Mielopatie cervicala – care sunt cauzele si optiunile de tratament

Mielopatia cervicala este o afectiune care descrie o compresie patologica a maduvei spinarii, la nivelul regiunii cervicale. Acest fenomen de mielopatie cervicala are drept rezultat spasticitate (contractii musculare sustinute), hiperreflexie, reflexe patologice, coordonarea deficitara atat a degetelor, cat si a mainilor, precum si tulburari de mers. In mod clasic, fenomenul de mielopatie cervicala are un debut insidios, fiind o boala degenerativa care progreseaza etapizat si, in timp, duce la declin functional major. Fara tratament precoce, pacientii pot progresa spre paralizie si, intr-un astfel de context, se ajunge la compromiterea calitatii vietii si a functionalitatii generale.

Intrucat canalul maduvei spinarii sufera o compresie patologica in regiunea cervicala, apare si compromisul neurologic, ca urmare a nervilor cervicali care strabat aceasta zona. Exista multe patologii subiacente care pot duce la mielopatie cervicala, cum ar fi modificarile degenerative ale discurilor intervertebrale cervicale (pe fondul inaintarii in varsta), formarea de osteofiti sau hipertrofia ligamentului flavum. De asemenea, este una dintre cele mai frecvente disfunctii de la nivelul maduvei spinarii, raportate de persoanele cu varsta de peste 55 de ani. Pe masura ce se apropie de varsta de 70 de ani, aproximativ 90% dintre persoane prezinta mielopatie cervicala.

Mielopatie cervicala – generalitati

Mielopatia cervicala este o forma specifica de mielopatie care implica o compresie patologica a maduvei spinarii, la nivelul coloanei vertebrale cervicale. Coloana vertebrala cervicala are 7 vertebre (C1-C7), cu 6 discuri intervertebrale si 8 radacini nervoase care asigura inervatia mai ales a membrelor superioare. Este o patologie relativ comuna, care implica afectare neurologica, cauzata de compresia maduvei spinarii din regiunea cervicala. Cel mai frecvent, persoanele se confrunta cu mielopatie cervicala din cauza spondilozei cervicale degenerative. Tratamentul se axeaza asupra decompresiei si stabilizarii chirurgicale, intrucat patologia are progresie treptata.

Mielopatie cervicala – factori de risc

Principalii factori asociati cu cresterea riscului de mielopatie cervicala sunt varsta inaintata si, intr-o oarecare masura, traumatismele de energie puternica suferite la nivelul regiunii cervicale, deseori secundare accidentelor de masina, cazaturilor puternice. De asemenea, unele persoane pot prezenta, congenital, un canal spinal ingust, ceea ce este un factor de risc semnificativ, insa aceasta stenoza congenitala se poate manifesta fie sub forma unor corpuri vertebrale mai mari, fie sub forma unui canal spinal mai ingust. Stenoza congenitala, totusi, este relativ rara, o cauza mai frecventa fiind stenoza secundara degenerarii asociate inaintarii in varsta.

Benesio Neuroalfa are o compozitie complexa, care ajuta la imbunatatirea memoriei, sustine sistemul nervos periferic si functiile cerebrale. Totodata, tinteste specific stresul oxidativ, actionand atat pe reducerea productiei radicalilor liberi de oxigen, cat si asupra cailor specifice oxidative.

Benesio Neuroalfa X 20 capsule moi

Vezi detalii

Mielopatie cervicala – cele mai intalnite cauze

Prin „mielopatie” intelegem rezultatele compresiei maduvei spinarii. De fapt, stenoza pare a fi termenul mult mai potrivit pentru a descrie ingustarea canalului spinal. La nivel cervical, dupa cum s-a mentionat, poate aparea stenoza congenitala. Progresia ulterioara a stenozei, secundara inaintarii in varsta, sau o hernie de disc cervical, va duce, in cele din urma la mielopatie. Cele mai multe modificari degenerative au loc la nivelul vertebrelor C5-C7, deoarece exista un grad mai ridicat de mobilitate la acest nivel. Fenomenul de mielopatie se va dezvolta la aproximativ 100% dintre persoanele cu o stenoza a canalului mai mare de 60%. Alte cauze asociate sunt:

• spondiloza cervicala degenerativa (cea mai frecventa cauza);
• compresie cauzata de prezenta osteofitelor;
• osteoartrita coloanei vertebrale;
• boala degenerativa a discului;
• spondilolisteza degenerativa;
• hipertrofia ligamentului flavum;
• stenoza congenitala;
• osificarea ligamentului longitudinal posterior al coloanei vertebrale;
• tumoare spinala;
• abces epidural;
• traumatisme la nivelul coloanei cervicale;
• compresia maduvei spinarii asociata miscarilor fiziologice si patologice;
• compresia directa a canalului spinal in zona cervicala;
• leziuni ischemice secundare compresiei arterei spinale anterioare;
• hernie de disc cervicala;
• cifoza cervicala.

Acestea sunt principalele cauze care pot duce la mielopatie cervicala. Intrucat spondiloza este principala cauza a acestui fenomen, fiind in egala masura si un fenomen firesc asociat inaintarii in varsta, patologia are incidenta (aproape) exclusiva in randul persoanelor cu varsta inaintata, de peste 55 de ani. De asemenea, in ~20% dintre cazuri, se observa stenoza atat la nivel cervical, cat si la nivel lombar, in tandem.

Mielopatie cervicala – simptome si manifestari

Persoanele cu mielopatie cervicala acuza, predominant, simptome cantonate la nivelul mainilor si extremitatilor superioare. Acestea pot include pierderea dexteritatii, durere, rigiditate la nivelul gatului si bratelor, amorteli, senzatie de furnicaturi, dificultati in realizarea activitatilor motorii fine si, cand sunt afectate membrele inferioare, pot aparea probleme de echilibru si slabiciune. Foarte des, persoanele acuza si cefalee occipitala, parestezii ale extremitatilor. Scaderea dexteritatii se manifesta prin scaparea frecventa a obiectelor, dificultatea in a manipula obiecte de mici dimensiuni. Persoanele cu mielopatie cervicala frecvent acuza instabilitate cand stau in picioare si o oarecare slabiciune.

Mielopatie cervicala – protocol de diagnostic

Diagnosticul de mielopatie cervicala include examinarea mai multor variabile, cum ar fi mersul si reflexele, semnul Lhermitte (aparitia unui soc electric la flexia gatului), semnul Hoffman (cu testarea reflexului de flexie a falangelor) si altele. In acest context, rezultatele pot indica foarte precis diagnosticul subiacent. Testele de imagistica (radiografie, rezonanta magnetica nucleara) sunt relevante pentru a se identifica gradul de afectare. Indicele Torg este util pentru a compara diametrul canalului cervical cu latimea corpului cervical privit din lateral. Rezultatul raportului mai mic de 0,8 poate indica stenoza congenitala, chiar si la persoanele aparent sanatoase.

Mielopatie cervicala – alternative privind tratamentul

Tratamentul pentru mielopatie cervicala poate fi fie non-chirurgical, fie chirurgical, dupa cum urmeaza:

• management non-chirurgical: administrarea de antiinflamatorii, kinetoterapie, fizioterapie (laser, ultrasunete) si, uneori, injectii cu corticosteroizi. De retinut ca acestea nu trateaza de fapt cazurile de mielopatie cervicala, ci doar asigura ameliorarea temporara a durerii. Deci, nu reprezinta tratamente definitive pentru persoanele cu mielopatie cervicala progresiva.
• interventie chirurgicala: trebuie avut in vedere in cazul simptomelor progresive, cand exista riscul de paralizie. Scopul interventiei chirurgicale este de a decomprima canalul si, astfel, de a largi spatiul acestuia, ceea ce va reduce/elimina stenoza canalului spinal. Este de dorit sa se intervina chirurgical cat mai repede, deoarece prognosticul scade semnificativ, odata cu progresia bolii.

In cazul tratamentului chirurgical pentru mielopatie cervicala, deseori se intervine prin:

• abord anterior: discectomie cervicala anterioara cu fuziune sau prin corpectomie cervicala anterioara cu fuziune;
• abord posterior: laminectomie, laminoplastie, laminectomie cu fuziune.

Abordul posterior este de preferat in caz de lordoza si cand stenoza este mai pronuntata in partea posterioara. Abordul posterior, spre deosebire de cel anterior, prezinta riscuri usor mai mari de infectii postoperatorii. Discectomia si fuziunea cervicala anterioara, ca modalitate de tratament pentru mielopatie cervicala, poate duce, in 9-27% din cazuri, la dureri tranzitorii de gat si disfagie, care de obicei se rezolva la 12 saptamani de la operatie. O complicatie neurologica relativ frecventa o reprezinta si paralizia nervului laringian recurent (3% din cazuri). Totusi, cu cat operatia de mielopatie cervicala este mai rapida, cu atat prognosticul este mai bun.

Mielopatie cervicala – complicatii si riscuri asociate

In caz de mielopatie cervicala, principalele posibile complicatii sunt asociate operatiei, intrucat aceasta zona prezinta o anatomie complexa. Totusi, fara tratament chirurgical si cu prognosticul nefavorabil, patologia poate evolua spre inrautatirea simptomelor, paralizie si pierderea functiei membrelor. Un prognostic nefavorabil este asociat in special cu o durata a simptomelor de peste 18 luni, in lipsa tratamentului, cu rigiditatea majora la nivelul coloanei cervicale si cu sexul feminin (desi nu se cunosc cauzele). In unele cazuri, poate aparea si fenomenul de incontinenta urinara si fecala, reflexe alterate si chiar pierderea totala a unora dintre ele, cum ar fi a reflexului abdominal.

Surse:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8128582/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK482312/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3145857/

https://www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/cervical-myelopathy

https://www.sciencedirect.com/topics/pharmacology-toxicology-and-pharmaceutical-science/cervical-myelopathy

https://www.orthobullets.com/spine/2031/cervical-myelopathy

https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/cervical-myelopathy