creste biodisponibilitatea carvedilolului cu 30% (asociere contraindicata)
digoxina - concentratia plasmatica a digoxinei scade in cazul administrarii concomitente cu carvedilolul. Este recomandata o monitorizare accentuata a concentratiilor plasmatice de digoxina la inceperea, ajustarea sau intreruperea tratamentului cu carvedilol.
inhibitori ai izoenzimei CYP2D6 - desi interactiunea carvedilolului cu inhibitorii puternici CYP2D6 (de exemplu chinidina, fluoxetina, paroxetina, propafenona) nu a fost in mod sistematic studiata; acesti inhibitori pot creste nivelul enantiomerului R(+) al carvedilolului.
Incidenta mare de aparitie a ametelilor este data probabil de concentratia ridicata de enantiomer R(+) cu proprietati α blocante.
ciclosporina - intr-un studiu clinic la pacienti avand transplant renal, doza de ciclosporina a trebuit sa fie redusa cu 20% dupa administrarea concomitenta de carvedilol.
Carvedilolul scade metabolizarea ciclosporinei.
Interactiuni farmacodinamice
anticatecolaminice (reserpina, inhibitori MAO) pot cauza o bradicardie severa si hipotonie cand se administreaza concomitent cu carvedilolul – asociere contraindicata.
clonidina si carvedilolul se pot potenta reciproc in ceea ce priveste scaderea tensiunii arteriale si efectele asupra scaderii frecventei cardiace. Cand se administreaza concomitent, intreruperea tratamentului trebuie sa se faca gradat incepand cu carvedilolul, apoi, dupa cateva zile clonidina poate fi intrerupta gradat.
digoxina: administrarea concomitenta de carvedilol si digoxina duce la cresterea concentratiei plasmatice a digoxinei (a se vedea interactiuni farmacocinetice). In plus atat Talliton cat si digoxina scad conducerea atrioventriculara. In consecinta, este necesar un control medical strict la initierea tratamentului cu carvedilol, la cresterea dozei de carvedilol sau la oprirea tratamentului cu carvedilol in timpul terapiei cu digoxina.
blocante ale canalelor de calciu si antiaritmice: tensiunea arteriala, frecventa cardiaca si monitorizarea electrocardiografica este necesara in cazul co-administrarii de carvedilol cu blocante ale canalelor de calciu (in special cu verapamilul sau diltiazem) sau un agent antiaritmic (mai ales in cazul antiaritmicelor de clasa I de medicamente). Administrarea concomitenta intravenoasa a acestora cu carvedilolul este contraindicata (vezi pct 4.3).
Desi asocierea de medicamente de tipul dihidropiridinelor cu blocante ale canalelor de calciu si cu beta-blocante este in general bine tolerata, ocazional, ele pot determina hipotensiune arteriala severa si insuficienta cardiaca. Pacientii cu insuficienta cardiaca preexistenta, stenoza aortica sau aritmie cardiaca pot fi expusi la riscul aparitiei acestor efecte. De aceea asocierile mentionate anterior necesita control medical frecvent, in special la pacientii cu risc crescut.
insulina si hipoglicemiantele orale: beta blocantele pot creste efectul hipoglicemiant al insulinei si al hipoglicemiantelor orale, ducand la cresterea riscului de hipoglicemie. In plus aceste produse mascheaza simptomele hipoglicemiei (de exemplu, tahicardia). De aceea este recomandat controlul frecvent al glicemiei (vezi pct 4.4.)
nitrati organici si antihipertensive: ca si alte beta blocante, carvedilolul potenteaza efectul altor antihipertensive (in special acela al guanetidinei, rezerpinei, α metildopei, clonidinei, guanfacinei) sau efectul medicamentelor care pot sa scada tensiunea arteriala.
Utilizarea concomitenta a acestor medicamente cu carvedilol necesita controlul strict al tensiunii arteriale, rata inimii si monitorizare electro-cardiografica.
anestezice generale: datorita efectelor inotrop negativ si hipotensiv, utilizarea concomitenta de carvedilol si anestezice generale necesita precautii speciale. Este de preferat alegerea unui anestezic general cu un potential inotrop negativ scazut.
medicamente care actioneaza asupra sistemului nervos central (hipnotice, tranchilizante, antidepresive triciclice si alcoolul): administrarea concomitenta a carvedilolului si a medicamentelor care actioneaza asupra sistemului nervos central duce la o potentare reciproca a efectelor (cu exceptia barbituricelor care determina scaderea efectului carvedilolului prin inductie enzimatica).
antiinflamatoare nesteroidiene: administrarea concomitenta a antiinflamatoarelor nesteroidiene si a antihipertensivelor (cum ar fi blocante ale receptorilor beta) poate sa scada efectul antihipertensiv, prin scaderea producerii de prostaglandine renale vasodilatatoare.
alfa si beta simpatomimetice: hipertensiune arteriala, bradicardie reflexa accentuata si asistola sunt iminente in cazul coadministrarii acestor medicamente cu carvedilol. In cazul unei reactii anafilactice, beta-blocantele neselective cum este carvedilolul pot determina rezistenta la adrenalina. Administrarea glucagonului poate fi utila in cateva cazuri, avand in vedere efectul simpatomimetic bazat pe cresterea nivelelor intracelulare de cAMP si care nu este dependent de β receptori.
agonisti beta adrenergici: co-administrarea unui agonist beta-adrenergic poate antagoniza receptorii beta blocand efectul carvedilolului,
ergotamina: efectul vasoconstrictor al ergotaminei trebuie luat in considerare in cazul administrarii concomitente cu carvedilol
derivatii xantinici (aminofilina, teofilina): derivatii xantinici si blocantele neselective ale beta receptorilor isi scad reciproc efectul. In general blocantele neselective ale receptorilor beta cresc rezistenta bronhiala. Activitatea β adrenergica este crescuta de efectul inhibitor al teofilinei asupra fosfodiesterazei, si astfel scade efectul beta blocant.
4.6 Sarcina si alaptarea
Nu exista experienta adecvata privind administrarea carvedilolului la gravide. Beta-blocantele traverseaza bariera feto-placentara si pot determina hipotensiune arteriala, bradicardie si hipoglicemie la fat, pot sa scada perfuzia placentara cu deces al fatului, nasteri premature si imature. Administrarea acestui medicament la gravide este contraindicata.
Deoarece este posibila excretia carvedilolului in laptele uman, este contraindicata alaptarea in timpul terapiei cu Talliton.
4.7 Efecte asupra capacitatii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje
Datorita reactivitatii individuale la tratament, pot sa apara reactii adverse nervos centrale care pot sa afecteze atentia in special la inceputul terapiei, dar si la ajustarea dozelor. De aceea pacientii sunt avertizati sa nu conduca vehicule sau sa foloseasca utilaje daca prezinta aceste reactii adverse.
4.8 Reactii adverse
Profilul reactiilor adverse asociate utilizarii carvedilolului in tratamentul hipertensiunii arteriale si a anginei pectorale este asemanator cu cel observat in insuficienta cardiaca cronica, desi la acesti pacienti incidenta reactiilor adverse este mai mica.
In cazul tratamentului hipertensiunii arteriale si anginei pectorale
Reactii adverse nervos centrale
frecvente: ameteli, cefalee, fatigabilitate, de obicei usoare si apar in mod particular la inceperea tratamentului.
putin frecvente: dispozitie depresiva, tulburari de somn, parestezii, astenie.
Reactii adverse cardiovasculare
Reactii adverse respiratorii
Reactii adverse gastro-intestinale
Reactii adverse cutanate
putin frecvente: exantem alergic, dermatita, urticarie, prurit si reactii asemanatoare lichenului plan, transpiratii abundente); pot aparea leziuni cutanate psoriazice sau se pot agrava cele deja existente.
Reactii adverse metabolice
datorita proprietatilor beta-blocante este posibil ca un diabet zaharat latent sa devina manifest, diabetul manifest sa se agraveze si contra-reglarea glicemiei sa fie inhibata.
Reactii adverse hematologice si modificari biochimice
au fost raportate cazuri izolate de modificari ale transaminazelor serice, trombocitopenie si leucopenie.
Altele
Frecvente: dureri la nivelul extremitatilor, lacrimare redusa
In cazul tratamentului din insuficienta cardiaca
Reactii adverse nervos centrale
Reactii adverse cardiovasculare
Reactii adverse digestive
Reactii adverse cutanate
Reactii adverse metabolice
Reactii adverse hematologice si modificari biochimice
Altele
Frecventa reactiilor adverse nu este dependenta de doza, cu exceptia ametelilor, tulburarilor de vedere si bradicardiei.
4.9 Supradozaj
Supradozajul poate determina mai ales hipotensiune arteriala (cu ameteala sau vertij; posibil lipotimie) si bradicardie. De obicei este suficient sa se reduca doza sau sa se intrerupa temporar tratamentul.
In plus, supradozajul poate produce dispnee datorita bronhospasmului, varsaturi, insuficienta cardiaca, si in cazurile severe chiar soc cardiogen, tulburari ale constientei pana la coma, convulsii generalizate, tulburari de conducere si stop cardiac.
Se vor lua masuri pentru indepartarea medicamentului neabsorbit. Trebuie monitorizate atent functiile vitale ale pacientului in spitale sau in unitatile de terapie intensiva. Tratamentul este simptomatic, cu agonisti de receptori adrenergici.
Terapie posibila: orciprenalina si/sau glucagon pentru sustinerea functiei cardiace si a circulatiei; atropina si eventual un stimulator cardiac in caz de bradicardie excesiva; beta 2- simpatomimetice in caz de bronhospasm; noradrenalina ori norfenefrina in caz de vasodilatatie periferica; diazepam in caz de convulsii.
Durata tratamentului depinde de gradul de intoxicatie. In caz de intoxicatie severa, timpul de eliminare al carvedilolului poate fi prelungit. Pacientul va fi tinut sub observatie pana la stabilizare clinica.
5. PROPRIETATI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietati farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutica: agenti alfa si beta-blocanti
Cod ATC: C07AG02
Substanta activa, carvedilolul, este o mixtura racemica; enantiomerii au efecte si metabolism diferite. Enantiomerul S(-) determina efecte alfa- si beta- blocante, in timp ce enantiomerul R(+) are numai activitate alfa-blocanta.
Prin blocarea neselectiva a beta-receptorilor, reduce tensiunea arteriala, frecventa cardiaca si debitul cardiac. Carvedilolul reduce tensiunea arteriala pulmonara si presiunea din atriul drept. Prin blocarea alfa1–adrenoreceptorilor, produce vasodilatatie periferica si reduce rezistenta vasculara sistemica. Datorita acestor efecte, reduce travaliul cardiac si previne aparitia anginei pectorale. La pacientii cu insuficienta cardiaca, carvedilolul creste fractia de ejectie a ventriculului stang si amelioreaza simptomatologia. Carvedilolul nu are activitate simpatomimetica intrinseca.
Efectul asupra tensiunii arteriale si ritmului cardiac sunt cel mai bine exprimate la 1-2 ore de la administrare.
La pacientii hipertonici cu functie renala normala, carvedilolul scade rezistenta vasculara renala fara modificari esentiale asupra filtrarii glomerulare, fluxului plasmatic renal si excretiei de electroliti.
De regula, carvedilolul nu are efecte semnificative asupra lipoproteinelor plasmatice.
5.2 Proprietati farmacocinetice
Absorbtia
Dupa administrarea orala carvedilolul este absorbit rapid. Carvedilolul sufera extensiv efectul de prim pasaj hepatic. Concentratia plasmatica maxima este atinsa dupa aproximativ 1 ora. Exista o relatie liniara intre doza si concentratia plasmatica. Aproximativ 98% pana la 99% din cantitatea de carvedilol se leaga de proteinele plasmatice. Carvedilolul este un intens liofilic; volumul de distributie este de aproximativ 2 l/kg si este crescut la pacientii cu ciroza hepatica. La dozele recomandate este putin probabila acumularea in timpul tratamentului de lunga durata.
Biodisponibilitatea
Biodisponibilitatea absoluta a carvedilolului la om este de aproximativ 25%. Biodisponibilitatea este stereoselectiva, 30% pentru forma dextro- si 15% pentru forma levo. Alimentele nu afecteaza biodisponibilitatea sau concentratia maxima, desi timpul pana la atingerea concentratiei plasmatice maxime este prelungit.
La pacientii cu insuficienta hepatica, biodisponibilitatea este crescuta pana la 80% datorita
scaderii efectului de prim pasaj hepatic.
Metabolizare
La toate speciile studiate, cat si la oameni, carvedilolul este metabolizat extensiv intr-o varietate de metaboliti care sunt in principal eliminati prin bila. Efectul primului pasaj dupa administrarea orala atinge pana la 60-75%. Demetilarea si hidroxilarea la nivelul inelului fenol produce 3 metaboliti cu activitate beta-blocanta. In baza studiilor preclinice, metabolitul 4'- hidroxifenol este beta-blocant de aproximativ 13 ori mai puternic decat carvedilolul. In comparatie cu carvedilolul, cei trei metaboliti activi exercita o activitate vasodilatatoare slaba. La om, concentratiile lor sunt de aproximativ 10 ori mai mici fata de substanta parentala. In plus, doi dintre metabolitii hidroxi-carbazol ai carvedilolului sunt antioxidanti extrem de puternici, demonstrand potenta de 30 pana la 80 de ori mai mare decat carvedilolul.
Eliminarea
Timpul mediu de injumatatire plasmatica al carvedilolului este cuprins intre 6 si 10 ore. Clearance-ul plasmatic este de aproximativ 590 ml/min. Eliminarea este in principal biliara.
Calea principala de eliminare este prin fecale. O mica parte se elimina renal sub forma a diferiti metaboliti. Acumularea in insuficienta renala este putin probabila.
Farmacocinetica carvedilolului este afectata de varsta inaintata; concentratiile plasmatice de carvedilol sunt cu aproximativ 50% mai mari la varstnici comparativ cu pacientii tineri.
5.3 Date preclinice de siguranta
Studiile la sobolan si soarece au aratat lipsa potentialului carcinogen al carvedilolului, dupa un tratament cu doze mai mari de 38-100 ori decat doza maxima recomandata pentru om. Experimentele in vitro si in vivo au aratat lipsa potentialului mutagen al carvedilolului.
6. PROPRIETATI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipientilor
Talliton 6,25 mg
Quinoline Yellow (E 104), stearat de magneziu, povidona K 25, dioxid de siliciu coloidal anhidru, zahar, crospovidona, lactoza monohidrat.
Talliton 12,5 mg
Sunset Yellow (E 110), stearat de magneziu, povidona K 25, dioxid de siliciu coloidal anhidru, zahar, crospovidona, lactoza monohidrat.
Talliton 25 mg
Stearat de magneziu, povidona K 25, dioxid de siliciu coloidal anhidru, zahar, crospovidona, lactoza monohidrat.
6.2 Incompatibilitati
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
4 ani.
6.4 Precautii speciale pentru pastrare
La temperaturi sub 25ºC, in ambalajul original.
6.5 Natura si continutul ambalajului
Cutie cu un flacon din sticla bruna a 30 comprimate.
6.6 Instructiuni privind pregatirea produsului medicamentos in vederea administrarii si manipularea sa
Nu sunt necesare.
7. DETINATORUL AUTORIZATIEI DE PUNERE PE PIATA
Egis Pharmaceuticals Ltd
8. NUMARUL DIN REGISTRUL PRODUSELOR MEDICAMENTOASE
Talliton 6,25 mg
5063/2004/01
Talliton 12,5 mg
5277/2005/01
Talliton 25 mg
5278/2005/019. DATA AUTORIZARII SAU A ULTIMEI REAUTORIZARI
Talliton 6,25 mg
Autorizare, Decembrie, 2004
Talliton 12,5 mg ; Talliton 25 mg
Autorizare, Aprilie, 2005
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Talliton 6,25 mg
Decembrie, 2004
Talliton 12,5 mg ; Talliton 25 mg
Martie, 2005
DESCOPERA PRODUSE
CONTACT
www. catena.ro - copyright 2024,
Toate drepturile rezervate
CATENA PHARMA SRL
Nr. Registrul Comerţului: J03/2710/2023
CUI: RO 3008793
Adresă sediu social: judetul Argeş, municipiul Piteşti, strada Banat nr.2
