Somnul de calitate, odihnitor, reprezinta un aspect deosebit de important in ceea ce priveste mentinerea sanatatii optime. In timpul somnului, au loc o multitudine de procese: stocarea informatiilor noi, eliberarea hormonilor si a proteinelor, regenerarea celulara. Practic, se spune ca, in timpul somnului, organismul intra in „reparatii”. Cu ajutorul somnului, fizicul si psihicul se incarca, pentru ca in ziua urmatoare, sa va puteti relua activitatile obisnuite.
Pe de alta parte, tulburarile de somn ameninta sanatatea si au efecte pe termen lung, asa ca nu trebuie sa „inchideti” ochii, daca va confruntati cu astfel de probleme. Organismul uman are nevoie, in medie, de 8 ore de somn pe noapte, si sa nu cumva sa aveti impresia ca orele pierdute pot fi recuperate cu urmatoarea ocazie. Tulburarile de somn va pot afecta activitatile zilnice si reprezinta un risc pentru sanatatea fizica si psihica. In lipsa odihnei, pot aparea problemele de memorie si concentrare, oboseala, schimbarile dispozitiei, cresterea in greutate etc.
Tipuri de tulburari de somn si manifestarile lor
Tulburarile de somn se impart in parasomnii, dissomnii si categoria celor asociate cu tulburari medicale sau de ordin psihiatric. In categoria dissomniilor intra insomniile, tulburarile de somn cauzate de dependenta de alcool si de administrarea unor medicamente, narcolepsia (somnolenta diurna excesiva), apneea in somn, sindromul picioarelor nelinistite, miscari periodice ale membrelor in timpul somnului- istoric denumite ca mioclonia nocturna.
Parasomniile sunt tulburarile de somn precum somnabulismul, pavorul nocturn si cosmarurile, bruxismul, enurezisul, tulburarile de comportament din timpul somnului REM. Exista doua faze ale somnului: faza lenta (NREM – somnul fara vise) si faza de somn paradoxal (REM – somnul cu vise).
Tulburarile de somn pot fi asociate unor afectiuni medicale, cum ar fi epilepsia, schizofrenia, ischemia cardiaca, BPOC-ul, hipertiroidismul, refluxul gastroesofagian, menopauza.
Simptomele tulburarilor de somn se pot manifesta prin incapacitate de concentrare, dificultati de memorare, stare de somnolenta pe timp de zi, reactii intarziate, dificultati in ceea ce priveste controlul emotiilor, oboseala permanenta.
Lista afectiunilor ce pot genera tulburari de somn
- Boala de reflux gastroesofagian
- Diabetul
- Infarctul miocardic
- Afectiunile musculoscheletale
- Bolile de rinichi
- Nicturia
- Afectiunile tiroidei
- Tulburari respiratorii
- Anxietatea
- Fobiile si atacurile de panica
- Depresia
- Tulburarea bipolara
- Schizofrenia
- Dementa
- Epilepsia
- Boala Parkinson
Boala de reflux gastroesofagian
Boala de reflux gastroesofagian poate duce la aparitia tulburarilor de somn, deoarece pozitia culcata favorizeaza refluxul si determina senzatia de pirozis (arsuri resimtite la nivel esofagian). Din pacate, este posibil sa adormiti, dar sa nu va odihniti suficient de bine. Se recomanda ca inainte de culcare, sa nu consumati alimente grele si sa urmati tratamentul recomandat de medicul specialist.
Diabetul
Diabetul este o patologie metabolica cronica marcata de niveluri crescute ale glucozei in sange. Pacientii cu diabet zaharat necontrolat sau incorect controlat se pot confrunta cu tulburari de somn din cauza transpiratiilor nocturne, a nevoii frecvente de a urina sau a episoadelor nocturne de hipoglicemie (glicemie scazuta).
Afectiunile musculoscheletale
Durerea cauzata de artrita poate duce la aparitia tulburarilor de somn, ingreunand procesul de adormire. Durerea se poate accentua la mobilizare sau schimbarea pozitiei in timpul noptii. In plus, tratamentele cu corticosteroizi, administrate in astfel de afectiuni, pot cauza frecvent insomnie. De asemenea, persoanele cu fibromialgie se pot trezi obosite dimineata, din cauza durerilor si a rigiditatii.
Nicturia
Nicturia reprezinta necesitatea de a urina in timpul noptii. In cazurile severe, pacientii cu nicturie pot merge la baie chiar si de 6 ori pe noapte, aspect ce intrerupe somnul si determina dificultati de readormire. Nicturia cauzeaza astfel tulburari de somn si poate aparea odata cu inaintarea in varsta, dar si in afectiuni precum diabetul, insuficienta cardiaca, scleroza multipla.
Hipertiroidia
Glanda tiroida hiperactiva poate fi responsabila de aparitia tulburarilor de somn. Hipertiroidismul suprastimuleaza sistemul nervos, astfel incat pacientul cu hipertiroidie va adormi greu si se va confrunta cu transpiratii nocturne. Deoarece o functionare incorecta a tiroidei poate afecta si restul organelor, este important sa va faceti investigatiile necesare.
Apneea in somn
Tulburarea de somn cauzata de apnee se caracterizeaza prin aparitia somnolentei pe timp de zi, a oboselii, a dificultatii de concentrare. Apneea in somn poate cauza insomnie cronica, din cauza faptului ca apar episoade repetate de apnee (oprire a respiratiei), insotite de sforait. Este o afectiune mai des intalnita la pacientii de sex masculin.
.
Depresia, schizofrenia, dementa
Foarte multe persoane cu depresie au tulburari de somn. Unele dintre acestea prezinta dificultati atunci cand incearca sa adoarma, in timp ce altele se trezesc dimineata, foarte devreme.
Pacientii cu schizofrenie prezinta frecvent tulburari de somn, mai ales in timpul episoadelor acute. Intre episoade, tiparele de somn par sa se imbunatateasca, insa, in principiu, somnul nu este de buna calitate.
Boala Alzheimer sau alte forme de dementa pot perturba somnul si alte functii ale creierului, iar in timpul noptii, pot aparea dezorientarea si agitatia.
Boala Parkinson
Majoritatea persoanelor cu boala Parkinson se confrunta cu tulburari de somn cauzate de tremor si de trezirile repetate. Apare somnolenta pe timp de zi si, din pacate, unele medicamente pot inrautati simptomele bolii Parkinson.
Sindromul picioarelor nelinistite
Sindromul picioarelor nelinistite se caracterizeaza prin nevoia incontrolabila de a misca picioarele din cauza senzatiilor inconfortabile, mai ales seara si pe timp de noapte. Sindromul picioarelor nelinistite mai este cunoscut si ca boala Willis-Ekbom si este o tulburare de somn in sine, care poate aparea la orice varsta, simptomele agravandu-se odata cu inaintea in varsta. Se considera ca este implicata o disfunctie a sistemului dopaminergic.
Medicamente ce pot cauza tulburari de somn
- Beta-blocantele (recomandate in tratamentul hipertensiunii arteriale, anginei pectorale etc.)
- Corticosteroizii (folositi in tratamentul inflamatiei, astmului)
- Diureticele (indicate in tratamentul hipertensiunii arteriale)
- Medicamentele care contin cofeina (recomandate in tratamentul durerilor de cap)
- Produsele care inlocuiesc nicotina
- Anumite antihistaminice
- Inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei (antidepresive).
Diagnosticul tulburarilor de somn
In primul rand, medicul specialist va strange informatii in ceea ce priveste simptomele si istoricul medical. Testele recomandate sunt polisomnografia, electroencefalograma si testul de latenta multipla a somnului.
Polisomnografia este o investigatie paraclinica, ce evalueaza nivelul oxigenului din sange, miscarile corpului, ritmul cardiac si respirator, miscarile globilor oculari, monitorizand etapele si ciclurile de somn, identificand existenta eventualelor tulburari de somn.
Electroencefalograma inregistreaza activitatea bioelectrica a creierului si detecteaza eventualele probleme asociate cu dezechilibrele acestei activitati. Practic, este o reprezentare grafica a activitatii electrice a creierului, obtinuta cu ajutorul electroencefalografului.
Testul de latenta multipla a somnului ajuta la stabilirea diagnosticului de tulburari de somn, masurand gradul de somnolenta diurna. Se realizeaza doar sub supravegherea medicului si numai in cabinetele specializate.