Virozele reprezinta una dintre cele mai frecvente tipuri de infectii, care afecteaza persoanele de toate varstele, mai ales in sezonul rece. „Desi in majoritatea cazurilor sunt boli autolimitate si relativ usoare, virozele duc la un consum foarte mare de medicamente, multe dintre ele care nu au nicio finalitate terapeutica, ba chiar pot fi periculoase cand sunt administrate fara un substrat patologic cert si fara recomandare medicala”, ne explica dr. Iasmina Wadi, medic rezident in medicina de familie.
Utilizarea incorecta in special a antibioticelor, a antitusivelor si a AINS (antiinflamatoarele de tip nesteroidian) clasice nu grabeste vindecarea, ci chiar poate creste riscul efectelor secundare nedorite.
In articolul de fata, ne bazam pe date stiintifice pentru a va explica ce sunt virozele si care sunt medicamentele care nu sunt eficiente in tratarea si gestionarea acestora.
Sunt denumirea de „viroza” sunt reunite infectiile cauzate de virusuri, microorganisme deosebit de mici care se pot multiplica doar in interiorul celulelor din organism. Transmiterea virusurilor se face, de regula, pe cale respiratorie (prin picaturi Flugge eliminate in timpul tusei, stranutului si vorbirii), pe cale digestiva sau prin contact direct cu suprafete contaminate.
„Dupa patrunderea sa in organism, virusul se multiplica rapid, iar aici vorbim despre potentialul contagios maxim, declansand un raspuns imun complet. Simptomele specifice unei viroze, mai ales respiratorii, nu sunt produse direct de virus ca atare, ci in mare parte de reactia de aparare (imunitara) a organismului: febra, inflamatie, dureri, secretii, tuse sau diaree”, explica dr. Wadi.
Virozele sunt, in principal, respiratorii si digestive. In functie de poarta de intrare a virusului si de tropismul viral, tabloul clinic si durata bolii pot varia semnificativ.
„Gripa si raceala comuna sunt principalele viroze respiratorii si cele mai comune. Alte infectii acute ale cailor respiratorii superioare sau inferioare intra, de asemenea, in categoria virozelor”, ne explica dr. Iasmina Wadi. Principalele cauze ale virozelor respiratorii sunt infectiile cu:
„Simptomele sunt tipice, incluzand febra (mai ales in caz de gripa), tuse, secretii nazale, dureri in gat, dureri musculare si articulare, oboseala marcata, uneori chiar dificultati de respiratie”, ne spune dr. Iasmina Wadi. Raceala comuna dureaza in jur de 5-7 zile, gripa in jur de 7-14 zile, dar tusea asociata poate persista chiar si pana la 2-3 saptamani dupa disparitia celorlalte simptome.
Virozele digestive sunt mai frecvente in randul copiilor, de obicei fiind si mai agresive in randul lor, dar pot afecta si adultii. Ca si virozele respiratorii, si acestea sunt contagioase, ba chiar mai contagioase conform studiilor epidemiologice. Principalele specii implicate sunt:
„Simptomele virozelor digestive sunt cantonate la nivel gastrointestinal, in special, fiind vorba de diareea deseori apoasa, greata si varsaturi, dureri si crampe abdominale. Febra este, de asemenea, moderata, iar deshidratarea reprezinta un risc foarte mare, in special la copii si seniori”, ne explica dr. Wadi. Virozele digestive dureaza in jur de 2-5 zile, dar unele simptome pot persista si pana la 7-10 zile.
Tratamentul virozelor este, in majoritatea cazurilor, pur simptomatic. Insa, multe medicamente sunt utilizate gresit, fara vreun beneficiu medical, din considerente de „preventie”. In randurile de mai jos, va prezentam ce tipuri de medicamente des folosite NU sunt, de fapt, utile in cazul virozelor, respectiv de ce.
„O foarte mare problema o reprezinta automedicatia cu antibiotice. Trebuie sa retinem ca aceste medicamente actioneaza strict asupra structurilor bacteriene, cum ar fi peretele lor celular, ceea ce nu exista la virusuri. Cu alte cuvinte, nu au niciun efect in viroze, ba dimpotriva, tind sa faca mai mult rau. Dar multe persoane aleg sa ia antibiotice «preventiv», ceea ce creste semnificativ riscul de rezistenta la antibiotice si de aparitie a reactiilor adverse, cum ar fi diareea frecvent asociata”, adauga dr. Iasmina Wadi.
Antibioticele se iau doar in contextul unei infectii bacteriene si, chiar daca aceste medicamente se pot achizitiona doar cu prescriptie medicala, disponibilitatea lor este mult mai larga. Exemple de substante active frecvent folosite sunt:
In cazul unei viroze, tratamentul cu antibiotice:
Tratamentul cu antibiotic, fara prescriptie medicala si fara un substrat infectios bacterian, poate prezenta urmatoarele riscuri:
„Pe de alta parte, tratamentul cu antibiotice poate fi indicat in contextul unei viroze, doar atunci cand apare o suprainfectie bacteriana dovedita sau foarte posibila. Este vorba in special despre pneumonia bacteriana, sinuzita, otita medie, infectia urinara. In acest caz, decizia trebuia luata exclusiv de catre medic, pentru un tratament antibiotic personalizat si tintit”, explica dr. Wadi.
Tusea este, de fapt, un mecanism de aparare al organismului, care ajuta la eliminarea secretiilor si a agentilor patogeni din caile respiratorii. Administrarea nejustificata a unor antitusive in cazul unei tuse simple, usoare, poate duce la:
„Spre exemplu, este contraindicata suprimarea tusei productive. La copii, riscurile depasesc beneficiile. Mai mult, printre reactiile adverse ale unor astfel de medicamente se numara somnolenta, greata, constipatia. Antitusivele, ca atare, ar trebui administrate numai la recomandarea specialistului, doar in tusea seaca, iritativa si foarte severa, dar pe termen scurt”, explica dr. Iasmina Wadi.
Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) sunt frecvent folosite pentru febra si dureri, dar aceste tipuri de medicamente, mai ales in viroze, trebuie folosite cu prudenta. Antiinflamatoare uzual folosite sunt ibuprofenul, ketoprofenul, naproxenul, diclofenacul. Inflamatia, totusi, trebuie sa retinem ca este un raspuns fiziologic la agresiunea virala (sau bacteriana, fungica, parazitara).
Procesul inflamator implica activarea unor celule si mediatori (citokine, chemokine, precum si prostaglandine), necesare pentru combaterea infectiei. Bineinteles, inflamatia severa sau foarte persistenta poate induce leziuni la nivelul tesuturilor si, implicit, agravarea bolii.
„In ceea ce priveste antiinflamatoarele, lucrurile sunt putin mai nuantate. Spre exemplu, COX-2, o enzima, joaca un rol important in raspunsul inflamator si este implicata in patogeneza atat a infectiilor gripale, cat si a COVID-19. Studiile arata ca inhibarea predominanta a COX-1, alta enzima, poate duce la inflamatia mai severa, cu eliberarea timpurie de citokine proinflamatorii. In schimb, inhibarea COX-2 pare sa reduca inflamatia si severitatea bolii, conform rezultatelor mai multor studii experimentale”, ne explica dr. Wadi.
Asadar, este foarte important ce tipuri de antiinflamatoare se administreaza. In esenta, nu exista dovezi clare ca AINS amelioreaza evolutia virozelor, dar nici ca le agraveaza. Automedicatia, in schimb, este descurajata. Agentia Europeana pentru Medicamente (EMA) recomanda, pe de alta parte, ca acestea sa fie folosite cu prudenta, si ideal doar la indicatiile medicului. De asemenea, aspirina NU ar trebui administrata copiilor cu varsta sub 12 ani.
Bibliografie:
DESCOPERA PRODUSE
CONTACT
CELE MAI NOI ARTICOLE
www.catena.ro - copyright 2026,
Toate drepturile rezervate
CATENA PHARMA SRL
Nr. Registrul Comerţului: J03/2710/2023
CUI: RO 3008793
Adresă sediu social: judetul Argeş, municipiul Piteşti, strada Banat nr.2
Distribuie pe WhatsApp
Distribuie pe Facebook