Boala parodontala: cauze, manifestari, tratament

Boala parodontala este o forma grava de boala gingivala. Este produsa de o infectie bacteriana care debuteaza prin inflamarea tesuturilor moi din jurul dintilor. Daca nu este tratata, boala parodontala erodeaza osul care sustine dintii, ducand la miscarea si pierderea dintilor.

Ce este boala parodontala?

Boala parodontala reprezinta inflamarea parodontiului, reprezentat de totalitatea tesuturilor care sustin si fixeaza dintii in osul maxilarului. La nivelul gingiilor apar inflamatii si infectii, in cazuri avansate chiar pungi de puroi, care distrug tesutul moale si afecteaza structura osoasa, astfel incat dintii incep sa se miste si, ulterior, sa cada. Boala parodontala este denumita si boala dintilor frumosi, intocmai ca urmare a faptului ca semnele sale initiale nu sunt evidente. Este important de punctat ca primul stadiu al imbolnavirii, care poate reprezenta un semnal de alarma este gingivita.

Boala parodontala severa este mai rar intalnita la persoanele sub 30 de ani, riscul crescand odata cu inaintarea in varsta. Cu toate acestea, persoanele care au o igiena orala precara, cum ar fi cele care nu se spala pe dinti si care nu folosesc ata dentara in mod regulat, pot dezvolta un tip de imbolnavire parodontala chiar mai devreme. Exista mai multi factori favorizanti pentru aparitia imbolnavirii parodontale, inclusiv la tineri, precum factorul genetic, fumatul si prezenta unor afectiuni generale, cum ar fi diabetul.

Tratamentul pentru boala parodontala poate fi, din pacate, in formele avansate de imbolnavire, dureros si costisitor, motiv pentru care preventia ramane cea mai importanta arma in lupta cu aceasta boala. Tratamentul se face doar in cabinetul medicului specialist si presupune, in functie de stadiul imbolnavirii, tratamentul infectiei si inflamatiei printr-o curatare profunda a spatiilor subgingivale si, uneori, procedure chirurgicale de regenerare a tesuturilor pierdute prin boala.

Gingivita – primul pas spre boala parodontala

Gingivita reprezinta o inflamatie superficiala a gingiilor care apare din cauza bacteriilor ce se acumuleaza in cantitate mare in apropierea marginii gingivale. Gingivita reprezinta un stadiu incipient al imbolnavirii parodontale, care se poate vindeva prin manopere simple, cum ar fi igienizarea profesionala si instruirea unei igiene orale corecte si complete acasa.

Cauze

Una din cauzele frecvent intalnite si usor prevenibile o reprezinta igiena orala precara.Responsabile in mod direct de aparitia bolii parodontale sunt placa bacteriana si tartrul dentar. Placa bacteriana trebuie indepartata zilnic prin periaj, atat dimineata, cat si seara, deoarece, in caz contrar, aceasta se mineralizeaza si se intareste si se depune deasupra dar si sub gingie sub forma de tartru. Cantitatea mare de bacterii aflate in contact intim, prelungit cu gingia va duce la inflamarea acesteia si ulterior la imbolnavirea tuturor tesuturilor de sustinere a dintilor. Tartrul, odata format, nu se indeparteaza printr-un simplu periaj si este nevoie de interventia medicului dentist care elimina aceste depuneri prin procedeul bine-cunoscut denumit detartraj.

Factori de risc

Dincolo de igiena orala necorespunzatoare, boala parodontala este favorizata de o serie de factori, cum ar fi:

Fumatul

Persoanele care fumeaza sunt mult mai expuse aparitiei parodontozei. In plus, boala progreseaza mult mai rapid si recuperarea este mult mai lenta si deficitara, pastrandu-se un risc crescut de recidiva.

Probleme de sanatate

Lista afectiunilor care favorizeaza aparitia parodontozei este lunga, insa cele mai comune probleme de sanatate care conduc la pierderea dintilor sunt diabetul, afectiunile cardiace si respiratorii, leucemia, artrita, osteoporoza, sindromul Down, boala Crohn, dar si deficienta de vitamina C sau anemia.

Bruxismul

Scrasnitul dintilor este un factor de risc in aparitia parodontozei pentru ca in timp conduce la deteriorarea tesutului care sustine dintii prin suprasolicitare mecanica.

Alimentatia

Stilul de viata nesanatos, obezitatea, alimentatia dezechilibrata si lipsita de vitamine si minerale pot favoriza aparitia bolilor gingivale si parodontale.

Stresul cronic

S-a observat ca exista o reala legatura intre stresul cronic si aparitia problemelor parodontale, implicat fiind sistemul imunitar slabit.

Medicamentele

Anumite medicamente afecteaza sanatatea gingiilor si le fac mai vulnerabile in fata gingivitei. Din aceasta categorie fac parte anticonceptionalele, medicamentele pentru inima, antidepresivele si steroizii.

Dereglarile hormonale

Dereglarile hormonale care pot sa apara la pubertate, in cazul sarcinii, menstruatiei sau menopauzei pot favoriza aparitia gingivitei si, implicit, a imbolnavirii parodontale.

Boala parodontala poate fi ereditara?

Potrivit dr. Cristina Cristea, medic specialist parodontolog, “studiile ne indica faptul ca genetica joaca un rol semnificativ in susceptibilitatea la boala parodontala, dar nu este singurul factor. Nu este o boala pur ereditara, ci una multifactoriala. Nu mostenim boala parodontala, mostenim o predispozitie manifestata fie printr-o aparare, o imunitate mai slaba la nivelul gingiei, fie printr-o reactie imunitara exagerata la bacteriile din placa bacteriana. Mostenim, deopotriva, si obiceiuri alimentare sau de igiena orala corecte, lucruri deprinse sau nu in familie care ne influenteaza ulterior riscul de a dezvolta un tip de imbolnavire parodontala.

Discutam astazi despre o relatie complexa intre infectie si raspunsul gazdei. Acest raspuns individual la atacul bacterian este influentat de anumiti factori, ii numim noi factori de risc. Unii sunt determinanti, nu ii putem modifica, discutam aici de predispozitia genetica, varsta, sex. Dar unii, la fel de importanti, sunt relativi, se poate actiona asupra lor, in aceasta categorie intrand igiena orala, fumatul, stresul, obezitatea, sedentarismul, consumul exagerat de alcool. Mai avem factori predispozanti locali, din interiorul cavitatii orale, avem aici carii nerezolvate, edentatii neprotezate, anomalii dentomaxilare netratate. Putem avea si factori de risc generali, enumeram diabetul, anumite medicamente imunosupresoare, pentru hipertensiune, contraceptive orale . Toate pot modifica structura si rezistenta gingiei la atacul bacterian. Daca actionam sustinut asupra factorilor de risc pe care ii putem controla, genetica ramane doar predispozitie, nu un diagnostic.”

Semne si simptome de boala parodontala

Primul pas este aparitia gingivitei. Gingiile se inflameaza, devin moi, isi schimba culoarea din roz spre rosu aprins, chiar violet si sangereaza la periaj, in masticatie sau spontan. Treptat, boala gingivala incepe sa avanseze si din cauza infectiei si inflamatiei prelungite, osul se retrage si apar spatii intre gingie si radacinile dintilor, spatii pline cu bacterii, tartru, secretie purulenta, denumite ‘pungi parodontale’. Pot sa apara durerile subtile, jena in masticatie, senzatia de dinti inalti pruritul gingival, halitoza, adica respiratia urat mirositoare, si senzatia de disconfort la consumul alimentelor reci si fierbinti sau dure. In urmatoarea faza pungile parodontale se adancesc, gingia incepe sa se retraga expunand radacinile (aparitia dintilor ‘lungi’), apare mobilitatea si deplasarea dintilor si, in timp, expulzarea dintilor din alveolele dentare.

Metode de tratament

Tratamentul urmareste sa curete bacteriile acumulate in buzunarele din jurul dintilor si sa previna distrugerea in continuare a oaselor si tesutului.

O buna igiena orala

O igiena orala buna poate ajuta la reducerea riscului de boala parodontala. Mai exact, este recomandat sa:

• va periati dintii de cel putin doua ori pe zi
• folositi ata dentara si periuta interdentara o data pe zi
• mergeti la dentist cel putin o data pe an
• evitati consumul de tutun
• limitati consumul de alcool si alimente cu adaos de zaharuri
• solicitati sfaturi de la stomatologi sau alti specialisti daca va confruntati cu gura uscata, modificari ale gustului sau mirosului si alte probleme ale gurii

Detartrare si curatare

Indepartarea placii si a tartrului poate ajuta la restabilirea sanatatii parodontale. Acest lucru implica:

• detartrajul, care presupune curatarea suprafetelor dintilor aflate deasupra gingiilor
• netezirea zonelor aspre de pe suprafata dintilor, ceea ce ajuta la prevenirea formarii placii
• tratarea dintilor cu fluor

Medicamente

Exista mai multe tipuri de ape de gura care contin medicamente, dar si alte tratamente. Acestea sunt:

• geluri si alte produse care contin clorhexidina, un compus antimicrobian
• geluri cu antibiotice si alte produse
• un compus format din microsfere de clorhidrat de minociclina pe care dentistul le poate introduce in pungile formate pentru a reduce acumularea placii
• antibiotice orale, in unele cazuri

Chirurgie

Daca alte tratamente nu dau rezultate, medicul dentist poate recomanda interventia chirurgicala parodontala. Operatia poate implica:

• indepartarea bacteriilor din pungile de puroi
• indepartarea bacteriilor de pe radacini si din locurile in care radacinile dintilor se divid
• utilizarea tratamentelor regenerative pentru a reface tesutul gingival si osul pierdut

Se poate vindeca boala parodontala?

“Depinde foarte mult de stadiul in care se afla afectiunea. Gingivita (stadiul incipient) este complet reversibila cu tratament corect instituit la timp.

Parodontita sau stadiul avansat al imbolnavirii parodontale  este tratata ca o boala cronica, in sensul in care putem gestiona si incetini sau stopa progresia dar nu “vindeca”, nu se  regenereaza spontan osul pierdut si nu dispare  riscul de recidiva. Tratamentul bolii parodontale are mai multe etape, unele nonchirurgicale prin care se urmareste eliminarea infectiei si controlul inflamatiei, unele chirurgicale de regenerare a tesuturilor pierdute prin grefare. Orice tratament activ al bolii va fi urmat de mentinere parodontala, care este un tratament pe viata, bacteriile care provoaca boala se refac constant si avem nevoie sa intervenim pe termen lung pentru a preveni recidiva. Fara colaborarea stransa pacient- medic parodontolog, fara controlul factorilor de risc asociati, fara aderarea pacientului la terapia de suport rezultatele pe termen lung sunt suboptimale”, sustine dr. Cristina Cristea, medic specialist parodontolog.

Complicatii

Complicatiile si consecintele bolii parodontale sunt:

• respiratia urat mirositoare
• pierderea dintilor
• dificultatile de a manca si de a vorbi
• aparitia unor probleme de sanatate care afecteaza alte parti ale corpului, cum ar fi plamanii, inima si rinichii
• in timpul sarcinii, un risc mai mare de nastere prematura, greutate mica la nastere si preeclampsie

Un studiu asupra persoanelor cu boala coronariana cronica, cu o durata de 3,7 ani, a constatat ca pentru fiecare cinci dinti pierduti, a existat un risc cu 17% mai mare de deces cardiovascular, un risc cu 16% mai mare de deces de orice cauza si un risc cu 14% mai mare de accident vascular cerebral.

Nu este clar de ce se intampla acest lucru, dar este posibil ca bacteriile care provoaca parodontoza sa infecteze arterele coronare, declansand un raspuns imun mai larg.

Un studiu a constatat ca femeile care dezvolta boala parodontala dupa menopauza pot avea un risc mai mare de a dezvolta cancer de san, in special daca au un istoric de fumat.

Prevenire

Pentru prevenirea bolii parodontale sunt necesari doi pasi mari de urmat: igiena orala si vizita la medicul dentist.

Igiena orala

Periajul dentar realizat de doua ori pe zi, folosirea atei dentare si a apei de gura, inclusiv a dusului bucal, sunt principalele metode de prevenire. In cazul persoanelor care se confrunta cu gingivita sau prezinta risc de parodontoza, folosirea produselor de igiena orala pe baza de clorhexidina este esentiala. Aceasta substanta are proprietati bactericide si bacteriostatice si previne formarea placii dentare.

Detartrajul profesional

Vizita la medicul dentist este obligatorie pentru a preveni dezvoltarea bolii parodontale. Detartrajul profesional este indicat in prevenirea bolii parodontale o data la sase, maxim 12 luni.

Referinte:

https://www.healthline.com/health/periodontitis

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/16620-periodontitis

https://www.medicalnewstoday.com/articles/242321