Tromboliza: ce este, cand se utilizeaza, beneficii, riscuri

Bolile cardiovasculare reprezinta una dintre principalele cauze de deces si dizabilitate la nivel global. Infarctul miocardic si accidentul vascular cerebral ischemic, doua dintre cele mai frecvente urgente medicale, apar ca urmare a formarii unor cheaguri de sange care blocheaza fluxul sangvin catre organe vitale. In aceste cazuri, timpul este esential. Cu cat interventiti mai rapid, cu atat creste sansa de supravietuire si recuperare fara sechele.

Una dintre cele mai eficiente metode de tratament in astfel de situatii este tromboliza, o procedura care presupune administrarea unor medicamente capabile sa dizolve cheagurile de sange. Aceasta terapie poate restabili circulatia sangvina in zonele afectate si poate preveni afectarea ireversibila a tesuturilor. Desi tromboliza este o procedura care salveaza vieti, este important sa intelegeti ca nu este lipsita de riscuri si ca se aplica doar in anumite conditii, la pacienti atent selectionati.

Ce este tromboliza si cum functioneaza

Tromboliza este un tratament medical care are ca scop dizolvarea trombilor (cheagurilor de sange) care blocheaza vasele sangvine. Aceste obstructii pot provoca infarctul unui organ – adica moartea tesuturilor, din cauza lipsei de oxigen.

Pentru a dizolva cheagul, se utilizeaza medicamente trombolitice sau fibrinolitice. Acestea stimuleaza conversia unei proteine din sange, numita plasminogen, in plasmina – enzima responsabila pentru degradarea fibrinei, substanta care formeaza scheletul cheagurilor de sange.

Principalele medicamente care au efect trombolitic sunt:

• alteplaza (tPA) – folosit in accidente vasculare cerebrale;
• tenecteplaza – preferat in infarctul miocardic pentru administrare rapida;
• reteplaza – varianta recombinanta cu efect prelungit;
• urokinaza si streptokinaza – folosite mai rar, cu risc mai mare de reactii alergice.

Eficienta pe care o poate avea tromboliza depinde de momentul administrarii, ideal, cat mai devreme dupa debutul simptomelor. Cu cat tratamentul este initiat mai repede, cu atat sansele de a restabili circulatia si de a reduce daunele sunt mai mari.

Tipuri de tromboliza

Tromboliza se poate realiza prin doua metode principale, in functie de severitatea afectiunii si de localizarea cheagului.

Tromboliza sistemica (intravenoasa)

Este cea mai frecventa forma de tromboliza si presupune administrarea medicamentului prin perfuzie intravenoasa, astfel incat substanta sa actioneze asupra cheagului prin circulatia generala. Aceasta se utilizeaza mai ales in:

• accident vascular cerebral ischemic;
• infarct miocardic acut (STEMI), cand nu este disponibila angioplastia;
• embolie pulmonara masiva cu instabilitate hemodinamica.

Avantajul acestei metode de tromboliza este rapiditatea administrarii, dar riscul de sangerare sistemica este mai mare decat in cazul trombolizei locale.

Tromboliza locala (ghidata imagistic)

Este realizata de obicei in departamente de radiologie interventionala. Printr-un cateter introdus in sistemul vascular, medicamentul este injectat direct in zona blocata, sub ghidaj angiografic. Indicatiile frecvente pentru a se folosi aceasta metoda includ:

• tromboza venoasa profunda masiva;
• embolia pulmonara submasiva;
• tromboza de grefa vasculara (de exemplu, fistule arterio-venoase pentru dializa);
• ocluziile arteriale periferice acute.

Aceasta abordare permite o doza mai mica de medicament si un control mai precis asupra zonei tratate, reducand riscul de sangerare la distanta.

Cand este indicata tromboliza

Tromboliza este o procedura de urgenta, utilizata doar atunci cand blocajul vascular este recent, sever si pune in pericol viata sau functia unui organ vital. Alegerea cazurilor potrivite este esentiala pentru succesul tratamentului.

1. Accident vascular cerebral ischemic (AVC)

• In acest caz, cheagul blocheaza un vas cerebral si impiedica oxigenarea neuronilor.
• Tratamentul este eficient in primele 4,5 ore de la debutul simptomelor.
• Necesita confirmare imagistica (CT sau RMN) pentru a exclude hemoragia cerebrala.

2. Infarct miocardic acut cu supradenivelare de segment ST (STEMI)

• In absenta unei sali de cateterism disponibila in 90-120 de minute, se poate administra tromboliza pentru reperfuzia arterei coronare.
• Momentul ideal este in primele 6 ore de la debutul durerii toracice.

3. Embolie pulmonara severa

• Apare cand un cheag migreaza in plamani si afecteaza circulatia si oxigenarea.
• Tromboliza se administreaza in cazurile cu instabilitate hemodinamica, colaps sau insuficienta respiratorie acuta.

4. Tromboza venoasa profunda extinsa

• Se aplica in cazuri cu risc de pierdere a membrelor, durere severa sau sindrom posttrombotic anticipat.
• Tromboliza locala poate reduce edemul si restabili fluxul venos mai rapid decat anticoagulantele.

Beneficiile trombolizei

Tromboliza poate aduce beneficii majore, mai ales daca este aplicata corect si la timp:

• salvarea tesutului ischemic – fie ca este vorba de creier, inima, plamani sau membre;
• reducerea dizabilitatii – in cazurile de AVC, poate face diferenta intre o viata independenta si una cu dizabilitati severe;
• scaderea mortalitatii – in infarct sau embolie pulmonara, tromboliza poate fi salvatoare;
• evitarea interventiilor chirurgicale – procedura este minim invaziva si poate elimina necesitatea trombectomiei chirurgicale;
• recuperare mai rapida – circulatia sangvina restabilita permite inceperea mai rapida a recuperarii functionale.

Este important sa retineti ca eficacitatea este strans legata de momentul administrarii. Cu cat tromboliza este aplicata mai devreme, cu atat mai mari sunt sansele de succes.

Riscurile si contraindicatiile trombolizei

Tromboliza nu este lipsita de riscuri si trebuie administrata cu prudenta, in special la pacientii cu factori de risc pentru hemoragii. Posibilele riscuri pe care le puteti experimenta sunt:

• hemoragie intracraniana – cel mai temut efect advers, mai frecvent la varstnici sau pacienti hipertensivi;
• sangerari gastrointestinale sau urinare;
• reactii alergice la agentii trombolitici;
• scadere severa a tensiunii arteriale (hipotensiune);
• sangerare la locul punctiei arteriale/venoase.

Contraindicatiile absolute includ:

• istoric de AVC hemoragic;
• hemoragie activa sau risc major de sangerare;
• traumatisme recente, interventii chirurgicale majore in ultimele 2-3 saptamani;
• neoplazii cerebrale, anevrisme intracraniene;
• coagulopatii necontrolate.

Evaluarea corecta a riscurilor si beneficiilor trebuie realizata de catre medicul specialist, pe baza unei anamneze detaliate si a explorarilor paraclinice.

Ce se intampla in timpul si dupa tromboliza

Dupa stabilirea indicatiei si excluderea contraindicatiilor, se administreaza agentul trombolitic intravenos sau intraarterial, sub monitorizare atenta.

Etape in timpul procedurii:

• Veti fi internat intr-o unitate speciala (de exemplu, la terapie intensiva).
• Personalul medical va monitoriza tensiunea arteriala, frecventa cardiaca, saturatia de oxigen si starea neurologica.
• Se poate efectua un control imagistic la cateva ore, pentru a evalua eficienta tratamentului.

Etape dupa procedura:

• Se continua tratamentul cu anticoagulante si/sau antiagregante.
• Se pot aplica masuri de reabilitare neurologica sau cardiaca.
• Se urmareste aparitia semnelor de sangerare, fluctuatii de tensiune sau alte efecte adverse.

Perioada de supraveghere variaza in functie de patologia tratata si de raspunsul pacientului.

Tromboliza este o procedura medicala complexa si eficienta, care poate salva vieti si preveni dizabilitati severe daca este aplicata in timp util si la pacientii potriviti. Cunoasterea semnelor timpurii ale infarctului sau AVC si apelarea imediata la ajutor medical sunt esentiale pentru a beneficia de aceasta terapie.

In acelasi timp, este important sa constientizati ca tromboliza implica riscuri si ca nu este potrivita pentru orice pacient. Decizia privind administrarea acesteia se ia in baza evaluarii clinice, a analizelor si a rezultatelor investigatiilor imagistice.

Surse:

https://www.webmd.com/stroke/thrombolysis-definition-and-facts

https://my.clevelandclinic.org/health/treatments/23345-thrombolytic-therapy

https://www.cirse.org/patients/general-information/ir-procedures/thrombolysis/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK557411/

https://www.guysandstthomas.nhs.uk/health-information/thrombolysis-vascular-conditions